Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, afirmă că garanţiile de securitate care ar urma să fie acordate Ucrainei vor fi, de fapt, pentru ‘tot Flancul estic, de la Baltică până la Marea Neagră’. El a precizat, duminică, la finalul summitului informal al liderilor de la Londra, că întâlnirea a fost una de coordonare în vederea organizării Consiliului European din 6 martie şi a unei întâlniri, pe 7 martie, cu liderii ţărilor care nu fac parte din Uniunea Europeană dar care doresc o abordare a soluţiei războiului din Ucraina care să dea o pace sigură.
S-a convenit că garanţiile de securitate care pot fi acordate Ucrainei nu pot fi asigurate fără un sprijin din partea SUA. În acest sens, în continuarea parteneriatului transatlantic se va lucra la un plan comun în aşa fel încât garanţiile de securitate să fie asigurate atât cu o implicare mare a ţărilor europene, dar şi bazându-se pe un sprijin pe care SUA l-ar putea asigura, a spus Bolojan într-o declaraţie de presă.
Potrivit şefului interimar al statului român, liderii reuniţi la Londra au convenit menţinerea sprijinului financiar şi militar pentru Ucraina. De asemenea, aceştia au căzut de acord în legătură cu pregătirea ţărilor europene pentru ca acestea ‘să-şi asume o povară mai mare pentru pacea în Europa’. În acest sens se va avea în vedere creşterea bugetelor pentru apărare în perioada următoare, a mai spus Bolojan.
Totodată, a adăugat el, pentru încheierea unui armistiţiu şi a încetării focului cât mai repede, o reluare a dialogului între Ucraina şi SUA ar contribui la o închidere cât mai rapidă a conflictului şi la încetarea focului. Ţările prezente au convenit ca în etapa următoare să aibă consultări şi până la sfârşitul săptămânii viitoare să fie adoptate decizii în acest sens, a conchis preşedintele interimar.
Rezultatul alegerilor prezidenţiale din Statele Unite şi modul în care acesta va influenţa evoluţiile globale se află în centrul atenţiei la nivel internațional. Întoarcerea la Casa Albă a lui Donald Trump, învingător într-o cursă extrem de strânsă până în ultimul moment, generează atât aşteptări, cât şi incertitudine. Prin diferite puncte cheie ale politicii sale, de la concentrarea pe economie până la strategiile sale privind imigraţia şi relaţiile externe, prin poziţia sa pe probleme sensibile precum războiul din Ucraina sau schimbările climatice, noul curs al politicii americane nu va lăsa pe nimeni indiferent, spun analiștii.
O analiză făcută de profesorul de relaţii internaţionale Ştefan Ciochinaru:
“Alegerea lui Donald Trump a reprezentat o veste foarte bună pentru Budapesta, o veste foarte bună pentru Moscova, o veste foarte proastă pentru Beijing, o veste foarte proastă pentru Bruxelles, pentru Londra. În a doua zi după noaptea alegerilor americane, britanicii s-au întâlnit într-o reuniune de urgenţă în care au discutat, atenţie foarte mare, despre nevoia de a abandona Brexitul, de a se întoarce în Europa. Trump în primele şase luni îşi va face echipa şi va da drumul la rezolvarea unor probleme pe care le-a promis. A promis să rezolve migraţia ilegală din Statele Unite, chiar cu preţul deportării a peste 11 milioane de oameni.
De asemenea, a promis că va rezolva catastrofa economică în care se găseşte America. Și cum va face lucrul acesta? El a şi spus. Unu: va reduce taxele, impozitele, astfel încât să încurajeze cât mai mult producţia, va încuraja repatrierea unor industrii în SUA, care vor fi scutite de taxe şi impozite, care taxe şi impozite, de fapt tarife, se vor aplica într-un mod care ţine de războiul economic.”
Adică, pentru produsele europene se va pleca de la 10 şi se va ajunge până la 20% tarife de import din UE, iar pentru produsele chineze până la 60%. Ce înseamnă asta? Din nou, profesorul Ștefan Ciochinaru:
“Asta înseamnă războaie economice, adică să nu ne ferim de cuvinte, pentru că ele ne spun care e realitatea. Va face lucrurile acestea, fără îndoială Trump, dar asta va genera alte probleme. Sigur, se vor crea locuri de muncă. Sigur, economia va accelera în creştere. De altfel, semnalele de pe burse sunt bune după alegerea lui Trump, au crescut acţiunile, dar va genera probleme sociale foarte mari, pentru că vor fi puţini bani pentru sistemul de sănătate, care oricum este injust şi dezechilibrat în America. Vor fi mai puţini bani pentru învăţământ, vor fi mai puţini bani pentru programe sociale, de incluziune ş.a.m.d.”
Una dintre problemele cu care se va confrunta Donald Trump odată revenit la Casa Albă sunt schimbările climatice, pe care el le-a numit în trecut “o farsă”. Sceptic de cursă lungă în ce priveşte încălzirea globală şi acţiunile de combatere a schimbărilor climatice, Trump a retras, în mandatul său anterior, SUA din Acordul de la Paris din 2016 privind schimbările climatice.
Iar îngrijorarea este că, odată instalat preşedinte, el va repeta acest gest, după ce Biden a readus Washingtonul în Acord, și va încuraja construcţia de gazoducte, forajele şi extracţiile din Alaska – îngrijorare alimentată şi de faptul că după anunţarea rezultatelor alegerilor preţul acţiunilor la producătorii de energie eoliană a scăzut masiv. Impactul asupra celor două războaie fierbinți, din Ucraina și Orientul Mijlociu, se află, de asemenea, sub lupa analiștilor.
