Tag: Florence Parly

  • Hăbări ditu bana românească și internațională

    Hăbări ditu bana românească și internațională

    Bucuresti – Agresiunea militară nkisita di Federaţia Rusă contra ali Ucrainâllei zňiipseaști, ditu thimealle şi dramaticu, securitatea europeană, a deapoa comunitatea internaţională apandasi unitar şi iruși, spusi, dumânică, prezidentulu Klaus Iohannis. El feați unâ declaraţie deadunu cu premierul Nicolae Ciucă şi ministrul francez al Apărării, Florence Parly, la Baza 57 Aeriană di Mihail Kogălniceanu (sud-est). Uidisitu cu spusa al Klaus Iohannis, România s-ascumbsi unâ turlie exemplara, ta s-ndrupasca dalga mare di arifugaţ și ta s’asiguripseascâ protecţie şi condiţii tiňisiti. El cundille ca Bucurestiul va li ducâ ma largu gaeretli ti anvârtusearea-a a catandisillei di discurajare şi apărare pe Flancul Estic, maxusu tu Amarea Lae, pritu arâdâpsearea a askeriloru aliate şi pritu thimilliusearea ntrâoarâ a Grupului di Alumtâ ditu România. Vinitu la baza di Mihail Kogalniceanu, premierul Nicolae Ciucă spusi ca nai ma vărtoasâ Alianţă politico-militară din lume easte tru aestu kiro România, anvârtușinda Flancul estic, ta s-veaglle tuț Aliaţllii şi cathi țentimetru din teritoriul al NATO. Tu aradaa-a lui ministrul francez al Apărării, Florence Parly, cundille că România şi Franţa suntu ma multu andicra di state partenere, dimecu sunt state soațâ. Nâsâ adusi aminti că Franţa va s-cumânduseascâ tru România, unâ parei di alumtâ NATO, tu harea di naţiune-cadru. Batalionul frântescu di Mihail Kogalniceanu easti protlu trup di askei terestru a Forţâllei di Apandisi a NATO arâdâpsitâ tru România, dupu misurli apufusiti tora ma ninti di Alianţă ti anvârtușearea-a Flancului a lui ditu Apiritâ, tu catandisea ali aputruseari arusâ ditu Ucraina. Militarllii francezi s-adâvgarâ a ațiloru ditu Statele Unite, Italia şi Germania.



    BUCUREŞTI – 3.092 di cazuri di persoane pozitive cu SARS-CoV-2 furâ nregistrate, tru 24 sahaț ditu soni, tru România, hiinda raportate şi 30 di decese, ditu cari unul anterior intervalului di referinţă — informează, dumânică, Grupul di Comunicari Strategică. Preşedintele României, Klaus Iohannis, dimândă, vineri, cățe catandisea di alertă antiepidimică numata va s’hibâ prilundzită după data di 8 martie. Epidemia di COVID-19 easti pi unâ pantă descendentă accelerată, iara dalga 5 easti aproape di bitisitâ – exighisi şeful statului. Instituită tru mai 2020, după doi meși di catandisea di urgență, provocată di pandemia di COVID-19, catandiseaa di alertă nsimnâ multi restricţii, cari zňiipsirâ, tu idyiulu kiro, evoluţia economică şi coeziunea socială tru România. Di la declanșarea a pandemiillei, pe teritoriul României furâ nregistrati pisti 2,7 milioane di cazuri di COVID-19, iara pisti 63 di mii di persoane diagnosticate cu noul coronavirus murirâ. Vasilia ari a doua nai ma scădzută rată di vaccinare ditu atelli 27 di membri ali Uniunii Europeane, după Bulgaria.



    CHIŞINĂU – Premierlu ali Ripublică Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), pro-occidentala Natalia Gavriliţa, căftă, dumănică, a Statelor Unite să-şi suplimenteadză asistenţa uminitară tră Chişinău, atea turlie că autorităţli să-poată s-lli-agiută arifugaţllii ditu Ucraina. Numirlu a alustoru poati s’hibă tu aestu kiro, di 120 di ňilli, dimecu easti multu tră un stat ditu nai ma oarfăni ditu Europa şi cari, fără regiunea separatistă pro-rusă Transnistria (est), ari maș 2,6 milioane di bănători — spusi primul-ministru a şeflui a diplomaţiillei di Washington, Antony Blinken, aflat tru vizită Chişinău. Di la declanşarea a invaziillei aruseşti, cama di 230 di ňilli di oamini fudziră ditu Ucraina pritu Republica Moldova. Blinken tăxi agiutorlu total a Statelor Unite şi u spusi admiraţia andicra di atea ți număsi cuvărlăkea, uspițăllea şi bunavreari cu cari arifugiaţllii fură aștiptaț tru ripublică. Ma ninti, aflat tru Polonia, Blinken dimăndă că administraţia Biden căftă a Congresului s-aprobă un agiutor umanitar di 2,75 miliardi di dolari tră arifugaţ şi tră văsiliili vițini cari lli-aproaki, România, Republica Moldova, Polonia, Ungaria şi Slovacia.



