Tag: fleica

  • Tochitură

    Tochitură

    În această ediţie
    vă prezentăm un preparat pe care îl putem întâlni în toate regiunile României -
    tochitura. Cu toate acestea, există diferenţe în ceea ce priveşte ingredientele,
    iar uneori diferenţa este dată şi de adăugarea denumirii de origine. Astfel,
    întâlnim tochitură moldovenească, tochitură dobrogeană sau tochitură
    oltenească. De exemplu, în Moldova, nu regăsim bulionul sau sucul de roşii
    printre ingredientele folosite, iar în Transilvania, acolo unde este o
    adevărată cultură gastronomică în ceea ce priveşte preparatele afumate din
    porc, în compoziţia tochiturii intră şi bucăţi de cârnat afumat.

    În
    general, sunt folosite carnea de porc (pulpă şi fleică) şi organe de porc
    (ficat, splină, inimă), dar acestea pot fi înlocuite, fie şi parţial, cu carne
    de pui. Am întâlnit însă şi tochitura braşoveană, la care se folosesc carne şi
    organe de viţel, o influenţă a gastronomiei săseşti.

    Pentru
    prepararea tochiturii avem nevoie de jumătate de kg de pulpă de porc sau
    fleică, dar fără prea multă grăsime şi de un kg de organe de porc (ficat,
    splină, inimă). Ne mai trebuie una, două cepe de mărime potrivită, o căpăţână
    de usturoi, un pahar cu vin roşu, ulei, sare, piper, boia dulce, cimbru şi
    opţional bulion sau suc de roşii. Curăţăm ceapa şi o tăiem mărunt, la fel ca şi
    usturoiul. Carnea trebuie spălată şi tăiată în cuburi mici. Turnăm apoi puţin
    ulei într-un vas de tuci şi îl punem pe foc. În loc de ulei, mai este folosită
    şi untura. După ce s-a încins, adăugăm
    ceapa. În momentul în care primele bucăţele de ceapă au început să se
    rumenească, este adăugată carnea şi, din când în când, amestecăm compoziţia din
    vas. Adăugăm apă sau vin şi lăsăm să fiarbă înăbuşit, sub un capac. Cu câteva
    minute înainte de a lua vasul de pe foc, adăugăm şi cârnatul afumat, tăiat în
    bucăţi mici. Nu trebuie lăsat mult deoarece este deja uscat. După ce carnea
    pare a fi gata, adăugăm usturoiul şi celelalte condimente. Înainte de a lua
    cratiţa de pe foc, adăugăm, eventual, bulion sau suc de roşii şi, dacă nu am
    pus deja, un pahar cu vin. Se pot adăuga, la final, frunze de pătrunjel, tocate
    mărunt. Tochitura este servită fierbinte, cu mămăligă, deasupra căreia se pune
    un ou ochi şi se presară brânză rasă. Tochitura este servită împreună cu
    murături, varză acră sau castraveciori în oţet şi bineînţeles trebuie udată cu
    un vin roşu, sec sau demisec, la temperatura camerei. Poftă bună!



  • Tochitură

    Tochitură

    În această ediţie
    vă prezentăm un preparat pe care îl putem întâlni în toate regiunile României -
    tochitura. Cu toate acestea, există diferenţe în ceea ce priveşte ingredientele,
    iar uneori diferenţa este dată şi de adăugarea denumirii de origine. Astfel,
    întâlnim tochitură moldovenească, tochitură dobrogeană sau tochitură
    oltenească. De exemplu, în Moldova, nu regăsim bulionul sau sucul de roşii
    printre ingredientele folosite, iar în Transilvania, acolo unde este o
    adevărată cultură gastronomică în ceea ce priveşte preparatele afumate din
    porc, în compoziţia tochiturii intră şi bucăţi de cârnat afumat.

    În
    general, sunt folosite carnea de porc (pulpă şi fleică) şi organe de porc
    (ficat, splină, inimă), dar acestea pot fi înlocuite, fie şi parţial, cu carne
    de pui. Am întâlnit însă şi tochitura braşoveană, la care se folosesc carne şi
    organe de viţel, o influenţă a gastronomiei săseşti.

    Pentru
    prepararea tochiturii avem nevoie de jumătate de kg de pulpă de porc sau
    fleică, dar fără prea multă grăsime şi de un kg de organe de porc (ficat,
    splină, inimă). Ne mai trebuie una, două cepe de mărime potrivită, o căpăţână
    de usturoi, un pahar cu vin roşu, ulei, sare, piper, boia dulce, cimbru şi
    opţional bulion sau suc de roşii. Curăţăm ceapa şi o tăiem mărunt, la fel ca şi
    usturoiul. Carnea trebuie spălată şi tăiată în cuburi mici. Turnăm apoi puţin
    ulei într-un vas de tuci şi îl punem pe foc. În loc de ulei, mai este folosită
    şi untura. După ce s-a încins, adăugăm
    ceapa. În momentul în care primele bucăţele de ceapă au început să se
    rumenească, este adăugată carnea şi, din când în când, amestecăm compoziţia din
    vas. Adăugăm apă sau vin şi lăsăm să fiarbă înăbuşit, sub un capac. Cu câteva
    minute înainte de a lua vasul de pe foc, adăugăm şi cârnatul afumat, tăiat în
    bucăţi mici. Nu trebuie lăsat mult deoarece este deja uscat. După ce carnea
    pare a fi gata, adăugăm usturoiul şi celelalte condimente. Înainte de a lua
    cratiţa de pe foc, adăugăm, eventual, bulion sau suc de roşii şi, dacă nu am
    pus deja, un pahar cu vin. Se pot adăuga, la final, frunze de pătrunjel, tocate
    mărunt. Tochitura este servită fierbinte, cu mămăligă, deasupra căreia se pune
    un ou ochi şi se presară brânză rasă. Tochitura este servită împreună cu
    murături, varză acră sau castraveciori în oţet şi bineînţeles trebuie udată cu
    un vin roşu, sec sau demisec, la temperatura camerei. Poftă bună!