Din nou, profesorul Ștefan Ciochinaru:
„În Ucraina e clar că va avea loc o negociere cu Moscova şi cu Kievul şi va încerca, cum a declarat de altfel Trump, să impună pacea prin forţă, prin forţa Americii, printr-un ultimatum politic şi strategic către cele două state. Ce va presupune asta? Trump e un negustor, un businessman, un tip căruia îi place să negocieze. Ce va negocia, până unde va merge negocierea nu ştie nimeni în momentul de faţă, apar tot soiul de scenarii. Eu nu le-aş da o foarte mare credibilitate în acest moment pentru că există şi limite până la care poate să meargă negocierea şi pe care Donald Trump, în entuziasmul său caracteristic, încă nu le-a descoperit. Rămâne de văzut, deci.”
Iar în Orientul Mijlociu, la Ierusalim, Benjamin Netanyahu a fost unul dintre cei fericiţi pentru alegerea lui Trump, amintește Ștefan Ciochinaru:
“El este un prieten al lui Trump. E clar că se va strânge laţul în jurul Iranului, că vor fi repuse pe tapet Acordurile Abraham, că va fi foarte mult întărită poziţia Arabiei Saudite. E foarte posibil ca anul viitor să vedem chiar un acord de pace Arabia Saudită – Israel şi probabil să apară chiar un soi de mică piaţă comună în Orientul Mijlociu. Dar, repet, totul pe încercuirea, îngrădirea Iranului şi pe scoaterea completă din joc a ceea ce înseamnă Hamas, Hezbolah, houthii, adică acei actori proxi ai Iranului.”
În ce priveşte politica Statelor Unite faţă de flancul estic, faţă de ceea ce este în momentul de faţă prima linie de apărare a NATO şi a lumii libere, aceasta se face în Congres, la Casa Albă, dar mai ales la Pentagon, mai spune profesorul Ciochinaru, acolo se pun piesele pe tablă ca la şah şi se gândesc mutări înainte, cu ani înainte, aici nu se vor schimba lucrurile. Este bine-cunoscută, însă, poziția lui Donald Trump, care consideră că sumele ajutorului ţării sale pentru Ucraina sunt prea mari și care le-a cerut aliaților europeni din NATO să aloce mai mulți bani pentru securitatea lor.
Secretarul de Stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Ionuț Săvoiu a condus delegația României la plenara Grupurilor de Transport terestru, maritim și aerian civil din cadrul NATO, desfășurată la Bruxelles.
Robert Dobre, Director General al Direcției de Analiză Programe și Evaluare Proiecte, a prezentat coridorul feroviar care va facilita atât transportul civil, cât și mobilitatea militară pe flancul estic al NATO. Acesta va conecta Polonia, Ucraina, Bulgaria și Grecia, iar pe teritoriul României, coridorul va urma, în mare parte, traseul magistralei 500, de la Vicșani (Suceava) la Giurgiu, trecând prin Suceava, Pașcani, Bacău, Focșani, Buzău, Ploiești și București.
Eugen Marin, Senior Transport Advisor, membru al echipei de conducere la nivelul grupurilor de transport și Coordonator pentru Infrastructura Portuară, a susținut o prezentare despre infrastructurile critice, cu referire la porturile maritime, iar Cosmin Dragomir, expert NATO, a adus în atenția plenarei informații despre ultimele evoluții în transportul fluvial, pe baza unei prezentări realizată de de colegii maghiari în colaborare cu delegația română.
Campania de teroare pe care armata rusă o desfăşoară în Ucraina a continuat şi în acest final de săptămână. Potrivit Forţelor Aeriene Ucrainene, Rusia a lansat 67 de drone cu rază lungă de acţiune într-un atac nocturn masiv asupra a 11 regiuni ale Ucrainei. În drumul lor spre ţinte, unele dintre aceste drone violeză spaţiul aerian al statelor vecine Ucrainei, aşa cum s-a întâmplat din nou, nopţile trecute. O dronă rusească s-a prăbuşit sâmbătă în apropierea oraşului Rezekne din estul Letoniei, la aproximativ 50 de kilometri de graniţele acestui stat NATO cu Belarus şi Rusia.
În România, echipe terestre şi mijloace aeriene ale Ministerului Apărării Naţionale au fost mobilizate pentru a cerceta zona de lângă localitatea Periprava, din judeţul Tulcea, în sud-estul ţării, unde existau informaţii că s-ar fi prăbuşit bucăţi din dronele folosite de ruşi în atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în apropierea frontierei cu România. Administraţia de la Bucureşti a transmis că o dronă rusească a intrat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, în spaţiul aerian al României, după care s-a îndreptat către teritoriul Ucrainei.
Drept răspuns, Forţele Aeriene Române au înălţat de urgenţă două aeronave F-16 pentru a monitoriza situaţia, iar Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a alertat populaţia din judeţele Tulcea şi Constanţa, din sud-est, asupra riscului căderii de obiecte pe teritoriul naţional. În dimineaţa zilei de duminică, Ministerul Apărării Naţionale a informat structurile aliate despre situaţia creată şi a transmis un mesaj ferm de condamnare a acestor atacuri executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă ucrainene, pe care partea română le consideră “nejustificate şi în gravă contradicţie cu normele de drept internaţional”.
Un mesaj de protest a venit şi din partea Ministerului român de Externe. Diplomaţia de la Bucureşti a arătat că radarele Armatei României au identificat o dronă care a pătruns în spaţiul aerian românesc după care a părăsit teritoriul naţional spre Ucraina şi a solicitat încetarea escaladării iresponsabile de către Rusia a situaţiei de securitate. MAE român a cerut, de asemenea, respectarea normelor de drept internaţional, inclusiv a inviolabilităţii spaţiului aerian al României şi a reiterat condamnarea în cei mai puternici termeni a acestor atacuri ilegale.