    Autoru: Udâlu a hăbărloru


    Armânipsearea: Tașcu Lala



  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 23.01 – 29.01.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 23.01 – 29.01.2022

    Cazurile di infectari, tru creaştiri accelearată


    Recordurli nregistrate toamna tricută tru ţi mutreaşti numirlu di infectări ndzuuă cu SARS-CoV-2 raportate di România cădzură aestă stămână, cându s-nregistrară, tru dzăli arada, cama di 30 di ñilliii di cazuri. Ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila, lugursi că numirlu di cazuri poati s’treacă, stămâna yinitoari, di 40.000 ndzuuă. Ună caracteristică aliştei dalgă pandemic easti numirlu ma mari di cilimeañi infectaț. Dzălili aestea, la Direcţiile di Sănătate Publică va s’agiungă ună yitrie nauă ti yitripsearia a aţiloru infectaţ cu SARS-CoV-2 şi cari au riscu mari ta sa’giungă pi turlii greali a lăngoarillei. Ună altă hăbari bună easti aţea că isapea a diceselor easti alargu di recordurile ditu toamnă. Ş- nica ună hăbari bună: ñiercuri dbută campania di vaccinari ti cilimeañilli ditu ilikia anamisa di 5-11 ani. Populaţia eligibilă cari aleapsi ti vaccinari armâne, nica, minoritară. Aproximativ 8 milioane di persoane s-imunizară cu schema completă.


    România, beneficiara-a garanţiilor di securitate ali NATO


    Consiliul Suprem di Apărari a văsiliillei analiză situaţia ditu zona extinsă a Mării Negre şi di pi flancul estic al NATO, pi fondul a crizăllei di securitate create di Rusia la sinurlu a llei cu Ucraina. Prezidentulu Klaus Iohannis a dat asigurări că România, tru calitate di membru al celei mai puternice alianţe politico-militari ditu istorie, se bucură di toate garanţiile di securitate şi nu easti cazul ca vreun cetăţean român să se teamă.


    Măsurile luate di Alianţă tră trutărirea prezenţei militari pe flancul di est constituie un răspuns strict difensiv la riscurile, ameninţările şi provocările di securitate aflate tru creştere tru regiune, a explicat Klaus Iohannis. CSAT a dicis să continue dimersurile concrete tră creastirea prezenţei aliate şi a Statelor Unite ale Americii pe teritoriul României şi gestionaria eventualelor fluxuri di refugiaţi.


    Pe di altă parte, Statele Unite şi NATO nu aprukeară oficial pretenţiile Rusiei referitoari la blocaria extindearillei NATO şi ritrădzearea a forţelor aliate ditu Europa di Est.


    Tru scrisori ahoryea pitricuti ali Moscovă, aliaţii riafirmă că nu va s’tragă mănă di la politica uşilor dischise. Ma multu, secretarlu general al NATO, Jens Stoltenberg, căftă ali Rusie s’tragă mănă di la postura di fuvirseari agresivă şi să-şi ritragă forţele ditu fostele republiţ sovietice Ucraina, Georgia şi Republica Moldova, iu suntu instalate fără consimţământula statiloru respective. Fermitatea poziţiilor exprimate di NATO şi SUA confirmă trucredirea marii majorităţi a românilor tru aliaţii occidintali. Peasti 70% ditutre români sunt convinşi că NATO va apăra România, tru contextul creastirii riscului unui război tru Ucraina, iar trei sferturi sunt di acord că existenţa unor baze militari americane tru România ar ajuta la apăraria văsiliillei tru cazul unei agresiuni externe, arată un sondaj INSCOP Research. Tru opinia a 77% ditutre intervievaţi, Vestul (adică UE, SUA, NATO) easti direcţia truspre cari ar trebui să se trudrepte România ditu punctul di vedire al alianţelor politice şi militari.


    Vizita unui oficial francez di rang analtu


    România easti tru un parteneriat special cu Franţa si si poate baza pe agiutorlu aliştei, declară ministrul român al Apărării, Vasile Dtrucu, după andamusea pe cari a avut-o la Bucureşti cu omologul său francez, dna Florence Parly. El a amintit recenta diclaraţie a preşeditutelui Emanuel Macron privind contribuţia militară a Franţei şi prezenţa aliată tru Regiunea Mării Negre. Dtrucu a subliniat, pe di altă parte, angajamentul ferm al părţii române tru asiguraria securităţii zonei Balcanilor di vest şi stabilizaria regiunii Sahel. La rândul ei, Florence Parly a dat asigurări că ţara sa nu îşi va abandona niciodată aliaţii şi prietenii şi că se va afla alături di România.


    O nouă schemă di compensari a facturilor la energie


    Guvernul di la Bucureşti a adoptat noi măsuri di sprijin tră cetăţeni şi micile companii, aflaţi sub asaltul preţurilor la energie. Măsurile se vor aplica doar tră lunile februarie şi martie. Nimeni nu va plăti mai mult di 80 bani pe kWh energie electrică şi 31 bani la gaze naturale, indiferent di consum. Tră consumatorii casnici cu un consum di până la 500 di kWh energie electrică sau 300 metri cubi gaze naturale se vor plăti 68 di bani tră kWh la energie electrică şi circa 22 bani tră gaze naturale, a precizat Executivul. Ordonanţa includi şi sancţiuni mai dure tră furnizorii cari nu respectă legea şi cari, aşa cum s-a trutâmplat tru distule cazuri, au trimis consumatorilor facturi foarte mari, ce ignorau algoritmul vechii scheme di compensari, valabilă di la 1 noiembrie. Actul normativ adoptat di Guvern prevedi reduceri şi tră consumatorii noncasnici, ce riscă să clacheze economic ditu cauza costurilor cu energia.


    Transportul di suprafaţă ditu Bucureşti, diblocat


    La truceputul aceastii săptămâni, sindicaliştii ditu transportul public bucureştean di suprafaţă au reluat lucrul, după cinci zile di grevă. Acţiunea fusese diclarată ilegală di instanţă, dar dicizia judicătorească a fost ignorată. Sindicaliştii vor salarii mărite şi dimiterea şefului Societăţii di Transport Bucureşti. Primarul genearal al Capitalei, Nicuşor Dan, a acuzat politizaria acţiunii sindicale, trusă a promis că discuţiile vor continua tră ca lucrurile să se îmbunătăţească, tru funcţie di bugetele disponibile.


