Radio România Internațional

Tag: fiscale

  • Măsuri fiscal – bugetare la sfârşit de an

    Măsuri fiscal – bugetare la sfârşit de an

    În ultima ședință din acest an, Guvernul de la București a adoptat o ordonanță de urgență pe baza căreia va fi alcătuit bugetul de stat pentru anul 2025.

    Puternic contestat, documentul urmărește stoparea cheltuielilor statului și reducerea risipei bugetare cu un procent din Produsul Intern Brut, ceea de înseamnă aproximativ 19 miliarde de lei. Un alt obiectiv îl reprezintă majorarea veniturilor la buget prin aplicarea reformelor structurale din PNRR.

    Premierul social-democrat Marcel Ciolacu a menționat că România a obţinut de la Comisia Europeană o prelungire de la patru la şapte ani pentru reducerea deficitului bugetar, iar primul pas este diminuarea acestuia la 7% în 2025. Urmează un an dificil din punct de vedere economic, a subliniat Ciolacu, şi, în acest context, sunt necesare măsuri care să protejeze România „de eventuale riscuri financiare majoreˮ.

    Printre măsurile prevăzute se numără îngheţarea pensiilor şi a salariilor din sectorul bugetar, precum şi a alocaţiilor de stat pentru copii.

    Documentul mai prevede diminuarea subvenţiei alocate partidelor politice cu 25% faţă de nivelul acordat în acest an. Pe de altă parte, nu se vor mai face angajări la stat în 2025 şi vor fi desfiinţate şi comasate agenţii şi instituţii publice.

    Totodată, voucherele de vacanţă vor fi acordate cu o coplată din partea angajatului de 800 de lei. Ministrul de Finanţe, Tánczos Barna, a afirmat că ordonanţa stabileşte şi ca persoanele care lucrează în construcţii, agricultură şi IT să plătească impozit pe salariu.

    Documentul adoptat de Guvern măreşte impozitul pe dividende de la 8 la 10 procente şi introduce un impozit nou, pe construcţiile speciale. Acest impozit nu se va încasa în următoarele 90 de zile, perioadă în care se vor elabora normele de aplicare, iar ministrul de Finanţe va avea consultări cu marile companii care vor face investiţii în România în legătură cu acest impozit.

    Mai multe organizaţii sindicale şi patronale și-au exprimat nemulțumirea față de măsurile fiscal-bugetare adoptate de Executiv. Sindicatele din educaţie, din administraţia publică şi asistenţă socială, dar şi Federaţia Patronală a Energiei au criticat lipsa dialogului social şi graba cu care a fost promovată ordonanţa.

    Sindicatele din educaţie se opun îngheţării salariilor, în timp de patronatele din alimentaţie dezaprobă anularea facilităţilor fiscale pentru angajaţii din domeniu, iar reprezentanţii IMM-urilor reclamă reducerea pragului de impozitare şi creşterea impozitului pe dividende.

    La rândul lor, studenţii sunt nemulţumiţi de limitarea reducerilor la transportul feroviar. Poliţiştii din penitenciare au ieşit în stradă pentru a-şi exprima dezaprobarea faţă de prevederile ordonanţei. Ei spun că, prin aplicarea noilor prevederi, vor pierde până la 30% din salariu.

  • Eliminarea taxelor consulare pentru o serie de servicii, prin revizuirea Legii 198/2008

    În urma demersurilor iniţiate şi promovate de către Ministerul Afacerilor Externe, în data de 7 octombrie 2014 a fost adoptată, în şedinţa de Guvern, Ordonanţa de Urgentă a Guvernului (OUG), prin care a fost modificată Legea 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, cu modificările şi completările ulterioare.



    Obiectivul principal al iniţiativei Ministerului Afacerilor Externe l-a constituit reducerea presiunii fiscale asupra cetăţenilor români din străinătate, în contextul crizei economice şi financiare globale din ultimii ani. În context, reamintim că reducerea taxelor consulare a reprezentat o preocupare permanentă şi constantă a Ministerului Afacerilor Externe.



    Principalele modificări operate prin actul normativ adoptat au vizat eliminarea taxelor consulare pentru o serie de servicii.