De la declanşarea invaziei Ucrainei, în februarie 2022, trupele Moscovei au lansat mii de rachete şi drone cu rază de acţiune lungă asupra unor obiective militare, dar şi civile şi au provocat numeroase victime în rândul populaţiei. În urma acestor atacuri, o serie de drone ruseşti s-au prăbuşit pe teritoriul României, de cele mai multe ori în zone nepopulate. Pentru a contracara astfel de atacuri aeriene, România s-a alăturat statelor care au donat Ucrainei sisteme americane de rachete sol-aer Patriot.
România a arătat că este un partener şi aliat de nădejde al Statelor Unite ale Americii şi este momentul ca ţara noastră să facă parte din programul Visa Waiver, a declarat preşedintele Senatului, Florin Cîţu. “Să lucrăm pragmatic şi mai cu spor pentru a include România în programul Visa Waver. Este momentul ca românii şi România să facă parte din acest program”, a spus Cîţu marţi la şedinţa Parlamentului dedicată aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului strategic dintre România şi SUA. Cu acest prilej, Legislativul de la Bucureşti a adoptat o declaraţie în care se angajează să sprijine măsurile de asigurare a securităţii “în mod unitar şi coerent” pe Flancul Estic al NATO şi în spaţiul euroatlantic şi susţine extinderea colaborării în domenii ca apărare, energie, comunicaţii, noi tehnologii şi combaterea ameninţărilor hibride. Totodată, Parlamentul a salutat intensificarea cooperării privind îndeplinirea condiţiilor pentru includerea României în Programul Visa Waiver şi şi-a exprimat interesul de a consolida dialogul interparlamentar pe această temă. “Exprimăm speranţa că aderarea României la Programul Visa Waiver, obiectiv comun al celor două ţări, se va realiza în cel mai scurt timp, fiind deosebit de important pentru toţi cetăţenii români”, se precizează în Declaraţia adoptată de Legislativul român. Florin Câţu şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al Senatului astăzi, pe fondul unor discuţii cu liderii PNL.
Preşedintele Comisiei senatoriale pentru Românii de Pretutindeni, Claudiu Târziu, a efectuat o vizită de lucru în Spania şi Portugalia, în perioada 22 – 27 iunie, unde s-a întâlnit cu reprezentanţii comunităţilor româneşti din cele două state. La Madrid, senatorul a avut o întrevedere cu Arhiereul-Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei, Teofil de Iberia, cu care a discutat despre rolul crucial pe care Biserica îl joacă în menţinerea unităţii de credinţă şi de limbă a românilor din diaspora. Senatorul s-a întâlnit apoi cu ambasadorul ţării noastre în Spania, George Bologan, şi cu membrii mediului asociativ cu care a vorbit despre priorităţile absolute ale celor peste un milion de români care trăiesc pe teritoriul spaniol, între care chestiunea dublei cetăţenii şi dezvoltarea reţelei consulare. Claudiu Târziu s-a deplasat apoi la Lisabona, unde a fost primit de ambasadorul României în Portugalia, Ioana Bivolaru. În cadrul discuţiei, la care au participat şi liderii principalelor asociaţii din zona capitalei lusitane, senatorul a vorbit despre anihilarea identitară şi disoluţia forţată la care sunt supuşi românii din afara graniţelor şi şi-a exprimat deschiderea ca, pe cale legislativă, Bucureştiul se le ofere acestora un sprijin mai consistent. El le-a mulţumit conaţionalilor pentru că au fost cei mai buni ambasadori ai României şi a apreciat că, dacă românii care trăiesc în afara graniţelor nu s-ar fi dovedit muncitori şi buni, România ar fi avut în continuare de suferit ca imagine de ţară.
Expoziția “Un manuscris al peisajului urban”, realizată de Mihaela Moțăianu, este prezentată pe rețelele de socializare ale Institutului Cultural Român de la Lisabona începând din 29 iunie. Materialul fotografic a fost realizat orașele portugheze Lisabona, Tomar și Mação şi este corelat cu poeme și citate din opera scriitorului Fernando Pessoa, pe care a descoperi-o în 2019, în timpul unei şederi de 4 luni în spaţiul lusitan. Mihaela Moțăianu este senior art director cu peste 20 de ani de experiență în industria de publicitate. După ce a absolvit Universitatea Națională de Arte în 1997, cu specializarea design grafic, a dezvoltat concepte creative și campanii de publicitate pentru mai multe agenții internaționale și locale. Din 2015, lucrează ca lector la Facultatea de Jurnalism și Ştiinţele Comunicarii, unde predă seminarul de desktop publishing. În 2018 a obţinut doctoratul în arte vizuale la Universitatea Națională de Arte din București, iar în 2020 s-a alăturat echipei Departamentului de Design din cadrul instituţiei de învăţământ. Expoziția virtuală poate fi accesată cu ajutorul unui link distribuit pe conturile de Facebook, Twitter şi Instagram ale ICR Lisabona.
Consecinţele războiului din Ucraina asupra economiei mondiale, construirea unui viitor mai bun pentru tineri, un comerţ responsabil în raport cu mediul s-au numărat printre temele analizate, la Paris, la reuniunea anuală a Consiliului Ministerial al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, care a reprezentat pentru prima dată România în calitate de ţară candidată la aderarea la OCDE, a primit foaia de parcurs cu reformele, unele extrem de importante, pe care trebuie să le facă pentru a se alătura clubului select de 38 de state cu economii dezvoltate ale lumii.
