Cel mai mare laser din lume, aflat în construcţie pe
platforma Măgurele de lângă Bucureşti, trebuie să fie gata până în 2019
şi se aşteaptă să aducă mari beneficii în domenii precum medicină, farmacie,
astrofizică sau fizică nucleară. 310 milioane de euro au fost puşi în joc
pentru acest proiect aşteptat cu mare interes de Uniunea Europeană, dar şi de
restul lumii, de unde provin cercetătorii care vor lucra pe platformă. 50 de
oameni de ştiinţă au fost cooptaţi până în prezent din România şi din străinătate
pentru a lucra la acest proiect.
Acesta este unul dintre proiectele care îmi
definesc strategia ştiinţelor deschise către lume. Mi-am început cariera ca
inginer, deci acest proiect este ca o muzică pentru urechile mele, a declarat
comisarul european pentru Cercetare, Ştiinţă şi Inovare, Carlos Moedas, care a
vizitat recent ansamblul de la Măgurele. Important este ca informaţiile să
ajungă la oameni în cea mai simplă formă şi să îi ajute, a mai spus comisarul,
vorbind de o înlănţuire de descoperiri ştiinţifice – Câţi ne mai aducem
aminte că decoperirea antimaterie a condus la diagnosticarea cancerului sau că
avem astăzi GPS-uri în buzunare, pentru că Einstein a conceput în 1915, Teoria
relativităţii.
Carlos Moedas a pledat pentru o mai bună promovare a proiectului
celui mai puternic laser din lume, pe care îl consideră un liant între ştiinţe
şi un magnet pentru cercetători: Cred că este un
început foarte bun pentru că este un proiect unic în Europa. Este un proiect
pentru Europa şi îl consider unul dintre cele mai importante pe care le avem pe
continent. Este şi o ocazie pentru Europa de a se poziţiona drept o platformă
pentru ştiinţă. Proiectul ELI va conecta ştiinţa cu preocupările de zi cu zi
ale oamenilor. Trebuie să vorbim mai mult de el în Europa şi în lume şi să
atragem cât mai mulţi oameni care să facă experimente şi să arătăm cât este de
important să facem vizibilă lumea invizibilă.
Complexul de la Măgurele va
găzdui partea de fizică nucleară a proiectului ELI. Partea din România va
completa celelalte două componente: de ştiinţă a fasciculelor cu energie
înaltă, realizată la Praga, şi de ştiinţă a laserilor la nivel de atosecunde,
adică de durate extrem de scurte, care va fi gazduită în Ungaria, la Szeged.
Complexul din România se va ocupa de cercetarea fundamentală în domeniul
fasciculelor ultraintense de radiaţii vizibile, partea de laser şi radiaţii
invizibile gama. Puterea laserelor va fi impresionantă – 10 milioane de
miliarde de waţi fiecare sau puterea echivalentă a 100.000 de miliarde de
becuri de 100W.
Dacă pulsul laser de o asemenea putere ar dura o secundă,
ar fi necesară toată energia electrică produsă în lume timp de aproape două
săptămâni pentru a-l alimenta. Înseamnă de peste 1000 de ori mai mult decât
puterea instalată a tuturor centralelor electrice din lume, dar datorită
faptului că durata pulsului laser este extem de scurtă (de ordinul zecilor de
femtosecunde, adică milionimi de miliardime de secundă), consumul mediu de
energie în timpul funcţionării este unul rezonabil., explică specialiştii.
Proiectul de la Măgurele reprezintă un exemplu din punct de vedere ştiinţific
şi financiar – consideră, pe de altă parte, directorul Institutului de Fizică
Atomică de pe această platformă, Nicolae Zamfir: Este ca un proiect
simbol pentru Comisia Europeană, e prima infrastructură mare de cercetare
finanţată din fonduri de dezvoltare regională. Este unul din proiectele
europene cele mai apreciate la nivelul Bruxelles-ului.
Prezent la o
întâlnire consacrată dezvoltării acestui proiect, premierul Dacian Cioloş a
apreciat că este nevoie de implicarea autorităţilor locale şi a mediului de
afaceri pentru a putea beneficia de toate avantajele pe care laserul de la
Măgurele le poate genera: Acest proiect de cercetare poate să
genereze şi dezvoltare tehnologică, poate să genereze acolo dezvoltarea
sistemului de învăţământ universitar, un campus universitar, implantarea unor
start-up-uri, întreprinderi mici şi mijlocii din diferite domenii, care vor
folosi tehnologia şi facilităţile acestui laser. Există deja un studiu
arhitectural de urbanism pentru dezvoltarea zonei respective. Avem acum şi un
studiu al potenţialului de dezvoltare economică şi socială în regiunea
respectivă, obiectivul fiind ca în câteva luni, până la mijlocul lui decembrie,
am putea avea un concept de guvernanţă al acestui proiect de dezvoltare
teritorială.
Peste şase sute de milioane de euro anual şi în jur de şapte
mii de locuri de muncă ar putea genera, la nivel local, investiţia în laserul
de la Măgurele, potrivit premierului. În România ne dorim să mergem dincolo de
cercetare şi chiar şi dincolo de cercetare aplicată, folosind acest laser ca o
sursă a dezvoltării locale, spune Dacian Cioloş. Un exemplu în acest sens este
chiar concursul de proiecte urbanistice, prin care se doreşte reconstrucţia
oraşului Măgurele, în jurul marelui laser. Patru studente din Bucureşti la
Arhitectură au câştigat premiul întâi cu proiectul Sun Valley, cu străzi,
pieţe, parcuri şi echilibru restabilit între tehnologie, transport public şi
clădiri de birouri.