    Optimi di finală la Australian Open şi un nume mari tră un fotbal mic


    Româncele Simona Halep şi Sorana Cîrstea au intrat tru a doua săptămână la Australian Open, primul turneu di mari şlem al anului, dar s-au oprit tru optimi. Drumul Simonei a fost barat di căldura insuportabilă şi di tenacitatea franţuzoaicei Alizé Cornet, cari s-a impus tru trei seturi. Di un meci intens a avut parte şi Sorana, cari a fost truvinsă, tot tru trei manşe, di poloneza Iga Swiatek, câştigătoari la Roland Garros tru 2020. Anunţul săptămânii tru fotbalul intern easti cel al instalării lui Edward Iordănescu tru funcţia di selecţioner, rămasă vacantă după plecaria lui Mirel Rădoi. Tru vârstă di 43 di ani, el ari misiunea di a resuscita bolnavul cronic cari e fotbalul autohton. Edward easti fiul fostului mari jucător şi antrenor Anghel Iordănescu, di numele căruia se leagă multe performanţe ale naţionalei anilor 90.



    Autoru: Stefan Storica


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Retrospectiva săptămânii 23.01 – 29.01.2022

    Retrospectiva săptămânii 23.01 – 29.01.2022

    Cazurile de infectare, în creştere
    accelerată


    Recordurile
    înregistrate toamna trecută în privinţa numărului de infectări zilnice cu SARS-CoV-2
    raportate de România au căzut în această săptămână, când s-au înregistrat, în zile
    consecutive, peste 30 de mii de cazuri. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila,
    a estimat că numărul de cazuri ar putea trece, săptămâna viitoare, de 40.000 pe
    zi. O caracteristică a acestui val pandemic este numărul mai mare de copii infectați.
    Zilele acestea, la Direcţiile de Sănătate Publică va ajunge un medicament
    nou destinat tratării celor infectaţi cu SARS-CoV-2 şi care au risc ridicat de
    a face forme grave ale bolii. O altă veste bună este aceea că bilanţul deceselor
    e departe de recordurile din toamnă. Şi mai e o veste bună: miercuri a debutat campania
    de vaccinare pentru copiii din grupa de vârstă 5-11 ani. Populaţia eligibilă
    care a optat pentru vaccinare rămâne, încă, minoritară. Aproximativ 8 milioane
    de persoane s-au imunizat cu schema completă.



    România, beneficiara garanţiilor de
    securitate ale NATO


    Consiliul Suprem
    de Apărare a ţării a analizat situaţia din zona extinsă a Mării Negre şi de pe
    flancul estic al NATO, pe fondul crizei de securitate create de Rusia la
    graniţa sa cu Ucraina. Preşedintele Klaus Iohannis a dat asigurări că România,
    în calitate de membru al celei mai puternice alianţe politico-militare din
    istorie, se bucură de toate garanţiile de securitate şi nu este cazul ca vreun
    cetăţean român să se teamă.

    Măsurile luate de Alianţă pentru întărirea
    prezenţei militare pe flancul de est constituie un răspuns strict defensiv la
    riscurile, ameninţările şi provocările de securitate aflate în creştere în
    regiune, a explicat Klaus Iohannis. CSAT a decis să continue demersurile
    concrete pentru creşterea prezenţei aliate şi a Statelor Unite ale Americii pe
    teritoriul României şi gestionarea eventualelor fluxuri de refugiaţi.

    Pe de
    altă parte, Statele Unite şi NATO au respins oficial pretenţiile Rusiei
    referitoare la blocarea extinderii NATO şi retragerea forţelor aliate din
    Europa de Est.

    În scrisori separate trimise Moscovei, aliaţii reafirmă că nu
    vor renunţa la politica uşilor deschise. Mai mult, secretarul general al NATO,
    Jens Stoltenberg, a cerut Rusiei să renunţe la postura de ameninţare agresivă
    şi să-şi retragă forţele din fostele republici sovietice Ucraina, Georgia şi
    Republica Moldova, unde sunt instalate fără consimţământul ţărilor respective.
    Fermitatea poziţiilor exprimate de NATO şi SUA confirmă încrederea marii majorităţi
    a românilor în aliaţii occidentali. Peste 70% dintre români sunt convinşi că
    NATO va apăra România, în contextul creşterii riscului unui război în Ucraina, iar
    trei sferturi sunt de acord că existenţa unor baze militare americane în
    România ar ajuta la apărarea ţării în cazul unei agresiuni externe, arată un
    sondaj INSCOP Research. În opinia a 77% dintre intervievaţi, Vestul (adică UE,
    SUA, NATO) este direcţia înspre care ar trebui să se îndrepte România din
    punctul de vedere al alianţelor politice şi militare.



    Vizita unui oficial francez de rang
    inalt


    România este
    într-un parteneriat special cu Franţa si se poate baza pe sprijinul acesteia, a
    declarat ministrul român al Apărării, Vasile Dîncu, după întâlnirea pe care a
    avut-o la Bucureşti cu omologul său francez, dna Florence Parly. El a amintit
    recenta declaraţie a preşedintelui Emanuel Macron privind contribuţia militară
    a Franţei şi prezenţa aliată în Regiunea Mării Negre. Dîncu a subliniat, pe de
    altă parte, angajamentul ferm al părţii române în asigurarea securităţii zonei
    Balcanilor de vest şi stabilizarea regiunii Sahel. La rândul ei, Florence Parly
    a dat asigurări că ţara sa nu îşi va abandona niciodată aliaţii şi prietenii şi
    că se va afla alături de România.