În marja participării la reuniune, Bogdan Aurescu a avut o întrevdere cu noul ministru pentru Europa și al afacerilor externe al Franței, Catherine Colonna. În cadrul discuțiilor, cei doi oficiali au abordat temele prioritare ale agendei bilaterale, precum și aspecte de actualitate la nivel european și internațional, cu accent pe temele de securitate și efectele multiple ale războiului ilegal declanșat de Rusia contra Ucrainei. Bogdan Aurescu a subliniat nivelul excelent al relațiilor dintre România și Franța, relații definite în cadrul Parteneriatul Strategic reînnoit în 2018 prin semnarea Declarației Politice de către președinții Klaus Iohannis și Emmanuel Macron, și ale cărui direcții de dezvoltare au fost detaliate în cadrul Foii de Parcurs în 2020.
Totodată, Bogdan Aurescu a reiterat aprecierea României pentru contribuția Franței la întărirea posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic în mod unitar și coerent, prin prezența militarilor francezi în România, subliniind că acest demers reprezintă și o confirmare clară a solidarității aliate și a angajamentului constant al Franței față de securitatea statelor aliate, inclusiv a României, contribuind astfel inclusiv la consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România și Franța. În acest context, cei doi miniștri au susținut operaționalizarea în cel mai scurt timp a Grupului de luptă al NATO sub coordonarea Franței, pe teritoriul României.
În ceea ce privește pregătirea Summitului de la Madrid de la sfarșitul lunii, cei doi miniștri au exprimat susținerea pentru aderarea Suediei și Finlandei, care va contribui la consolidarea securității aliate. În planul cooperării bilaterale pe componenta de securitate, a fost discutată și relevanța organizării unei reuniuni în formatul 2+2, la nivel de miniștri de afaceri externe și apărare, din perspectiva coordonării celor două state, mai ales în noul context de securitate.
Pe de altă parte, oficialul francez a exprimat aprecierea pentru modul în care România a acordat sprijin multidimensional Ucrainei, în timp ce, ministrul român de externe a subliniat necesitatea sprijinirii Republicii Moldova pentru a face față diverselor efecte ale crizei generate de agresiunea Moscovei. Totodată, Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul pentru integrarea europeană a Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, dar și pentru începerea negocierilor de aderare cu UE ale Albaniei și Macedoniei de Nord.
Consolidarea
prezenţei NATO pe Flancul de Est a dominat discuţiile purtate, marți, la
București, de preşedintele Klaus Iohannis cu premierul Belgiei, Alexander De
Croo. Șeful statului român
a anunțat că, în această primăvară, grupul de luptă al NATO va fi constituit pe
teritoriul României, după finalizarea negocierilor dintre aliaţi. Klaus
Iohannis: Consolidarea echilibrată pe termen lung a posturii de
apărare şi descurajare a NATO pe întregul Flanc Estic, ca reacţie la agresiunea
Rusiei, trebuie accelerată. Am evidenţiat că avem nevoie de un nou concept
strategic al NATO, care trebuie să reconfirme apărarea colectivă ca sarcină
fundamentală prioritară a Alianţei şi să menţioneze explicit că Rusia este
principala ameninţare la adresa securităţii NATO.
La rândul său, premierul
Belgiei a spus că NATO este o Alianță
puternică pe care România poate conta. Alexander
De Croo: Tot ce vedem astăzi este o dovadă a
unui calcul greşit pe care şi l-a făcut preşedintele Putin, un calcul greşit cu
privire la hotărârea ucrainenilor de a se apăra, de asemenea un calcul greşit
cu privire la hotărârea Vestului, Occidentului de a face Rusia să plătească
costurile acestui război. Frontiera dumneavoastră este şi frontiera noastră şi
o vom apăra.
Asigurări
a dat și secretarul general adjunct al NATO, românul Mircea Geoană, care a
vorbit, recent, la un post de televiziune, despre patru grupuri de luptă noi
ale NATO pe Flancul Estic, dintre care unul în România. Mai mult, el a anunțat
că liderii NATO vor adopta la Summitul de la Madrid din iunie decizii cu
privire la o postură mult mai robustă, permanentă a Alianței. Este vorba despre
sisteme de apărare antirachetă de ultimă generaţie, apărare cibernetică foarte
importantă şi zonă navală, terestră şi aeriană, pentru că, potrivit lui Mircea
Geoană, Marea Neagră reprezintă un punct crucial de interes strategic. Ne
gândim cu foarte multă seriozitate la prezenţă durabilă, permanentă, care să
asigure protecţie pentru noi, dar şi o zonă de libertate economică, de
navigaţie liberă, într-o zonă care este vitală pentru interesele strategice,
dar şi economice ale NATO, ale Europei şi ale României – a adăugat Mircea
Geoană.
O dovadă a angajamentului Alianței pe Flancul Estic este și anunțul de
zilele trecute al Pentagonului privind desfășurarea în Slovacia a unui sistem
antirachetă Patriot şi a încă 100 de militari, ceea ce va ridica la 12.000 numărul
trupelor americane mobilizate pentru a sprijini Alianţa Nord-Atlantică în
contextul invaziei Rusiei în Ucraina. Potrivit SUA, această acțiune este încă
un exemplu de consolidare a NATO și este menit să descurajeze agresiunea şi să
îi reasigure pe aliaţi.
Ahurhită aoa şi unu mesu, invazia rusă ditu Ucraina s’duţi ninti. Ma mulţă căsăbadz strateghiţ suntu bombardaţ și atacaţ, iara oaminilli fugu ditu fosta republică sovietică di itia a polimlui. Tru aestu contextu, prezidenţălli a Româniillei şi Polonie, Klaus Iohannis şi Andrzej Duda, subliniadză ananghea ti anvărtuşeari apărarea pi flanculu esticu a Alianţei Nord-Atlantică.
