Tag: fiscalitatea

  • Integrarea diferențiată în Uniunea Europeană – concept și termeni

    Integrarea diferențiată în Uniunea Europeană – concept și termeni

    Rezoluția Parlamentului European din 17 ianuarie 2019 motivează integrarea diferențiată, concept polisemantic, prin numărul crescând și prin varietatea de situații, în contextul dreptului primar și al dreptului secundar. Rezoluția cuprinde 21 de puncte pentru acțiuni viitoare. De asemenea, conotațiile pozitive sau negative ale termenului sunt explicate prin vechimea în UE a statelor membre: pentru membrii vechi este un concept pozitiv (un grup-pionier cu scopul de a realiza progrese mai rapide în aprofundarea integrării), dar nu și pentru membrii recenți (împărțirea statelor membre în două categorii de calitate; în română mâna a doua).


    Printre altele, rezoluția subliniază că integrarea diferențiată este în
    relație cu o puternică polarizare politică, așa cum se întâmplă în domenii
    precum politica monetară, apărarea, controlul la frontiere, drepturile
    fundamentale sau fiscalitatea, în vreme ce interdependența funcționează ca
    factor de integrare (armonizarea și reglementarea pieței interne).


    Diferențierea se produce date fiind dimensiunea temporală (Europa cu mai
    multe viteze), diversitatea modalităților (Europa à la carte) și dimensiune
    spațială (geometrie variabilă).


    Pentru detalii,
    consultați: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&reference=P8-TA-2019-0044&format=XML&language=RO




    (Dr. Mariana Bara, Terminolog, Institutul European din România)

  • Controverse privind legea salarizării unitare

    Controverse privind legea salarizării unitare

    Principalul
    partid de opoziţie din România, PNL, a decis, luni, să depună moţiune simplă
    împotriva ministrului Muncii, Olguţa Vasilescu, motivele ţinând, în principal,
    de domeniul salarizării. Liberalii critică şi transferul contribuţiilor sociale
    de la angajator la angajat, în vigoare de la începutul acestui an, şi susţin că
    această măsură a dat peste cap şi mai mult sistemul de salarizare şi
    fiscalitatea în România. Că sunt magistraţi, că sunt personal din IT, că sunt
    profesori, că sunt medici, că sunt acea categorie, cu ghilimelele de rigoare,
    de bugetari de lux pe care doamna ministru o prezenta nu mai demult de acum
    câteva zile, toate aceste categorii vor avea scăderi, pentru că nu a făcut
    nimeni un studiu de impact în ceea ce înseamnă transferul contribuţiilor din
    sarcina angajatorului în sarcina angajatului şi de aceea ne aflăm în această
    situaţie.
    , afirmă PNL. Adică în situaţia în care pentru câteva sute de mii de
    români salariile scad, în pofida promisiunilor de creşteri din programul de
    guvernare.


    Salariile nete ale angajaţilor vor scădea în mai multe domenii de
    activitate, respectiv în sectorul de Sănătate, în Cultură, în Poliţie şi în
    Justiţie, spun şi liderii de sindicat. Preşedintele federaţiei sindicale
    SANITAS Bucureşti, Viorel Huşanu, a declarat că veniturile vor scădea în
    spitalele mono-profil, mai exact pentru secţia de psihiatrie, TBC şi boli
    infecţioase, iar salariile vor creşte în Sănătate doar pentru medici, dar nici pentru
    aceştia atât cât a fost estimat. Poliţiştii din zona operativă, aproximativ
    8.000, se vor confrunta, de asemenea, cu o scădere a salariilor nete de până la
    400 de lei (circa 85 de euro), potrivit preşedintelui Sindicatului Naţional al
    Poliţiştilor şi Personalului Contractual, Dumitru Coarnă, potrivit căruia, nivelul de trai va scădea cu 5-10%.


    Şi în
    mediul privat sunt angajaţi nemulţumiţi, pentru că nu toţi patronii au întocmit
    acte adiţionale la contractele de muncă prin care să fie majorate salariile
    brute şi astfel să fie evitate scăderile nete de venituri. În plus, 3% dintre
    angajaţii din sistemul bugetar au salariile diminuate ca urmare a intrării în
    vigoare a legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
    Potrivit Ministerului Muncii, scopul actului normativ a fost echilibrarea
    sistemului bugetar de salarizare, deoarece existau disfuncţionalităţi majore,
    în sensul că, pentru aceleaşi funcţii şi atribuţii, funcţionarii din
    instituţiile statului aveau salarii diferite. Dar, există şi români fericiţi -
    parlamentarii au primit, în luna februarie, indemnizaţii majorate cu
    aproximativ 10%, ca urmare a creşterii salariului minim la 1900 de lei (circa
    410 euro) de la 1 ianuarie.