    Astfel au fost eliminate în totalitate taxele consulare pentru următoarele categorii de servicii:


    · Înscrierea certificatelor de naştere străine în registrele de stare civilă româneşti pentru minorii până la 6 ani, dacă cererea se depune în termen de 6 luni de la data înregistrării naşterii la autorităţile străine.


    · Eliberarea titlurilor de călătorie pentru minorii în vârstă de până la 6 ani.



    În susţinerea iniţiativei sale, Ministerul Afacerilor Externe a invocat o serie de considerente de natură obiectivă precum atingerea obiectivului de reducere a taxelor, prevăzut în Programul de guvernare, actualul cuantum ridicat al taxelor consulare, încurajarea menţinerii legăturilor cetăţenilor români din diaspora cu ţara-mamă prin facilitarea reglementării, în raportul cu statul şi cu legislaţia română, a situaţiei juridice a minorilor de cetăţenie română şi, nu în ultimul rând, solicitările numeroase din partea mediului asociativ român din străinătate.



    Totodată, actul normativ de modificare a Legii 198/2008 are în vedere acordarea unor gratuităţi ce vizează cetăţenii români din afara graniţelor ţării aflaţi în situaţii deosebite. Aceste gratuităţi vizează: eliberarea titlurilor de călătorie pentru cetăţenii români evacuaţi din regiunile afectate de conflicte armate, atentate teroriste, dezastre naturale şi alte situaţii de criză, precum și pentru victimele traficului de persoane, înregistrarea decesului cetăţenilor români în străinătate, eliberarea paşapoartelor mortuare şi eliberarea titlurilor de călătorie necesare reîntoarcerii în ţară a minorilor neînsoţiţi cât şi a victimelor traficului de persoane.



    Ministerul Afacerilor Externe apreciază că revizuirea actului normativ vine în sprijinul cetăţenilor români aflaţi în străinătate constituindu-se într-o măsură utilă care are ca scop simplificarea şi eficientizarea acordării de asistenţă consulară atât în circumstanţe uzuale cât şi în contextul unor situaţii deosebite cu care se confruntă cetăţenii români în străinătate.



    Sursa: Comunicat www.mae.ro

  • Măsuri fiscale şi financiare

    Reducerea contribuţiilor plătite de angajatori la fondul de asigurări sociale … Anularea obligaţiei anumitor categorii sociale de a da înapoi bani primiţi în plus din calcularea greşită a unor venituri … Rectificare bugetară …



    1 octombrie a venit în România cu un tăvălug de decizii fiscale şi financiare, de unii apreciate, de alţii contestate. Scăderea cu 5% a taxei plătite de angajatori pentru asigurările sociale ale angajaţilor lor era aşteptată de cel puţin cinci ani de patroni. Considerată benefică pentru mediul de afaceri, ea provoacă, în egală măsură, nelinişte. Unii investitori se tem că, anul viitor, reducerea CAS ar putea atrage după sine majorări de taxe şi impozite sau apariţia unora noi.



    Totodată, potrivit secretarului general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Cristian Pârvan, nu există nicio garanţie că măsura va duce la crearea de noi locuri de muncă: Aceste acţiuni vor fi diferite de la companie la companie, având în vedere că mediul de afaceri s-a confruntat în acest an cu nenumărate creşteri de costuri, generate de preţul energiei, preţul gazelor, al combustibilului … Este bine dacă se vor putea păstra locurile de muncă la companiile care se află la limita de rentabilitate.



    Contestaţiilor de natură strict economică li se adaugă şi cele cu caracter politic. Actualul Guvern de coaliţie, în care Partidul Social Democrat e vioara întâi, este acuzat că deciziile luate au evidentă tentă electorală, intervenind cu numai o lună şi jumătate înaintea alegerilor prezidenţiale.



    Premierul Victor Ponta, candidat şi, potrivit sondajelor, potenţial câştigător, este, de altfel, extrem de criticat, pe măsura cerbiciei cu care susţine deciziile Executivului pe care îl conduce. Mai mult decât plastic supranumită electorata”, de la 1 octombrie intră în vigoare şi măsura prin care aproximativ 30 de mii de pensionari români nu vor mai fi obligaţi să dea înapoi banii — în total, 65 de milioane de lei — pe care îi primiseră în plus din calcularea greşită a pensiilor. De returnarea altor 15 milioane de lei au fost scutite şi peste 12 mii de mame care au obţinut venituri suplimentare pe perioada în care au încasat indemnizaţii de creştere a copilului.