    O nouă schemă de compensare a facturilor
    la energie


    Guvernul de la
    Bucureşti a adoptat noi măsuri de sprijin pentru cetăţeni şi micile companii, aflaţi
    sub asaltul preţurilor la energie. Măsurile se vor aplica doar pentru lunile
    februarie şi martie. Nimeni nu va plăti mai mult de 80 bani pe kWh energie
    electrică şi 31 bani la gaze naturale, indiferent de consum. Pentru
    consumatorii casnici cu un consum de până la 500 de kWh energie electrică sau
    300 metri cubi gaze naturale se vor plăti 68 de bani pentru kWh la energie
    electrică şi circa 22 bani pentru gaze naturale, a precizat Executivul. Ordonanţa
    include şi sancţiuni mai dure pentru furnizorii care nu respectă legea şi care,
    aşa cum s-a întâmplat în destule cazuri, au trimis consumatorilor facturi foarte
    mari, ce ignorau algoritmul vechii scheme de compensare, valabilă de la 1 noiembrie.
    Actul normativ adoptat de Guvern prevede reduceri şi pentru consumatorii
    noncasnici, ce riscă să clacheze economic din cauza costurilor cu energia.



    Transportul de suprafaţă din Bucureşti,
    deblocat


    La începutul
    acestei săptămâni, sindicaliştii din transportul public bucureştean de
    suprafaţă au reluat lucrul, după cinci zile de grevă. Acţiunea fusese declarată
    ilegală de instanţă, dar decizia judecătorească a fost ignorată. Sindicaliştii vor
    salarii mărite şi demiterea şefului Societăţii de Transport Bucureşti. Primarul
    general al Capitalei, Nicuşor Dan, a acuzat politizarea acţiunii sindicale, însă
    a promis că discuţiile vor continua pentru ca lucrurile să se îmbunătăţească, în
    funcţie de bugetele disponibile.



    Optimi de finală la Australian Open şi
    un nume mare pentru un fotbal mic


    Româncele Simona
    Halep şi Sorana Cîrstea au intrat în a doua săptămână la Australian Open,
    primul turneu de mare şlem al anului, dar s-au oprit în optimi. Drumul Simonei
    a fost barat de căldura insuportabilă şi de tenacitatea franţuzoaicei Alizé
    Cornet, care s-a impus în trei seturi. De un meci intens a avut parte şi Sorana,
    care a fost învinsă, tot în trei manşe, de poloneza Iga Swiatek, câştigătoare
    la Roland Garros în 2020. Anunţul săptămânii în fotbalul intern este cel al
    instalării lui Edward Iordănescu în funcţia de selecţioner, rămasă vacantă după
    plecarea lui Mirel Rădoi. În vârstă de 43 de ani, el are misiunea de a
    resuscita bolnavul cronic care e fotbalul autohton. Edward este fiul fostului
    mare jucător şi antrenor Anghel Iordănescu, de numele căruia se leagă multe
    performanţe ale naţionalei anilor 90.


  • 27.01.2022 (mise à jour)

    27.01.2022 (mise à jour)

    Covid – Le ministre roumain de la Santé, Alexandru Rafila, estime une flambée des cas de contamination au coronavirus dans le courant de la semaine prochaine, avec plus de 40.000 cas par jour. A ses dires, le pic pourrait être atteint à partir du 10 février. Le responsable roumain a précisé que dans plusieurs départements, le système de santé risque d’être saturé. La situation demeure compliquée notamment à Cluj où les patients du Covid-19 occupent 68% des places disponibles dans les hôpitaux. Si ce taux dépasse les 75%, les écoles du département fermeront leurs portes et les enfants auront des cours à distance. La Roumanie a rapporté jeudi 31683 nouveaux cas de Covid et 71 décès associés. C’est la deuxième journée consécutive quand le nombre de cas de coronavirus dépasse les 30.000.

    Défense – Le ministre roumain de la Défense, Vasile Dîncu, a déclaré jeudi, à l’issue de sa rencontre, à Bucarest, avec son homologue française, Mme Florence Parly, que la Roumanie a un partenariat spécial avec la France. Il a souligné que les Roumains peuvent compter sur le soutien ferme de la France, ce qui a récemment été confirmé par la récente déclaration du président Emmanuel Macron, qui a annoncé que son pays était prêt à contribuer par des troupes de l’OTAN sur le sol roumain. Bucarest est également préoccupé par les récentes évolutions de la région et espère que le dialogue et l’entente entre les parties prévalent, a ajouté le ministre Vasile Dîncu. A son tour, la ministre française des Armées, Mme Florence Parly, considère que la Roumanie est dans son droit de renforcer sa propre sécurité, dans le contexte des tensions d’Ukraine. La responsable française a assuré que la France était disposée à continuer de contribuer à la sécurité des partenaires européens, dans le cadre des missions de l’OTAN, et notamment en Roumanie. La ministre française des Armées a également rencontré le premier ministre Nicolae Ciucă et elle a été reçue par le président Klaus Iohannis.

