În România nu există suficientă cultură în domeniul securităţii şi prevenţiei
dezastrelor, iar pregătirea corpului profesional care să controleze respectarea
regulilor are lacune. Pe de altă parte, prin ignorarea unor posibile pericole,
mulţi întreprinzători îşi riscă propriile afaceri şi pun în pericol viaţa
oamenilor. Afirmaţiile aparţin vicepreşedintelui Asociaţiei Române pentru
Tehnica de Securitate, Stelian Arion : Ei nu înţeleg foarte
bine necesităţile de securitate. Conducătorul organizaţiei are o tendinţă de a încerca
să nu facă cheltuieli în acest domeniu. Or, a nu cheltui în zona de securitate,
tendinţă la care se pot adăuga şi neglijenţe, pot să ducă la un dezastru cum a
fost cel de la clubul Colectiv. Acolo au fost mai multe lucruri care s-au înlănţuit
şi s-a ajuns la un dezastru.
Din cauza modului în care era construită
clădirea şi a materialelor de construcţie neadecvate folosite în interior, cei
aproximativ 400 de oameni prezenţi, pe 30 octombrie, în clubul bucureştean
Colectiv, nu au avut prea multe şanse să se salveze de incendiul care a durat
153 de secunde. Este concluzia
raportului redactat de Institutul de Securitate Minieră şi Protecţie
Antiexplozivă din Petroşani, document ce reface, secundă cu
secundă, tragedia în urma căreia au murit 64 de persoane. Totul
a pornit de la spectacolul pirotehnic care ar fi trebuit să anime concertul
trupei rock ‘Goodbye to Gravity’ !
Specialiştii de la Institutul de la
Petroşani au stabilit că artificiile au ars 15 secunde, suficient pentru ca o
scânteie să sară pe un stâlp îmbrăcat în burete de antifonare. Flăcările au
urcat pe tavan, la secunda 24 ele întinzându-se pe întreg plafonul, alimentate
de instalaţia de ventilaţie. La secunda 41 sistemele de aerisire s-au blocat
din cauza fumului şi tot atunci s-a deschis prima din cele două uşi ale
clubului. 10 secunde mai târziu, un mix de gaze inflamabile a coborât de pe
tavan, în zona publicului. În numai 72 de secunde tot clubul a fost cuprins de
un fum negru şi galben albui, iar în 105 secunde flacările au coborât la numai
1 metru de pardoseală, adică foarte aproape de oamenii care mai rămăseseră în
interior. Abia la secunda 113 flăcările şi fumul au început să fie evacuate
natural ca urmare a deschiderii celor două uşi, iar la secunda 153 incendiul a
început să se autostingă.
Aceste concluzii tehnice reprezintă una dintre cele
mai importate probe din dosarul în care patronii clubului Colectiv şi
tehnicienii care au montat artificiile sunt cercetaţi pentru ucidere din culpă. Cei trei nu sunt, însă, singurii inculpaţi!
Procurorii militari de la DNA au deschis un dosar penal şi au pus sub acuzare
şi doi angajaţi de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă pentru modul în
care a fost autorizat clubul, dar şi pentru controalele care s-ar fi impus la
Colectiv, dar au lipsit. În acelaşi dosar, fostul primar şi două angajate de la
Primăria din sectorul unde se află clubul sunt acuzaţi de abuz, respectiv
complicitate la abuz în serviciu.