    Bugetul nu va avea de suferit ! — susţin guvernanţii de la Bucureşti. Dimpotrivă, cu ocazia noii rectificări bugetare, a doua din acest an, aprobată marţi, premierul Ponta se felicita: Pentru prima dată după foarte mulţi ani, avem pe primele nouă luni încasări bugetare care depăşesc previziunile pe baza cărora s-a construit bugetul de stat. Românii au muncit, firmele cinstite şi-au plătit taxele şi impozitele şi evaziunea fiscală a scăzut, în aşa fel încât am putut să avem toate resursele previzionate şi chiar resurse suplimentare.



    La actuala rectificare bugetară, criticată de opoziţia de centru-dreapta, au primit fonduri suplimentare substanţiale ministerul Muncii, al Dezvoltării şi autorităţile locale.

  • Măsuri fiscale

    Măsuri fiscale

    Fără să aibă undă verde din partea creditorilor externi ai României– FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială -, măsura reducerii cu 5% a contribuţiilor asigurărilor sociale la angajator a intrat în ultimele etape, unele pur tehnice, ce preced intrarea sa în vigoare, la 1 octombrie. Guvernul a aprobat, miercuri, proiectul de lege privind reducerea CAS, al cărui traseu mai include două borne: aprobarea în Parlament, ce se anunţă o simplă formalitate, şi promulgarea de către şeful statului, Traian Băsescu, cel care, până acum, nu a dat de înteles că doreşte retuşuri.



    Premierul Victor Ponta detaliază: ”Senatul mi-a comunicat că aşteaptă proiectul, îl dezbate în procedura cea mai rapidă şi îl adoptă, iar Camera Deputaţilor, la începutul lunii iulie, va avea, oricum, o sesiune extraordinară şi atunci îl adoptă. Deci, poate pleca la preşedinte pentru promulgare. Am discutat clar cu instituţiile financiare internaţionale, ne încadăm în 2014 în toate obligaţiile pe care ni le-am asumat. Important este ca mai departe, prin toate măsurile fiscal-bugetare şi de combatare a evaziunii fiscale, să facem această măsură sustenabilă, pe termen lung”.



    Aplicarea măsurii printr-o lege, susţin observatorii, este menită să aducă un surplus de legitimitate politică, în condiţiile în care, deopotrivă, instituţiile financiare internaţionale, Opoziţia de centru-dreapta şi marile confederaţii sindicale nu au ascuns că au ceva semne de întrebare.



    Opoziţia, prin fostul premier democrat-liberal Emil Boc, reproşează guvernului că reducerea CAS va fi operată chiar în preajma prezidenţialelor din noiembrie. Emil Boc: ”O măsură extrem de importantă pentru economia românească devine, din nefericire, doar o măsură de propagandă electorală, pentru că ea este pregătită să intre în vigoare la începutul campaniei electorale, fără a avea acordul Fondului Monetar Internaţional”.



    La rându-i, una dintre cele mai importante confederaţii sindicale din ţară, Cartel ALFA, consideră că reducerea CAS la angajator va creşte, de fapt, profiturile nete ale companiilor, în special ale multinaţionalelor. Mai mult, aplicarea acestei măsuri – susţine organizaţia sindicală – reduce cu aproximativ 20% contribuţiile la sistemul de pensii, micşorând, astfel, bugetul asigurărilor sociale cu aproape şase miliarde lei, circa 1,35 miliarde de euro, pe an.



    De partea sa, premierul Ponta a declarat că măsura nu va provoca nicio gaură în bugetul asigurărilor sociale, fiindcă pierderile vor fi compensate prin recuperarea datoriilor de la contribuabilii aflaţi în insolvenţă.