    Ukraine – La Russie considère les propositions de transparence militaire et de contrôle des armes envoyées par Les États-Unis et l’OTAN insuffisantes devant ses préoccupations de sécurité. La première réaction aux réponses alliées adressées mercredi à Moscou a été celle du ministre russe des Affaires étrangères, Serguei Lavrov, qui a déclaré que la réaction des Etats-Unis aux propositions de la Russie sur les garanties de sécurité permet de compter sur le lancement d’une discussion sérieuse sur des thèmes secondaires, mais qu’il n’existe pas de réaction positive au problème principal dans la réponse américaine. La continuation de l’élargissement de l’OTAN à l’est ainsi que le déploiement d’armes offensives qui peuvent attaquer le territoire russe sont inadmissibles. Telle est la position claire de la Russie, a déclaré Serguei Lavrov. Les États-Unis et l’OTAN ont présenté séparément à la Russie mercredi des réponses écrites à ses demandes que l’Alliance retire ses troupes de Roumanie et de Bulgarie et qu’elle n’accepte pas l’Ukraine et la Géorgie dans l’Organisation. Le secrétaire d’État américain, Antony Blinken, a souligné que l’OTAN n’abandonnait pas sa politique des portes ouvertes et a proposé à Moscou une voie diplomatique, pour éviter la guerre. Pour sa part, le secrétaire général de l’Alliance, Jens Stoltenberg, estime qu’une solution politique à la crise est encore possible, si la Russie consent des efforts pour la détendre.

    Gouvernement – Le gouvernement de Bucarest a modifié jeudi, dans sa troisième réunion de cette semaine, le Code de la route pour durcir les sanctions pour les conducteurs agressifs et ceux qui mettent en danger la sécurité routière. Le permis de conduire sera suspendu pendant quatre mois pour excès de vitesse et des amendes très élevées sont prévues pour gêner les autres participants au trafic routier. Jeudi encore, l’exécutif a approuvé le contrat de financement signé par la Roumanie avec la Banque européenne d’investissements. Il se monte à 305 millions d’euros, et doit financer l’Hôpital régional de Cluj (nord-ouest). Un autre acte normatif à l’ordre du jour met en place une nouvelle aide d’État pour réduire l’accise sur le diesel utilisé dans l’agriculture.

    Holocauste – A l’occasion de la Journée internationale de commémoration des victimes de l’Holocauste, le Ministère roumain des Affaires Etrangères, a rendu hommage aux victimes de cette tragédie mondiale, tout en exprimant sa solidarité envers les survivants des atrocités commises pendant la Seconde Guerre mondiale. Le Ministère a souligné que la Roumanie est un des pays à avoir assumé sa part de responsabilité dans l’histoire de l’Holocauste, tout en s’engageant à préserver vivante la mémoire des victimes et à combattre l’antisémitisme et la discrimination. Cette année, l’on compte 77 ans depuis la libération du camp nazi de concentration et d’extermination d’Auschwitz-Birkenau, où plus d’un million d’hommes, de femmes et d’enfants ont péri, dont 90 % de Juifs, la plupart de Pologne et de Hongrie. En tout, entre 1941 et 1945, plus de 6 millions de Juifs ont été tués de manière systématique en Europe par les nazis et leurs collaborateurs. A l’occasion de la Journée internationale de commémoration des victimes de l’Holocauste, les présidents des trois institutions principales de l’UE ont attiré l’attention sur une recrudescence de l’antisémitisme et une prolifération des discours de haine ces dernières années. Ils ont lancé un appel à lutter contre cet état de choses. A Bucarest, le président Klaus Iohannis a souligné que les abus et les extrémismes quels qu’ils soient ne peuvent être tolérés. Quant à lui, le premier ministre Nicolae Ciucă a indiqué que la Shoah était un chapitre sombre de l’histoire, qu’il ne faut pas oublier ni minimiser. Actuellement, environ 166 000 survivants de l’Holocauste, dont la moyenne d’âge est de 85 ans, vivent encore en Israël. Environ 60 % sont des femmes, et 64 % proviennent d’Europe, la plupart de l’ancienne URSS, mais aussi de Roumanie (12 %), de Pologne, de Bulgarie, de Hongrie et d’Allemagne.

    Ministre – Le PNL, membre de la coalition au pouvoir en Roumanie, propose Marcel Boloş aux fonctions de ministre de la Recherche, de l’Innovation et de la Numérisation. Ancien ministre chargé des Fonds européens au sein du cabinet monocolore libéral de 2019-2020, M. Bolos est économiste et prêtre, après avoir fait, à 40 ans, des études théologiques. Le portefeuille de la Recherche est resté vacant après la démission du libéral, Florin Roman, accusé de plagiat à propos de son mémoire de Master. M. Roman n’est pas le seul politique roumain mis au pied du mur pour le plagiat. C’est le cas aussi du premier ministre roumain, Nicolae Ciucă, soupçonné d’avoir plagié sa thèse de doctorat en sciences militaires. C’est la journaliste Emilia Şercan qui soutient que parmi les 138 pages de sa thèse de doctorat, Nicolae Ciuca en a plagié pas moins de 42 pages. Sur demande du premier ministre, l’Université nationale de défense « Carol I » de Bucarest a annoncé avoir lancé en janvier les procédures de vérification des standards éthiques et de qualité de la thèse en question.

    Météo – En Roumanie, les températures sont à la hausse. Il neigera sur l’ouest, le nord et le centre du territoire. Vendredi, les températures maximales iront de -1 à 9 degrés.

  • 27/01/2022

    27/01/2022

    Covid – 31 683 nouveaux cas de personnes infectées au SARS-CoV-2 ont été enregistrés en Roumanie ce jeudi, et 71 décès. Cest la seconde journée de suite avec plus de 30 000 cas. Le ministre de la Santé, Alexandru Rafila, a précisé que les clusters de COVID-19 dans certains hôpitaux nétaient pas préoccupants, mais que le gouvernement cherche des solutions pour tester gratuitement le personnel médical. Mercredi – commencement en Roumanie de la vaccination anti-Covid pour les enfants de 5 à 11 ans. Actuellement, la Roumanie compte plus de 8 millions de primo-vaccinés. Détails après le journal.