La andamasea ţi u avură, marță, Bucureşti, elli s’akicăsiră ca aţeali dauă văsilii s’da silă ti cooperarea tu planu di securitate. Klaus Iohannis lugurseaşti că easti ananghi ti ună prezenţă militară criscută tru România şi tru regiunea ali Amarea Lae, ca apandisi maş difensivă la agresiunea ali Rusie.
Klaus Iohannis: “Avem ananghi ntrăoară di ună anvărtuşeari consistentă şi echilibrată a flancului esticu, di ună prezenţă niiintată, unitară şi vartoasă. Easti ananghi ti ună prezenţă militară criscută aliată tru văsilia noastră şi tru regiunea ali Amarea Lae. Un exemplu limbidu şi ananghisitu tru aestă noima ălu reprezintă thimilliusearea cât ma ntraoară a unei parei di alumtă NATO tru România.”
Tru catandisea actuală easti ananghi di ună nauă concepţie strategică a NATO, cari prota ş-prota lipseaşti s’acaţă tu isapi alăxerli ţi s’facu di itia agresiunillei ali Rusie contra ali Ucraină, cundille şi prezidentulu polonez. El pripuni ună prezenţă permanentă defensivă a NATO pi flancul estic, anvărtuşită ditu vidiala a militarilor, dotărillei şi infrastructurălleii. Aeasti suntu cerinţele a ţi spunu ti acţiunile nkisiti di Moscova, nica spusi prezidintulu polonez.
Aţelli doi oficiali apufusiră s’ndreagă București un Summit a statelor membre NATO tru Format B9, cu dauă stămâni ninte di andamasea a aliaților di la Madrid, ditu alunaru. B9 easti ună iniţiativă lansată tru 2015 di prezidintulu român şi di omologul a lui polonez, la cari llia parti ateali 9 state membre NATO aflati pi Flancul Estic al Alianţei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria. Aesta easti ună platformă cabaia hăirlătică ti ahandusearea a dialogului și cooperarillei anamisa di aliațllii ditu regiune, cu scupolu ti articularea contribuțiillei speţifiţi a alusstor la proţesele tru dizvărteari ditu cadrul Alianței, tru acutotalui simfunie cu prinţipiile solidaritatillei și indivizibilittatillei securitatillei a tutulor statelor membre NATO.
București, aţelli doi șefi di stat zburără şi ti responsabilitățli a aţiloru dauă văsilii membre UE tru regiune, ucazi cu cari năpoi fu spusă andruparea susto si panu di mardzina ali Românie tră Republica Moldova, cum și tra suvearanitatea și integritatea a llei teritorială.
Impactul a conflictului ditu Ucraina tra Republica Moldova easti unu major, iara aesta ari ananghi di agiutoru vartosu și coordonat, financiar și logistic, ditu partea UE și a statilor membre, cari s’asiguripseasca nica şi securitatea a llei energetică, spusi Klaus Iohannis. Aţelli doi prezidinţă diclarară că România și Polonia andrupascu susto proţesul di integrare tru UE a Republicălleii Moldova, Georgia şi Ucraina.
Începută în urmă cu aproape o lună, invazia rusă
din Ucraina continuă. Mai multe orașe strategice sunt bombardate și atacate,
iar oamenii fug din fosta republică sovietică din cauza războiului. În acest
context, preşedinţii României şi Poloniei, Klaus Iohannis şi Andrzej Duda,
subliniază necesitatea întăririi apărării pe flancul estic al Alianţei
Nord-Atlantice.
La întâlnirea pe care au avut-o, marți, la Bucureşti, ei au
convenit ca cele două țări să intensifice cooperarea pe linie de securitate.
Klaus Iohannis consideră că este necesară o prezenţă militară sporită în
România şi în regiunea Mării Negre, ca răspuns strict defensiv la agresiunea
Rusiei.
Klaus Iohannis: Avem nevoie urgent de o consolidare
consistentă şi echilibrată a flancului estic, de o prezenţă înaintată, unitară
şi întărită. Este necesară o prezenţă militară sporită aliată în ţara noastră
şi în regiunea Mării Negre. Un exemplu clar şi necesar în acest sens îl
reprezintă crearea cât mai rapidă a unui grup de luptă NATO în România.
În
situaţia actuală este nevoie de o nouă concepţie strategică a NATO, care în
primul rând trebuie să ţină cont de schimbările generate de agresiunea Rusiei
împotriva Ucrainei, a subliniat şi preşedintele polonez. El propune o prezenţă permanentă defensivă a
NATO pe flancul estic, consolidată
din punct de vedere al militarilor, dotării şi infrastructurii. Acestea sunt
cerinţele prezentului, impuse de acţiunile întreprinse de Moscova, a mai spus
președintele polonez.
Cei doi oficiali au decis să organizeze la București un Summit al statelor membre NATO în Format B9, cu două săptămâni înainte de întrunirea aliaților de la Madrid, din iulie. B9 este o iniţiativă lansată în
2015 de preşedintele român şi de omologul său polonez, la care participă cele 9
state membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianţei: Bulgaria, Cehia,
Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria. Aceasta este o platformă deosebit de utilă pentru
aprofundarea dialogului și cooperării între aliații din regiune, în vederea
articulării contribuției specifice a acestora la procesele în derulare din
cadrul Alianței, în deplină concordanță cu principiile solidarității și
indivizibilității securității tuturor statelor membre NATO.
La București, cei doi șefi de stat au discutat
și despre responsabilitățile celor două țări membre UE în regiune, ocazie cu
care a fost reconfirmată susținerea fermă și deplină a României pentru
Republica Moldova, precum și pentru suveranitatea și integritatea sa
teritorială.
