Radio România Internațional

Tag: Flancul estic al NATO

  • Reuniune B9 la Varșovia

    Reuniune B9 la Varșovia

    Va apărăăm catheun centimetru al NATO – easte mesajulu transmis di preşedintile american, Joe Biden, la reuniunea di la Varşovia a liderilor a formatului Bucureşti 9, care cuprinde/acaaţă România, Polonia, Bulgaria, Cehia, țările baltiţe, Slovachia şi Ungaria. Ca flancu estic al NATO, hiţ în prima linie a apărarilei colectivă aliată. Ştiţ mai ghine ca i ţi altu om care easte miza conflictului actual, nu maşi Ucraina, că libertatea a democraţiilor europeane, mai spuse Biden, aducânda aminte Articolul 5, uidisit a cure i ţe atac asupra a unui stat NATO easte un atac asupra a tutulor. Şi secretarulu gheneral a Alianțălei Nordu-Atlantică, Jens Stoltenberg, subliniee la Varșovia că a Moscovălei nu lipseaşte să-li si permită să aducă atindzire/zimie a securitatilei europeană şi pledăă/zburâ tră unitatea a aliaţâlor în susţânirea a Ucrainâlei cu tot ţi easte necesar. Jens Stoltenberg: “La un an di la lansarea a invazilei rusească, preşedintile Putin nu si îndreadze/pregăteaşte tră pace. Din contra, el si pregăteaşte tră mai multu polim. Prin urmare, lipseaşte să susţânim şi să nâ intensificăm agiutorulu tră Ucraina. Lipseaşte să oferim a Ucrainălei aţea ţi are nevolie tra să azingă. Nu ştim cându va să si bitisească polimulu, ama cându va să si termină lipseaşte să nă asiguripsim că istoria nu va să si repetă.


    La reuniune, România fu reprezentată di preşedintile Klaus Iohannis, care promise fermitate tru agiutorulu aliat tră Ucraina şi căftă ună strateghie tră securitatea la Marea Neagră. Klaus Iohannis: “Aestu polim aduse maşi suferinţă şi elipse di umute, crime şi strămutarea a milioane di ucraineani, distrudzeri fără precedent şi nesiguranţă. Noi, liderili di pi flancul estic, avem datoria/borgea să spunim fermitate tru apărarea a pacilei. Lipseaşte să continuăm să dăm să si veadă fermitate tru îndeplinirea angajamentilor di agiutor tră Ucraina ahât cât va hibă necesar tra să amintă aesu polim.


    Unitatea şi solidaritatea aliate tră Ucraina sunt absolut esenţiale şi au reprezentată ‘arma secretă’ a ţărilor NATO, subliniee liderulu di la București. “Rusia readusu polimulu în Europa, iar statile NATO di pi Flancul estic, reunite tru aest format di coordonare a poziţiilor a noastre la nivel aliat, pi care lu-avem iniţiată împreună cu preşedintile a Polonilei tru 2015, si aaflă în prima linie a efortului di contracarare/închidicare a efectilor negative aluştui polim brutal, fără niţeună justificare, mai spuse Klaus Iohannis. Mizele/amintatiţile a efortului a nostru tră readuţire pacea în Europa sunt fără precedentu, adapse el, şi sunt recunoscute şi fapte mai sănătoase prin angajamentul fără echivoc al SUA faţă di securitatea pi Flancul estic al NATO, reconfirmat prin prezenţa preşedintelui Biden la Summitulu B9 şi prin soliditatea a implicarilei a lui în reghiune. Aestă implicare easte demonstrată di creaşterea a prezenţălei americane pi Flancul estic, inclusiv în România, ca factor extrem di importantu descurajator.


    Autor: Corina Cristea


    Armânipsire: Hristu Steriu

  • Reuniune B9 la Varșovia

    Reuniune B9 la Varșovia

    Va apărăăm catheun centimetru al NATO – easte mesajulu transmis di preşedintile american, Joe Biden, la reuniunea di la Varşovia a liderilor a formatului Bucureşti 9, care cuprinde/acaaţă România, Polonia, Bulgaria, Cehia, țările baltiţe, Slovachia şi Ungaria. Ca flancu estic al NATO, hiţ în prima linie a apărarilei colectivă aliată. Ştiţ mai ghine ca i ţi altu om care easte miza conflictului actual, nu maşi Ucraina, că libertatea a democraţiilor europeane, mai spuse Biden, aducânda aminte Articolul 5, uidisit a cure i ţe atac asupra a unui stat NATO easte un atac asupra a tutulor. Şi secretarulu gheneral a Alianțălei Nordu-Atlantică, Jens Stoltenberg, subliniee la Varșovia că a Moscovălei nu lipseaşte să-li si permită să aducă atindzire/zimie a securitatilei europeană şi pledăă/zburâ tră unitatea a aliaţâlor în susţânirea a Ucrainâlei cu tot ţi easte necesar. Jens Stoltenberg: “La un an di la lansarea a invazilei rusească, preşedintile Putin nu si îndreadze/pregăteaşte tră pace. Din contra, el si pregăteaşte tră mai multu polim. Prin urmare, lipseaşte să susţânim şi să nâ intensificăm agiutorulu tră Ucraina. Lipseaşte să oferim a Ucrainălei aţea ţi are nevolie tra să azingă. Nu ştim cându va să si bitisească polimulu, ama cându va să si termină lipseaşte să nă asiguripsim că istoria nu va să si repetă.