  • Reduceri de fiscalitate

    Reduceri de fiscalitate

    Ministerul român de Finanţe pregăteşte o serie de măsuri de stimulare a pieţei muncii şi de reducere a fiscalităţii, printre care, eficientizarea colectărilor la bugetul de stat, dar şi renunţarea la o serie de taxe care şi-au dovedit ineficienţa. Este vorba de 92 de taxe şi tarife parafiscale care, potrivit ministrului de resort, Ioana Petrescu, ar urma să fie reduse de la 1 iulie. Prioritatea zero este reducerea cu cinci procente a contribuţiilor sociale plătite de angajatori. Ioana Petrescu: Este o măsură care va îmbunătăţi mediul de afaceri din România, va uşura povara fiscală a angajatorilor care sunt corecţi. De asemenea, elimină discrepanţele datorate competiţiei neloiale. Sper să fie şi o motivare pentru angajatori să angajeze mai mulţi oameni în mod oficial”.



    Reducerea CAS, cerută insistent de mediul de afaceri, se va afla, de altfel, printre subiectele discutate, începând de luni, de autorităţile române cu reprezentanţii finanţatorilor internaţionali ai României – FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Aceştia se vor afla la Bucureşti pînă pe 16 iunie, pentru cea de-a treia evaluare a acordului de tip preventiv aflat în vigoare, în valoare de 4 miliarde de euro. Experţii Fondului vor analiza dacă încasările de la buget din primele luni ale anului fac posibilă reducerea CAS în 2014.



    Potrivit Ministerului de Finanţe, în primele 4 luni, veniturile la bugetul de stat au crescut cu 5,7% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2013.



    Pe lângă măsurile de stimulare a pieţei muncii şi de reducere a fiscalităţii, FMI doreşte eliminarea monopolului deţinut de stat în două sectoare economice-cheie – energie şi infrastructură. În opinia reprezentantului rezident al Fondului în România, Guillermo Tolosa, companiile de stat româneşti au avut în ultimii ani rezultate foarte proaste în privinţa serviciilor oferite şi a rezultatelor financiare, înregistrând pierderi uriaşe, datorii istorice şi făcând foarte puţine investiţii. Potrivit acestuia, arieratele întreprinderilor de stat reprezintă 1% din PIB. România — spune Tolosa — are, însă, şi avantaje – un cadru macroeconomic foarte stabil, nivelul costului şi calităţii forţei de muncă.



    Un studiu realizat recent de una din principalele companii de externalizare şi consultanţă de afaceri din Europa Centrală şi de Est plasează România pe locul 2 în regiune, după Cehia, în funcţie de costurile pentru înfiinţarea unei societăţi cu răspundere limitată (SRL), acestea ridicându-se la 45 de euro, ca aport la capitalul social.



    De asemenea, România se clasează pe locul 3 în topul costului pentru înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni (S.A.), la egalitate cu Slovacia, cu un capital minim de 25 de mii euro, dupa Polonia — 24 de mii euro.

  • Noi măsuri fiscale şi bancare

    Noi măsuri fiscale şi bancare

    Intenţia guvernului român de a adopta o ordonanţă de urgenţă prin care cei care au credite la bănci şi un venit de maximum 1610 lei (circa 360 de euro) lunar să poată ajunge, în urma unei înţelegeri cu banca, la înjumătăţirea ratei pe o perioadă de doi ani, a încins spiritele la Bucureşti.



    Prezentată ca o modalitate de sprijinire a bun platnicilor cu venituri reduse, măsura a fost catalogată de opoziţie şi de preşedintele Traian Băsescu drept discriminatorie, iar acuzaţiile s-au îndreptat inclusiv spre BNR, şi anume că s-ar fi implicat într-un proiect electoral.



    Potrivit lui Traian Băsescu, beneficiarii acestei măsuri ar ajunge să plătească la final mai mult, luând în calcul dobânzile şi ţinând cont de faptul că termenul de rambursare se prelungeşte: Nu mi-a venit să cred că BNR ar fi implicată în pregătirea unui astfel de program, pentru că el este un fals, este o păcăleală pentru cei care vor beneficia de ea, dar şi pentru ceilalţi români. Am verificat şi, într-adevăr, ideea a plecat de la Banca Naţională. Vreau ca Banca Naţională să părăsească imediat linia de a fi controlată de un guvern corupt. Imediat, trebuie s-o părăsească!”



    În replică, Banca centrală a anunţat că nu a luat nici un fel de decizii de politică monetară sau bancară în chestiunea reeşalonarii creditelor contractate la bănci de populaţia cu venituri sub nivelul salariului mediu net pe economie. BNR a precizat că a fost doar consultată în legătură cu acest proiect înainte şi în timpul negocierilor pe care autorităţile române le-au avut cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială.