Impactul conflictului din Ucraina asupra
Republicii Moldova este unul major, iar aceasta are nevoie de sprijin solid și
coordonat, financiar și logistic, din partea UE și a statelor membre, care să
acopere inclusiv securitatea sa energetică, a apreciat Klaus Iohannis. Cei doi
președinți au declarat că România și Polonia sprijină ferm procesul de integrare în UE a Republicii Moldova,
Georgiei şi Ucrainei.
România îşi doreşte o creştere a rolului Alianței Nord-Atlantice în plan politic şi militar, a declarat ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, la Bruxelles, la reuniunea şefilor diplomaţiilor din statele membre NATO. Este prima întâlnire în acest format cu prezenţă fizică după cea din noiembrie 2019 și, în acelaşi timp, primul prilej de întâlnire cu noul secretar de stat american Antony Blinken.
Reuniunea a fost centrată pe procesul de reflecție NATO 2030, iar oficialul român a declarat că susţine propunerile făcute în acest sens de secretarul general al NATO. Jens Stoltenberg a menţionat că între provocările globale la care statele membre trebuie să răspundă se numără acţiunile destabilizatoare ale Rusiei, terorismul, atacurile cibernetice, proliferarea nucleară şi ascensiunea Chinei.
NATO şi-a consolidat prezenţa în regiunea Mării Negre prin trei ţări de coastă – Turcia, România, Bulgaria – membre ale Alianței şi alte două ţări – Ucraina şi Georgia – parteneri apropiaţi ai NATO. Ne-am consolidat prezenţa pe uscat, pe apă şi în aer, dar şi cooperarea cu partenerii Georgia şi Ucraina. Vom continua această activitate şi ne gândim cum să extindem în continuare acest parteneriat pe seama sprijinului politic şi practic – a declarat Stoltenberg, în timpul unei conferinţe de presă.
Ministrul Bogdan Aurescu a prezentat analiza României cu privire la provocările persistente de securitate la frontiera estică a Alianţei, inclusiv la Marea Neagră, referindu-se, în acest context, şi la necesitatea soluţionării conflictelor prelungite care destabilizează securitatea regiunii. Oficialul român a reiterat sprijinul faţă de abordarea actuală a Alianței Nord-Atlantice faţă de Rusia, insistând asupra necesităţii consolidării pe mai departe a posturii NATO de descurajare şi apărare pe întreg Flancul Estic, de la Marea Neagră la Marea Baltică. Dialogul cu Moscova se poate desfăşura numai în condiţiile unei posturi foarte robuste a NATO, consideră ministrul român.
De asemenea, Bogdan Aurescu a evidenţiat impactul relevant al controlului armamentelor asupra securităţii şi stabilităţii regionale şi a susţinut necesitatea continuării de o manieră aprofundată a coordonării aliate pe această dimensiune. În discuţie a fost şi propunerea lui Jens Stoltenberg de alocare a unui fond special pentru apărare şi descurajare, menit să încurajeze aliaţii să participe, de exemplu, la grupurile de luptă de pe flancul estic, iar cheltuielile să fie acoperite de Alianța Nord-Atlantică, nu doar de statul care se implică în respectiva operaţiune. Iniţiativa NATO 2030 are ca scop să facă din alianţă o organizaţie cu o mai mare capacitate de acţiune globală, îndeosebi pentru a face faţă ascensiunii regimurilor autocratice, în special China şi Rusia, şi ameninţărilor la adresa ordinii internaţionale.
500 de militari americani se află, de marţi, în Baza ‘Mihail
Kogălniceanu’ din Constanţa, unde au ajuns odată cu
tancurile, vehiculele de luptă şi mortierele din dotare. Ei participă la
operaţiunea ‘Atlantic Resolve’, de consolidare a securităţii pe flancul de est
al NATO, şi vor lua parte la exerciţii multinaţionale alături de forţele
terestre române. Contingentul american va rămâne în România nouă luni, după
care va fi înlocuit cu alte trupe, şi e doar o parte a miilor de soldaţi
ajunşi, luna trecută, în Polonia şi desfăşuraţi apoi, de la Marea Baltică la
Marea Neagră, în toate statele aliate din estul Europei.
Mişcare strategică a
fostei administraţii Barack Obama, trimiterea de trupe în regiune a fost menită
să reafirme fidelitatea Casei Albe faţă de securitatea unei Europe tot mai
neliniştite de agresivitatea crescândă a Moscovei şi de redeşteptatul ei apetit
teritorial.
Instalarea noii administraţii Donald Trump şi atitudinea acesteia,
de mulţi calificată drept concesivă faţă de Rusia, i-au neliniştit pe europeni.
În timpul campaniei electorale, preşedintele Trump a declarat că Europa a
profitat de Statele Unite şi a sugerat că Washingtonul ar putea să nu-şi
mai apere aliaţii dacă aceştia refuză să-şi achite nota de plată.
Noul secretar american al apărării, James
Mattis, se află, în premieră, în această calitate, la Bruxelles, şi, aşa cum
sublinia secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg,
Europa poate auzi acum ce vor, de fapt, Statele Unite. Stoltenberg le dă
dreptate americanilor când aceştia acuză parcimonia cu care europenii investesc
în propria lor apărare, căreia, potrivit înţelegerilor dintre aliaţi, ar trebui
să-i aloce 2% din PIB. Sunt doar cinci state, spune el, care au atins acest
prag, iar alte trei, între care şi România, se îndreaptă rapid către această
ţintă. Calculele contabile sunt, totuşi, încurajatoare. Anul trecut, membrii
europeni ai NATO şi-au majorat cheltuielile militare cu circa 4 procente şi au
pus, astfel, capăt trendului descendent al investiţiilor militare.