    Défense – Le ministre roumain de la Défense, Vasile Dîncu, a déclaré aujourdhui, à lissue de sa rencontre, à Bucarest, avec son homologue française, Mme Florence Parly, que la Roumanie a un partenariat spécial avec la France. Il a souligné que les Roumains peuvent compter sur le soutien ferme de la France, ce qui a récemment été confirmé par la récente déclaration du président Emmanuel Macron, qui a annoncé que son pays était prêt à contribuer par des troupes de lOTAN sur le sol roumain. Bucarest est également préoccupé par les récentes évolutions de la région et espère que le dialogue et lentente entre les parties prévalent, a ajouté le ministre Vasile Dîncu. A son tour, la ministre française des Armées, Mme Florence Parly, considère que la Roumanie est dans son droit de renforcer sa propre sécurité, dans le contexte des tensions dUkraine. La responsable française a assuré que la France était disposée à continuer de contribuer à la sécurité des partenaires européens, dans le cadre des missions de lOTAN, et notamment en Roumanie. la ministre française des Armées a également rencontré le premier ministre Nicolae Ciucă et elle sera reçue aujourdhui par le président Klaus Iohannis.




    Ukraine – La Russie considère les propositions de transparence militaire et de contrôle des armes envoyées par Les États-Unis et lOTAN insuffisantes devant ses préoccupations de sécurité. La première réaction aux réponses alliées adressées mercredi à Moscou a été celle du ministre russe des Affaires étrangères, Serguei Lavrov, qui a déclaré que la réaction des Etats-Unis aux propositions de la Russie sur les garanties de sécurité permet de compter sur le lancement dune discussion sérieuse sur des thèmes secondaires, mais quil nexiste pas de réaction positive au problème principal dans la réponse américaine. La continuation de lélargissement de lOTAN à lest ainsi que le déploiement darmes offensives qui peuvent attaquer le territoire russe sont inadmissibles. Telle est la position claire de la Russie, a déclaré Serguei Lavrov. Les États-Unis et lOTAN ont présenté séparément à la Russie mercredi des réponses écrites à ses demandes que lAlliance retire ses troupes de Roumanie et de Bulgarie et quelle naccepte pas lUkraine et la Géorgie dans lOrganisation. Le secrétaire dÉtat américain, Antony Blinken, a souligné que lOTAN nabandonnait pas sa politique des portes ouvertes et a proposé à Moscou une voie diplomatique, pour éviter la guerre. Pour sa part, le secrétaire général de lAlliance, Jens Stoltenberg, estime quune solution politique à la crise est encore possible, si la Russie consent des efforts pour la détendre.



    Gouvernement – Le gouvernement de Bucarest modifie aujourdhui, dans sa troisième réunion cette semaine, le Code de la route et introduit des sanctions beaucoup plus sévères pour les conducteurs agressifs et ceux qui mettent en danger la sécurité routière. Le permis de conduire sera suspendu pendant quatre mois pour excès de vitesse et des amendes très élevées sont prévues pour gêner les autres participants au trafic routier. Lexécutif devrait également approuver aujourdhui le contrat de financement signé par la Roumanie avec la Banque européenne dinvestissements. Il se monte à 305 millions deuros, et doit financer lHôpital régional de Cluj (nord-ouest). Un autre acte normatif à lordre du jour met en place une nouvelle aide dÉtat pour réduire laccise sur le diesel utilisé dans lagriculture.



    Holocauste – La Journée internationale de commémoration des victimes de lHolocauste est marquée le 27 janvier. Cette année, lon compte 77 ans depuis la libération du camp nazi de concentration et dextermination dAuschwitz-Birkenau, où plus dun million dhommes, de femmes et denfants ont péri, dont 90 % de Juifs, la plupart de Pologne et de Hongrie. En tout, entre 1941 et 1945, plus de 6 millions de Juifs ont été tués de manière systématique en Europe par les nazis et leurs collaborateurs. A loccasion de la Journée internationale de commémoration des victimes de lHolocauste, les présidents des trois institutions principales de lUE ont attiré lattention sur une recrudescence de lantisémitisme et une prolifération des discours de haine ces dernières années. Ils ont lancé un appel à lutter contre cet état de choses. A Bucarest, le président Klaus Iohannis a souligné que les abus et les extrémismes quels quils soient ne peuvent être tolérés. Quant à lui, le premier ministre Nicolae Ciucă a indiqué que la Shoah était un chapitre sombre de lhistoire, quil ne faut pas oublier ni minimiser. Actuellement, environ 166 000 survivants de lHolocauste, dont la moyenne dâge est de 85 ans, vivent encore en Israël. Environ 60 % sont des femmes, et 64 % proviennent dEurope, la plupart de lancienne URSS, mais aussi de Roumanie (12 %), de Pologne, de Bulgarie, de Hongrie et dAllemagne.



    Météo – Le temps en Roumanie continue de se réchauffer dans les régions du sud et du sud-est, et dans le reste des régions, les températures diurnes sont comparables à celles de la veille. Dans louest, le centre, le nord et le nord-est du pays, les nuages sont persistants et de faibles précipitations sont temporairement signalées par endroits. Il sagit notamment de chutes de neige, à lexception des régions restreintes de lest où il y a des giboulées ou de la pluie. Dans le reste du territoire – quelques nuages passagers, puis le ciel se dégage progressivement. Le vent est faible à modéré, avec des rafales en montagne, en particulier dans la haute zone des Carpates méridionales et dans la Courbure des Carpates, où les rafales peuvent dépasser les 70-80 km/h, avec du blizzard. Ces phénomènes se produisent aussi sur des zones restreintes et à des vitesses beaucoup plus basses dans le sud-ouest et le nord-ouest. Les maximales de température se situent entre -2 et 10°. Nous avons 1 petit degré à Bucarest sous le soleil.