    La reuniune, România fu reprezentată di preşedintile Klaus Iohannis, care promise fermitate tru agiutorulu aliat tră Ucraina şi căftă ună strateghie tră securitatea la Marea Neagră. Klaus Iohannis: “Aestu polim aduse maşi suferinţă şi elipse di umute, crime şi strămutarea a milioane di ucraineani, distrudzeri fără precedent şi nesiguranţă. Noi, liderili di pi flancul estic, avem datoria/borgea să spunim fermitate tru apărarea a pacilei. Lipseaşte să continuăm să dăm să si veadă fermitate tru îndeplinirea angajamentilor di agiutor tră Ucraina ahât cât va hibă necesar tra să amintă aesu polim.


    Unitatea şi solidaritatea aliate tră Ucraina sunt absolut esenţiale şi au reprezentată ‘arma secretă’ a ţărilor NATO, subliniee liderulu di la București. “Rusia readusu polimulu în Europa, iar statile NATO di pi Flancul estic, reunite tru aest format di coordonare a poziţiilor a noastre la nivel aliat, pi care lu-avem iniţiată împreună cu preşedintile a Polonilei tru 2015, si aaflă în prima linie a efortului di contracarare/închidicare a efectilor negative aluştui polim brutal, fără niţeună justificare, mai spuse Klaus Iohannis. Mizele/amintatiţile a efortului a nostru tră readuţire pacea în Europa sunt fără precedentu, adapse el, şi sunt recunoscute şi fapte mai sănătoase prin angajamentul fără echivoc al SUA faţă di securitatea pi Flancul estic al NATO, reconfirmat prin prezenţa preşedintelui Biden la Summitulu B9 şi prin soliditatea a implicarilei a lui în reghiune. Aestă implicare easte demonstrată di creaşterea a prezenţălei americane pi Flancul estic, inclusiv în România, ca factor extrem di importantu descurajator.


    Autor: Corina Cristea


    Armânipsire: Hristu Steriu

  • România şi securitatea flancului estic al NATO

    România şi securitatea flancului estic al NATO

    NATO continuă să-și întărească prezența defensivă pe
    Flancul Estic al Alianței în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina
    și al amenințărilor Federației Ruse la adresa securității Europei. După ce, săptămâna trecută,
    Franța a decis să trimită trupe şi echipamente performante suplimentare în
    România, primele două din cele zece convoaie militare franceze menite să
    întărească Flancul Estic al NATO sunt deja în drum spre baza militară de la
    Cincu din judeţul Sibiu.
    Aici s-a instalat grupul de luptă interarme al Alianței, prevăzut să
    adăpostească până la începutul anului viitor circa o mie de soldaţi europeni.
    În paralel, transporturi speciale de muniţie, hrană şi materiale de întreţinere
    a trupelor vor fi trimise spre România cu trenuri speciale.


    Franţa îşi onorează
    angajamentele luate faţă de NATO şi faţă de parteneri, a dat asigurări
    generalul de divizie Francois Goguenheim, comandantul Diviziei Terestre Europa
    Continentală: Avem mai multe acorduri şi
    facilităţi de lucru cu românii. Sunt motive de coerenţă. Este mai simplu să
    avem un dispozitiv unic amplasat într-o anumită locaţie, în loc să fie
    răspândit în mai multe zone. Mai multe state membre NATO şi-au amplasat
    dispozitivele în ţările din est. Franţa a ales România, iar acum s-a decis să ne
    creştem prezenţa. Am amplasat o structură de primire la Cincu, care este
    aproape gata, iar acum vom adăuga acest battalion    .


    În plus, de la
    începutul războiului din Ucraina vecină, Forţele Navale Române sunt o prezenţă
    constantă pe Dunăre şi Marea Neagră pentru asigurarea securităţii navigaţiei în
    apele teritoriale româneşti. Astfel, la vărsarea Dunării în Marea Neagră, pe
    braţul Sfântu Gheorghe, România desfăşoară, în această perioadă, exerciţiul
    militar Danube Protector care include instrucţie şi trageri cu
    muniţie reală. Participă peste 300 de militari români conduși de Flotila
    Mihail Kogălniceanu, structură unică în NATO. Exerciţiul se desfăşoară la o distanţă de circa 300 de
    kilometri de peninsula Crimeea şi aproximativ 40 de kilometri de Insula
    Şerpilor.