Avanpost
răsăritean al Alianţei, România este, în virtutea comuniunii de limbă, cultură
şi istorie, direct preocupată şi de securitatea Republicii Moldova vecine. Experţii de la Chişinău, citaţi de
corespondenţii Radio România, avertizează că actualul context, deopotrivă
internaţional şi regional, este defavorabil. Ei spun că Uniunea Europeană şi
NATO şi-au epuizat capacitatea de extindere, Statele Unite îşi reduc politica
intervenţionistă, Federaţia Rusă este în plină expansiune, iar Republica
Moldova nu are o politică externă care să facă faţă acestor provocări. Ultimul
deceniu, începând cu intervenţia Rusiei în Georgia, în 2008, şi terminând cu
anexarea Crimeei şi războiul din estul Ucrainei, au demonstrat că frontierele
nu mai sunt inviolabile – conchid analiştii de politică externă.
În
contextul general în care Alianţa Nord Atlantică îşi reconsideră priorităţile
pentru flancul de est, o serie de analize arată că Armata Romaniei are nevoie
de echipamente moderne, îndeosebi în zona de apărare a spaţiului aerian. Subiectul s-ar putea regăsi şi pe agenda
summitului NATO din vară, de la Varşovia.
Comentand, pentru Radio Romania,
aşteptările Bucureştiului de la această reuniune istorică, ministrul român al
Apărării, Mihnea Motoc, spune că : Miza
pentru summitul aliat de anul acesta este aceea de a trece, de la măsurile de
reasigurare şi de adaptare aliate, pentru statele din flancul estic, care au
fost generate de summitul din 2014 din Ţara Galilor, pe fondul evoluţiilor de
la Est, din Ucraina, de a trece aceste măsuri într-un palier superior, acela al
coagulării unei adaptări strategice pe termen lung a Alianţei, cu o adaptare
care comportă trei componente principale de acţiune, anume, cea militară, cea
politică şi cea instituţională. În ce ne priveşte, suntem activi în negocieri,
dorim să avem un profil ridicat în promovarea propriilor interese de
securitate.
Până în luna iulie, România va lua în
calcul şi opţiunile ce vor fi formulate, pe
linia strategiei pe termen lung, de ministrii de Externe ai ţărilor
NATO. Tot în pregatirea summitului de la Varsovia, România va gazdui, la finele lunii aprilie, o întâlnire
importantă pentru armonizarea si cristalizarea punctelor de vedere; este vorba
despre reuniunea directorilor politici ai Apărării, un bun prilej ca Bucureştiul să-şi facă
cunoscute şi să-şi promoveze interesele de securitate în raport cu agenda
summitului de la Varşovia. Preocuparea prioritară, spune ministrul romîn al
Apărării, este de a continua întărirea
securitatii în flancul estic, cu un accent special pe problematica de securitate
în evoluţie în arealul Mării Negre. În acest context, România va susţine, la
Varşovia, ideea infiinţării unor baze permanente ale NATO în estul Europei,
corelată cu posibilitatea de a primi, în timp util, intăriri credibile şi
robuste.
În interviul acordat postului Radio România, ministrul Mihnea Motoc
abordează şi criza politică din Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar
românofonă); el salută faptul că, recent, la Chişinău, a fost investit un nou
guvern democrat şi că vizita la
Bucureşti a premierului Pavel Filip a
dat un semnal clar de revenire la stabilitate şi de continuare a
parcursului european al statului de la graniţa de răsărit a NATO.
Membră a Alianţei Nord-Atlantice din 2004 şi a Uniunii
Europene din 2007, România se pregăteşte să fie gazdă, în noiembrie, a unui
summit regional pe tema consolidării frontierei răsăritene a celor două
organizaţii. Reuniunea are loc pe fondul schimbărilor mediului de securitate
din zonă.
Invitat la Radio România, ambasadorul Sorin Ducaru, asistent al
secretarului general al NATO, a făcut o analiză a situaţiei şi a vorbit despre
posibilele riscuri: Aici situaţia este dinamică şi este dinamică,
din păcate, în sensul mai degrabă îngrijorător. Odată cu actul de anexare
ilegală a Peninsulei Crimeea de către Rusia au urmat alte câteva acţiuni care
ţin de o tendinţă de militarizare a acestei peninsule, şi nu mă refer doar la
prezenţă militară, la numărul de soldaţi. Este vorba şi de o tendinţă de a
amplasa diverse echipamente, sisteme de rachetă, sisteme aeriene, navale.
Îngrijorează şi retorica rusă privind posibilitatea de amplasare a unor armamente
nucleare în Crimeea. Doar această retorică, chiar dacă vorbim numai de retorica
în acest sens, putem spune că generează efecte destabilizatoare.
România
se află acum la cel mai ridicat nivel de securitate de la primirea sa în NATO,
mai ales pe fondul deciziilor recente de întărire a flancului estic al
Alianţei, apreciază directorul general pentru Afaceri Strategice din Ministerul
Afacerilor Externe de la Bucureşti, Dan Neculaescu: Aş putea spune
că în acest moment România este probabil cel mai bine protejată din istoria
recentă. După criza din Ucraina, din martie 2014, când Rusia a anexat ilegal
peninsula, au fost o serie de paliere pe care s-au luat măsuri de asigurare a
aliaţilor, inclusiv a României. Primul palier – măsuri de asigurare, care
practic au prevăzut exerciţii, inclusiv zboruri de supraveghere, dar şi
prezenţă militară rotaţională pe teritoriul aliaţilor estici. Al doilea palier
– o serie de aliaţi având o relaţie specială cu România, în special SUA, au
avut o prezenţă consolidată şi crescută pe teritoriul nostru. Dar nu numai ei.