    Premierul Victor Ponta a răspuns şi el acuzaţiilor formulate de preşedinte: Banca Naţională este una din puţinele instituţii din România care de-a lungul anilor şi-a câştigat respectul pentru profesionalism, pentru echidistanţa politică şi pentru dedicaţia către ceea ce înseamnă interes public şi interes naţional. Felicităm Banca Naţională, mult succes în continuare în efortul extraordinar pe care îl face pentru a asigura stabilitatea României, indiferent de schimbările politice care au loc.”



    O măsură fiscală aflată în atenţia guvernanţilor este şi cea a înlocuirii cotei unice de 16% cu impozitul progresiv pe venit, în trei trepte, măsură cuprinsă în strategia fiscal-bugetară a executivului pentru perioada 2014-2016. Salariile mici ar putea fi taxate cu 8 sau 12 procente, pentru celelalte urmând să fie menţinută cota de 16%. Oamenii de afaceri spun că, la prima vedere, impozitul diferenţiat pare să aibă efecte pozitive, întrucât va duce la creşterea consumului la nivelul păturii celei mai sărace a populaţiei.

  • Măsuri fiscale

    Veşti bune pentru angajatorii români: contribuţia la asigurările sociale plătită pentru angajaţii lor va scădea, de la 1 iulie, cu 5%. Guvernul îşi anunţase intenţia încă de anul trecut, dar condiţionase punerea ei în practică de venituri suficiente la bugetul de stat. Conta, printre altele, pe mărirea de la începutul anului a accizei la combustibil, aşa cum fusese convenit cu Fondul Monetar Internaţional în baza acordului stand-by de tip preventiv semnat în toamna trecută. Însă, la presiunile preşedintelui Traian Băsescu, Executivul de la Bucureşti a acceptat să amâne cu trei luni majorarea accizei.



    Acum, odată luată decizia micşorării cu 5 procente a contribuţiei la asigurările sociale, ministrul de finanţe, liberalul Daniel Chiţoiu, precizează că ea nu va fi influenţată de faptul că nu s-a reuşit impunerea măsurii de creştere a accizei la combustibil, ea fiind posibilă datorită unei bune colectări a veniturilor la buget. Daniel Chiţoiu : Calculele pe care le-am făcut la elaborarea bugetului ne permit ca reducerea contribuţiilor sociale cu 5 puncte procentuale s-o implementăm de la 1 iulie 2014. Amânarea, cu trei luni de zile, a creşterii accizei cu 0,7 eurocenţi va avea un impact bugetar estimat la 600 de milioane. Avem în vedere să-l recuperăm din îmbunătăţirea colectării veniturilor şi, de asemenea, dintr-o încasare mai mare din impozitul pe construcţiile speciale.



    Partidul ministrului Daniel Chiţoiu, aflat în coaliţia la guvernare, ar dori, în egală măsură, eliminarea impozitului pe profitul reinvestit, dacă, însă, calculele economice făcute de Guvern oferă această posibilitate şi dacă Fondul Monetar Internaţional dă undă verde. Pentru moment nu se poate spune nici cum se va aplica, nici dacă se va aplica de la o anumită dată în 2014, dar o astfel de decizie, avută în vedere, ar contribui la relansarea economică.



    Crin Antonescu, lider al PNL şi co-preşedinte al Uniunii Social-Liberale, declara că premierul social-democrat Victor Ponta este deschis ideii privind scutirea de la plata impozitului pentru profitul reinvestit. La rândul său, fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu întărea, şi el, că o eventuală eliminare este absolut necesară.



    Datele cele mai recente indică, la nivelul economiei, o valoare aproximativ egală a profiturilor şi a pierderilor firmelor. Numai că, în proporţie de aproape 70%, pierderile sunt date de întreprinderile mici şi mijlocii care în această perioadă de criză economică s-au decapitalizat, iar profiturile sunt înregistrate de marile corporaţiile multinaţionale, care au o forţă economică redutabilă.



    Prin urmare, economia dată de firmele cu capital pur românesc este slăbită, or măsura scutirii de impozit pentru profitul reinvestit le-ar da o gură de oxigen, ele având posibilitatea sa facă investiţii şi să creeze locuri de muncă.