Tag: fiscala

  • Raport de ţară, între creştere economică şi sărăcie

    Raport de ţară, între creştere economică şi sărăcie

    Câştigul salarial mediu
    net al românilor a scăzut, în ianuarie anul acesta, cu peste 8% faţă de luna anterioară,
    fiind de 1.943 de lei, echivalentul a doar aproximativ 430 de euro. Nu mai este un
    secret pentru nimeni că salariile mici reprezintă unul din cele mai importante
    motive pentru care investitorii sunt atraşi de mediul românesc de afaceri.

    În
    egală măsură, România ocupă în Europa primul loc în topul disproporţiei
    dintre veniturile bogaţilor şi cele ale săracilor : raportul este de 7,2 la 1,
    faţă de 5 la 1 la nivel european. Toate aceste câteva date nu lasă loc
    la drept de replică. De ani buni, România se află în topul creşterii economice
    la nivelul Uniunii Europene, pe care, însă, majoritatea cetăţenilor nu o resimt
    în viaţa de zi cu zi.

    Prezenţa ţării
    şi într-un top al sărăciei demonstrează că modelul de creştere nu este în
    beneficiul oamenilor. Acest paradox – afirmă
    şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Angela Filote, nu are la
    bază calitatea, ci salariile şi costurile mici. « Asta
    mie îmi spune că modelul de creştere economică actual din România nu lucrează în
    interesul cetăţeanului, pentru că, deşi ţara creşte, cetăţeanul rămâne la fel
    de sărac. Or, ăsta nu este un model de creştere pe care noi să-l încurajăm
    ca un model sustenabil, durabil şi care duce la acea aspiraţie pe care o au toţi
    cetăţenii de a trăi mai bine.»

    De aceea, în raportul de ţară
    pentru România, Comisia Europeană recomandă autorităţilor să se concentreze pe
    trei domenii prioritare : relansarea investiţiilor, continuarea reformelor
    structurale şi adoptarea de politici bugetare responsabile.

    De partea cealaltă,
    ministrul finanţelor, Anca Dragu, spune că investiţiile s-au
    redresat după scăderea din 2013, însă în zona privată, recunoscând, în acelaşi
    timp, că cele publice sunt în continuare insuficiente şi ineficiente. Anca Dragu: « În România, creşterea
    economică este sustenabilă. Avem un ritm de creştere în zona investiţiilor de
    7,5% în 2015 şi o majorare a consumului final de 5,3%, deci, investiţiile rămân
    motorul în creştere. »

    Creşterea economică a României trebuie
    stimulată prin măsuri structurale, legate de capital, forţă de muncă şi
    productivitate – dă replica şi economistul-şef al Băncii Naţionale a României,
    Valentin Lazea.

    O listă scurtă cuprinde, printre altele, o mai bună absorbţie a
    fondurilor europene, stimularea atragerii de investiţii străine directe,
    promovarea Bursei de Valori Bucureşti de la o piaţă de frontieră la una
    emergentă, stimularea sănătăţii şi natalităţii, a educaţiei şi a cercetării-dezvoltării,
    a construcţiei de şosele care să traverseze Carpaţii, dar şi a exploatării
    agricole.

    Toate sunt grele, nu aduc voturi – spune Valentin Lazea, dar aşa cum
    atrage atenţia Comisia Europeană voalat şi diplomatic, nu mai este loc de măsuri
    de relaxare fiscală şi monetară, care au fost epuizate.

  • Politica fiscală şi recuperarea creanţelor

    Politica fiscală şi recuperarea creanţelor

    La Bucureşti va apărea o
    nouă instituţie menită să sancţioneze corupţia. Guvernul a adoptat,
    miercuri, proiectul de lege privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de
    Administrare a Bunurilor Sechestrate. Aceasta va funcţiona în subordinea
    ministerului Justiţiei, iar printre atribuţiile sale figurează urmărirea şi
    identificarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni, administrarea
    şi, finalmente, valorificarea acestora. În prezent, administrarea bunurilor
    sechestrate se realizează de cele mai multe ori de către organele de cercetare
    penală, care, însă, nu au alocat un buget şi nici elemente de logistică
    necesare.

    În elaborarea proiectului de lege, care va fi trimis Parlamentului
    pentru dezbatere şi adoptare, ministerul român Justiţiei s-a consultat cu
    experţi în domeniu din state occidentale – Belgia, Franţa şi Olanda-, în cadrul
    unor vizite de lucru organizate de Comisia Europeană. Condusă de un director
    general, Agenţia va avea, pentru început, 35 de angajaţi, care vor fi, practic,
    super-gestionarii unor averi fabuloase, acumulate din furt. Numai anul trecut,
    valoarea bunurilor sechestrate de Parchet şi Poliţie a ajuns la aproape două
    miliarde şi jumătate de lei, echivalentul a circa jumătate de miliard de euro.
    Iar aceasta nu înseamnă decât 14% din totalul conturilor, colecţiilor de
    tablouri, caselor, terenurilor, pădurilor sau parcurilor de maşini susceptibile
    de confiscare.

    Cu o parte, în fond, infimă, a acestora, spunea şefa Direcţiei
    Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruta Kövesi, se pot plăti salariile
    tuturor medicilor din România pentru un an de zile. Ea adăuga că, în lupta
    împotriva corupţiei, justiţia poate atinge efectul scontat numai dacă vor fi
    confiscate şi averile obţinute ilegal de persoanele condamnate la închisoare.

    În ultimii trei ani, zeci de miniştri,
    parlamentari, preşedinti de consilii judeţene sau primari, magistraţi, oameni
    de afaceri sau înalţi funcţionari au fost puşi sub acuzare de procurorii
    anticorupţie şi condamnaţi de instanţe pentru fapte de corupţie.
    Apariţia noii Agenţii infirmă filosofia de viaţă pe care o parte a opiniei
    publice româneşti le-o atribuie marilor corupţi din clasa politică: fur, stau
    câţiva ani la închisoare, unde scap de colesterol şi glicemie, apoi ne bucurăm,
    eu şi câteva generaţii de urmaşi, de ceea ce-am furat.

    Situaţie cu atât mai
    nedreaptă, scriu ziarele, într-o ţară în care familii întregi riscă să rămână
    pe drumuri nu fiindcă ar fi încălcat legea, ci fiindcă, după criza economică,
    nu-şi mai pot plăti creditele la bănci. Confiscarea bunurilor dobândite ilegal
    constituie, aşadar, o miză morală, dar şi una pragmatică. Fiindcă, nu încetează
    să repete experţii, efectele corupţiei se traduc în spitale fără dotări, şcoli
    nerenovate şi autostrăzi niciodata construite.