A fost şi Canada, a fost şi Portugalia. Anul trecut, am avut un contingent de
avioane canadian, anul acesta avem un contingent de avioane portughez. Ce ne
propunem în etapa următoare? Ne propunem să consolidăm prezenţa NATO în
România. În acest sens, probabil, un reper important este summitul Aliaţilor,
din Polonia, din 2016.
În politica de consolidare
a flancului estic al NATO se înscrie şi noul centru de comandă al Alianţei din
România devenit operaţional în această lună, simultan cu alte cinci înfiinţate
în Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania. Misiunea acestora este
aceea de a înlesni desfăşurarea noii forţe de reacţie foarte rapide a NATO şi
de coordonare a exerciţiilor. Aproximativ 40 de ofiţeri vor
acţiona în fiecare dintre centre, care vor deveni pe deplin operaţionale până
la următorul summit NATO.
Prezent la ceremonia de activare a unităţii din Lituania, secretarul
general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, a precizat: Fiecare
dintre aceste comandamente ne ajută să trimitem un mesaj clar – nici un aliat
NATO nu este singur. NATO este aici şi NATO este pregătită, pregătită să-i
apere pe toţi aliaţii săi de orice ameninţare. Solidaritatea este esenţa
alianţei noastre iar angajamentul nostru pentru acest principiu fundamental că
atacul împotriva unui dintre noi este atacul împotriva tuturor este de
neclintit.
Constituirea noilor comandamente are ca scop îmbunăţăţirea
capacităţii Alainţei de a răspunde concret şi decisiv oricărei acţiuni ostile
adresate împotriva membrilor NATO, explică şi colonelul Cătălin Ticulescu,
comandantul unităţii NATO de integrare a Forţelor din Bucureşti, ofiţer rănit în timpul unei misiuni de patrulare în Afganistan: Constituirea
comandamentului pe care am onoarea să-l conduc, ulterior a Diviziei
Multinaţionale de Sud-Est, alături de creşterea importantă a numărului de
exerciţii naţionale şi multinaţionale din acest an, reprezintă răspunsul ferm,
angajamentul solid şi contribuţia consistentă a României la efortul Alianţei
Nord Atlantice în a demonstra că dispune de capabilităţile necesare pentru a
răspunde oricărei ameninţări de securitate împotriva membrilor săi. Acest
comandament nu este bază militară. Nu va conduce efectiv acţiuni militare. Rolul
acestui comandament este de a facilita deplasarea rapidă a forţelor aliate în
regiune, de a sprijini apărarea colectivă şi de a asista în coordonarea
exerciţiilor, antrenamentelor executate în comun cu aliaţii.
42 de militari vor asigura funcţionarea structurii, dintre care 27
de posturi revin României, ca ţară gazdă. Unitatea NATO de integrare a forţelor de la Bucureşti
alături de cea de la Sofia vor fi coordonate de anul viitor de Divizia
multinaţională de sud-est a Alianţei, cu sediul în capitala României.
Şase
noi centre de comandă ale NATO stabilite pe flancul estic al Alianţei
Nord-Atlantice au devenit operaţionale în această săptămână, ca răspuns la noua
ameninţare de securitate percepută din partea Rusiei, a anunţat organizaţia.
Unul dintre acestea se află în România, iar misiunea acestuia, la fel ca şi a
celor înfiinţate în Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania, este aceea
de a înlesni desfăşurarea noii forţe de reacţie foarte rapide a NATO şi de
coordonare a exerciţiilor. Aproximativ 40 de ofiţeri vor acţiona în fiecare
dintre centre. Acestea şi-au început activitatea în această săptămână, însă vor
deveni pe deplin operaţionale până la următorul summit NATO, care va avea loc
la Varşovia, în luna iulie anul viitor, a precizat un purtător de cuvânt al
Alianţei Nord Atlantice.
În România, Unitatea pentru Integrarea Forţelor NATO
este una dintre cele două structuri de comandă-control ale Alianţei care vor
funcţiona la Bucureşti. Unitatea asigură legătura cu Comandamentul de la Napoli
şi realizează planificarea operaţiunilor, organizarea exerciţiilor militare şi
coordonarea deplasării trupelor din forţa de răspuns a NATO în cazuri de
nevoie. 42 de militari asigură funcţionarea acestei structuri, dintre care 27
de posturi revin României, ca ţară gazdă. Unitatea pentru integrarea forţelor
NATO de la Bucureşti este condusă de colonelul Cătălin Ticulescu, ofiţer rănit
în timpul unei misiuni de patrulare în Afganistan. Comandamentul Multinaţional
de Divizie Sud-Est va deveni parţial operaţional anul viitor şi va coordona
unităţile pentru integrarea forţelor aliate din România şi Bulgaria.
Comandamentele fac parte din procesul de adaptare a Alianţei Nord-Atlantice la
schimbările mediului de securitate şi vin ca parte a planului NATO de a-şi
intensifica rolul în Europa de Est, cu scopul de a-i descuraja pe potenţialii
agresori şi de a-şi asigura aliaţii pe fondul crizei din Ucraina, după anexarea
de către Rusia a peninsulei Crimeea anul trecut, în luna martie. În aceeaşi
logică se înscriu şi sporirea numărului exerciţiilor Alianţei, desfăşurarea de
nave şi avioane sau anunţul Washingtonului privind instalarea de stocuri de
armamente.
Într-un interviu în exclusivitate pentru Radio România, directorul
general pentru Afaceri Strategice din Ministerul Afacerilor Externe de la
Bucureşti, Dan Neculaescu, a apreciat că România se află acum la cel mai
ridicat nivel de securitate după primirea în Alianţa Nord-Atlantică, mai ales
pe fondul deciziilor recente de întărire a flancului estic al NATO.