    Colonelul Corneliu Pavel, purtător de cuvânt al Statului Major al
    Forţelor Navale Române: Aria
    de responsabilitate a Forţelor Navale Române cuprinde aproximativ 30.000 de
    kilometri pătraţi în Marea Neagră, un spaţiu maritim în care ţara noastră are
    şi infrastructură critică şi mă refer aici la platformele petroliere. Mediul
    volatil de securitate din Marea Neagră ne-a schimbat modul de acţiune şi ne-a
    făcut să ne readaptăm planurile de activităţi, exerciţiile au devenit mult mai
    complexe    .


    În plan diplomatic, Ministerul de Externe de
    la București a anunțat, zilele trecute, acordarea unor contribuţii voluntare
    ale României la fondurile NATO dedicate întăririi rezilienţei şi capacităţii de
    apărare ale Ucrainei, Republicii Moldova, Georgiei şi Iordaniei, în valoare
    totală de până la 1,4 milioane de dolari. Decizia contribuie la creşterea
    profilului ţării în cadrul NATO, precum şi la consolidarea securităţii şi
    stabilităţii în proximitatea Flancului Estic, în special în regiunea Mării
    Negre.


  • România şi flancul estic al NATO

    România şi flancul estic al NATO

    Membră a NATO din 2004, România este
    puternic implicată în procesul de menţinere a stabilităţii. Militari români
    acţionează în teatre de operaţiuni alături de camarazi din alte ţări ale
    Alianţei Nord-Atlantice, participă intens la exerciţii internaţionale de
    coordonare pentru diferite situaţii, iar, din acest an, Bucureştiul a alocat 2
    procente din PIB pentru Apărare. În acelaşi timp, Armata română îşi continuă
    procesul de înzestrare prin achiziţionarea de avioane de luptă F16.

    Totodată, Bucureştiul
    a decis să mai facă un pas important – să cumpere sisteme de apărare Patriot. Considerat cel mai avansat sistem de apărare antiaeriană din
    lume, Patriot este printre puţinele care au fost testate în condiţii reale de
    luptă. Este dotat cu rachete de ultimă generaţie construite, în special,
    împotriva celor balistice. Fiecare are o greutate de 350 de kilograme, poate să
    se deplaseze cu o viteză de 5000 de kilometri pe oră, are o rază de acţiune de
    20 de kilometri şi poate să atingă o altitudine de 24 de mii de metri. Patriot
    este dotat şi cu un radar complex care poate să detecteze în timp record o
    rachetă trasă de inamic şi să reacţioneze la ameninţare în doar câteva secunde.

    Pentru această achiziţie, Ministerul Apărării de la Bucureşti a decis să aloce
    o sumă deloc de neglijat – 3,9 miliarde de euro, sumă care se justifică ţinând
    cont că în prezent, pentru apărăre antiaeriană, armata română se bazează pe
    rachetele americane şi sovietice care datează din perioada războiului din
    Vietnam. Prin toate aceste demersuri, România îşi consolidează poziţia de
    vector de stabilitate în regiune, devenind în acelaşi timp un partener tot mai
    puternic în Alianţă.

    Din
    postura de ţară membră a NATO şi datorită poziţiei sale geostrategice, România
    are un rol extrem de important pentru descurajarea şi apărarea întregului flanc
    estic al Alianţei, cu atât mai mult datorită poziţionării sale lângă Ucraina, a
    punctat, marţi, ambasadorul american la NATO, d-na Kay Bailey Hutchinson,
    înaintea reuniunii miniştrilor Apărării din Alianţă, în desfăşurare în aceste
    zile la Bruxelles. Ambasadorul a răspuns la o întrebare adresată de Radio România
    şi a afirmat că pe agenda NATO, în general, dar şi pe cea a reuniunii de la
    Bruxelles figurează ca prioritate îmbunătăţirea mobilităţii trupelor Alianţei
    pe teritoriul Europei, pentru ca ele să ajungă rapid la oricare dintre aliaţii
    care au nevoie de întăriri.

    Tema reprezintă o prioritate şi în cadrul
    parteneriatului NATO – UE, care presupune mai multă cooperare nu numai
    individual cu ţări membre, ci şi cu Uniunea ca întreg, pentru a înlătura
    obstacolele presupuse de controale vamale, de infrastructura insuficientă sau
    barierele birocratice.