  • January 26, 2022 UPDATE

    January 26, 2022 UPDATE

    Covid-19 — More than 34,000 new Covid-19 cases have been registered in Romania in the last 24 hours, along with 94 deaths – the Strategic Communication Group informed on Wednesday. This is an absolute record of infections since the beginning of the pandemic in Romania. Compared to the previous day, the number of Covid-19 cases nationwide almost doubled on Wednesday. About 700 patients are in ICUs. Vaccination for children between 5 and 11 started in Romania on Wednesday, but the interest is quite low, just as for the rest of the eligible population. The first amounts of Molnupiravir – an antiviral drug that is given to ‘high risk’ patients infected with the novel coronavirus, in assessment centers or hospitals – could reach the country by the end of the week, the health minister Alexandru Rafila said. He estimated that its use would have a favorable impact on reducing the pressure on intensive care units and reducing the number of deaths.



    Ukraine — Romania has more than 600 km of common border with Ukraine and we must make sure that we are prepared for any possible scenario, said Wednesday Romania’s President Klaus Iohannis fresh from a Supreme Defense Council meeting convened in the context of the tense security situation in the region. He underlined that the current crisis created by Russia is not just about Ukraine, but about the security of the entire Euro-Atlantic area. That is why, Klaus Iohannis went on to say, at this moment it is important that at NATO and EU level we should show unity and solidarity. A complete analysis of the security situation in the area was made, including from the point of view of the military, economic and energy impact, and also from the perspective of uncontrolled migration. “Russia’s recent actions, through the proposals made in December, are trying to unacceptably change the parameters of the European security architecture,” the Romanian president pointed out. He also said that diplomatic dialogue must play a key role in deescalating the current situation and that it should continue.



    Visit – The French Minister of the Armed Forces, Florence Parly, pays a visit to Bucharest to meet with President Klaus Iohannis, Prime Minister Nicolae Ciuca and her Romanian counterpart Vasile Dîncu. The talks will focus on deepening defense relations between the two countries within the Strategic Partnership, including on arms cooperation. The French Minister will also discuss the Sahel missions, the priorities of the French Presidency of the Council of the EU, and the regional situation in Eastern Europe. We remind you that France has expressed its readiness to consolidate its presence in Romania within the NATO missions.



    OECD – The decision of the OECD Council to open accession negotiations with Romania is a chance for a new stage of reforms in favor of the citizen and for aligning the society with the consolidated democracies model, the PM Nicolae Ciuca said at the OECD Inter-ministerial Committee meeting on Wednesday. Its role is to coordinate the negotiations for Romanias admission into the Organization for Economic Cooperation and Development. Todays meeting is a signal that we are serious in relation with the preparation for Romania’s OECD accession, so that we can be together with the developed countries, which hold more than 70% of the global production and trade and 90% of the worlds foreign direct investment, PM Ciuca underlined. The OECD has decided to launch accession negotiations with six candidate countries, including Romania. The OECD Council communiqué mentions the progress that Romania, alongside Argentina, Brazil, Bulgaria, Croatia and Peru, has made since launching the applications for membership. The organization will prepare individual roadmaps for all these countries, provided that the six states confirm their adherence to the values, vision and priorities of the organization.



    Rome — Italian MPs have failed to designate a new president of the Republic even after a third round of voting on Wednesday. In the first three rounds a candidate must obtain two-thirds of the votes to be elected. Starting with the fourth round, which will be held on Thursday, a simple majority is enough. Many MPs submitted blank ballots on Wednesday. However, many have indicated the current head of state, Sergio Mattarella, although he had announced that he would not accept a second term, writes Reuters agency. The current prime minister, Mario Draghi, has great chances to be designated president. (LS)

  • Nachrichten 28.05.2018

    Nachrichten 28.05.2018

    Bukarest: Die Sicherheitslage des ausgeweiteten Schwarzmeerraumes charakterisiert sich zur Zeit durch Volatilität und Existenz eines möglichen Konfliktes, Tendenzen, die kurz- und mittelfristig herrschen werden, so der rumänische Staatschef Klaus Iohannis am Montag anlässlich der Eröffnung des Programms ‘Sicherheit im Schwarzmeerraum. Gemeinsame Herausforderungen, nachhaltige Zukunft’. Iohannis hob hervor, auf einem derartigen komplexen und dynamischen Hintergrund, sei die Verwendung aller internationalen Kommunikationswege von höchster Bedeutung. Rumänien unterstreicht ihre Ziel, an der Stabilität der Region durch Dialog und friedliche Lösungen der Divergenzen beizutragen. An der diesjährigen Auflage des Programms beteiligen sich Politiker, Persönlichkeiten der akademischen Welt und der Zivilgesellschaft aus 16 Staaten. Das Programm stellt eine alternative Kommunikations- und Kooperierungsplattform zwischen dem diplomatischen, akademischen und dem Sicherheitsforum in der Schwarzmeerregion dar. Das Programm findet zwischen dem 28.-31. Mai statt und hat als Thema Die Zukunft des Schwarzmeerraumes: Wandel und Vorhersage.



    Paris: Der rumänische Verteidigungsminister Mihai Fifor unternimmt ab Montag auf Einladung seiner französischen Amtskollegin Florence Parly einen offiziellen dreitägigen Frankreichbesuch. Laut einer Mitteilung des Verteidigungsministeriums in Bukarest, werden die zwei Minisiter, unter anderen, Aspekte der Sicherheitslage in der Schwarzmeerregion und Perspektiven der Entwicklung der bilateralen Beziehungen im Bereich Verteidigung, einschließlich auf technisch-militärischer Ebene, angehen. Der rumänische Verteidigungsminister wird mit dem diplomatischen Berater des französischen Staataspräsidenten Philippe Etienne zusammenkommen. Geplant sind Besuche bei den Unternehmen MBDA und Airbus Helicopter, so das Rumänische Verteidigungsministerium.



