Senatlu şi Camera-a Deputaţloru di București ahurhiră luni a daua sesiuni parlamentară ordinară a anlui. Ditu arada-a lucărloru di amprotusa s’arădăpsescu, pi ninga borgea ţi prindi s-u llia/ angagimentulu a Guvernului tră ună pachetă legislativă cari mutreaşti alăxeri fiscale şi reforma ali administraţie, un nău nom a pensiilor ică pideapsi cama serti tră şoferlli ţi suntu la volanu şi au biută alcoolu ică cu drogurli:
Premierlu Marcel Ciolacu, liderlu a PSD: “Ştim că ari multe inechităţ tru veclliulu nomu a pensiilor. Tu aestu kiro, nica avem pensii di 1.500 lei (n.r. 300 euro), ama şi di 30-40.000 lei (n.r. 6 – 8.000 di euro). Amu faptă muabeti cu soţlli a melli şi ti pacheta cari va s’hibă parti ditu nomu, s’clleamă tru nomlu di asumari răspundirea, emu ti combătiarea-a evaziunille, cu reformili ditu administraţia locală, emu cu meatrili ţi voru loari ta s’himu tu mărdziñili a unlui dificitu ma ñicu andicra di atelu di anlu ţi tricu”.
Di altă parti, primlu ministru eara cabaia cu cilăstăseari, dzălili di ma ninti, anda eara dusu Bruxelles, ta s’căndăsească Comisia Europeană di axia-a executivlui di Bucureşti ta s’tiñisească ună nauă ţintă/ un nău scupo di deficitu bugetaru anlu aestu, cu un procentu ma mari andicra di aţelu ţi ş-lu lo borgi România, di 4,4%, tră s’anvălească agiutorlu pi cari Bucureştiul lu-ari data ali Ucraină şi ali Ripublica Moldova, viţini craturi. Deapoa PNRR și pensiili speţiali eara şi eali tu amprotusa-a muabeţloru ditu păzărăpserli fapti nu di multu kiro.
Nica şi partenerlli di guvernari a suţialu-democrațloru, liberallii, dimăndară că un nău nomu a pensiilor, cari s’ndreagă inechităţli ditu sistemu, easti lucărlu di amprotusa. Toradioară ama, documentul mutrindalui reforma-a pensiilor speţiali fu declaratu parţial niconstituţionalu di giudicătorlli a Curtillei Constituțională ali Românie, acă alăxerli fapti tu pensiili speţiali suntu ună căftari ditu PNRR.
Deapoa, opoziția hăbăriseaşti că va s’nkisească cu ună moţiune di cenzură macă pacheta di misuri fiscalu-bugetari va s’hibă adoptată printu angajari, neise aţea-a Guvernului. Liderlu USR, Cătălin Drulă, lugurseaşti că ună creaştiri a taxilor şi a impozitiloru nu easti ună cearei viabilă.
Cătălin Drulă: “Ciolacu s’ndreadzi s’aangroapă iconomia ali Românie! U ari faptă cu ayălisearea ali creaştiri iconomică, nu alină, ni dipuni, deapoa business-urile s’plângu, numata ari cumendză, scadu vinderli şi vor s’crească taxili şi s’lli-avină investitorlli ditu România. Ca ţi turlie? Tra s’păltească nota di pălteari ti hărgiuerli fără minti, făru di noimă la buget”.
Marcel Ciolacu deadi, ama, asiguripseri Bruxelles că România easti un parteneru di pistipseari şi responsabilu şi maxus corectu, emu ti Consiliu, emu Comisie, emu ti Parlamentulu Ivrupeanu.
Experţăllii guvernamentali români ma largu facu muabeti cu ufiţialli europeañi ti păzărăpseari diznău PNRR-lu, cu acăţari tu isapi prinţipiili apufusiti di premieru tu andamasili ţi li avu avu Bruxelles. După ţi Comisia Europeană va s’veadă ţi reformi va s’adară guvernul, ea va s’pripună a Consiliului Europan ună xanapăzărăpseari ti valoarea-a deficitlui bugetar, lucru ţi da izini a Bucureştiului s’aibă, s’amintă un deficitu ma mari. Ună apofasi mutrindalui năulu proţentu poati s’hibă loată pănu tu işita-a anlui.
Autoru: Daniela Budu
Armânipsearea: Taşcu Lala