    Brüssell: Der rumänische Außenminsiter Teodor Meleşcanu beteiligt sich in Brüssel an dem Treffen der Außenminister der EU-Staaten. Auf dem Agenda stehen die Lage in Venezuela, dem Iran und in Kongo. Während des Arbeitsmittagessens wird auch über die Lage im Gazastreifen debattiert. Die Außenminister Bulgariens und Österreichs werden ein informelles Arbeitsfrühstück organisieren. Ehrengast wird ihr Gegenüber aus Mazedonien sein.



    Brüssel: Einer von fünf Rumänen (19,7%) im Alter von 20 bis zu 64 Jahren hat 2017 den Wohnsitz in anderen EU-Staaten. Rumänien belegt den ersten Platz in der Union, was die Mobilität der Arbeitskräfte betrifft, so Eurostat. Es folgen Litauen (15%), Kroatien (14%) und Portugal (13,9%). Laut Eurostat ist die Zahl der Rumänen, die 2017 in anderen EU-Staaten lebten, verglichen zu 2007 um 12,3 Prozentpunkte gestiegen. Am Gegenpol befindet sich Deutschland. Nur 1% der Bürger im Alter von 20 bis zu 64 Jahren haben den Wohnsitz in anderen EU-Staaten.



    Bukarest: Das Festival der Kultur der Auslandsrumänen geht zu Ende. Das Fest wurde auf Initiative der Präsidialverwaltung von dem Kulturministerium, dem Rumänischen Kulturinstitut und dem Verband der Künstler in Rumänien organisiert. Ziel des Festivals war, rumänische Künstler aus unterschiedlichen Schöpfungsbereichen zusammenzubringen und Gemeinschaften zu gründen, die die rumänische Kultur, egal wo sie leben, zelebrieren sollen. Unter den Veranstaltungen zählten Kunstsausstellungen, Grafik-, Foto- und Buchausstellungen, Debatten, Film- und Theateraufführungen. Mircea Florian konzertierte im Zentrum der Hauptstadt. Der Tag der Auslandsrumänen wird seit 2015 am letzten Sonntag des Monats Mai gefeiert.



    Sport: Das rumänische Fußballteam CSU Craiova, die den dritten Platz in den ersten Liga belegt, hat am Sonntag Abend den Pokal des Rumänischen Fußballbundes gewonnen. CSU Craiova spielte auf der National Arena gegen FC Hermannstadt, eine Mannschaft der zweiten Liga. Craiova siegte mit 2 zu 0.

  • Bukarest  äußert sich zur Lage in Syrien

    Bukarest äußert sich zur Lage in Syrien

    Rumänien hat durch Staatspräsident Klaus Iohannis und das Außenministerium seine Stellung gegenüber den Angriffen von Samstag in Syrien ausgedrückt. Die Angriffe kamen eine Woche nach dem chemischen Angriff in Douma, der dem Regime in Damaskus zugerechnet wird. Gleich nach der gemeinsamen Operation der USA, Großbritanniens und Frankreichs, erklärte Staatspräsident Klaus Iohannis, Rumänien bleibe soldidarisch mit seinen strategischen Partnern. Rumänien verurteilt erneut den Gebrauch von chemischen Waffen in Syrien, was keine Rechtfertigung habe. Das Rumänische Außenministerium erklärte, die westliche Operation sei eine Reaktion auf die Gräueltaten, die zahlreiche Opfer in den Reihen der Zivilgesellschaft in Douma gefordert haben. Diese leide unter den verheerenden Folgen eines Krieges, der so schnell wie möglich beendet werden müsse. Unterstrichen wurde die Notwendigkeit der Lösung des syrischen Konfliktes, der der Zivilbevölkerung Schmerz und Leid gebracht hat. Es sei wesentlich, dass alle beteiligten Seiten, aktiv die Aktionen der UNO für die Beendigung dieser Krise unterstützen sollen. Das Rumänische Außenministerium meint weiterhin, der chemische Angriff soll dringend untersucht werden. Die schuldigen Personen sollen zur Rechenschaft gezogen werden.



    Der französische Verteidigungsminister Florence Parly erklärte, die Ziele der Operation in Damaskus seien das bedeutendste Forschungszentrum und zwei Produktionszentren des chemischen Programms von Bashar al-Assad. US-Präsident Donald Trump sagte nach der Operation Mission erfüllt, während Washingtons Vertreterin bei der UNO Nikki Haley auf einem Treffen des Sicherheitsrates erklärte, die USA seien auf neue Angriffe bereit, wenn weiter in Syrien Chemiewaffen eingesetzt werden.



    Die britische Premierministerin Theresa May sagte, es gebe keine andere Alternative zu der militärischen Aktion und beschrieb den westlichen Angriff als einmalig und gezielt.



    Andererseits haben internationale Experten der Organisation für ein Verbot der Chemiewaffen am Samstag die Untersuchung des mutmaßlichen chemischen Angriffs in Douma, in dem zig Personen ums Leben kamen, gestartet. Die Arbeit der Ermittler ist gar nicht einfach. Sie kamen eine Woche nach dem chemischen Einsatz vor Ort, in einem Gebiet, das unter der Kontrolle der Behörden von Damaskus und der russischen militärischen Polizei steht, einem Gebiet, das schon seit fünf Jahren belagert wird. Der Weltgesundheitsorganisation zufolge weisen rund 500 Personen in Douma Symptome auf, die eine Exposition gegenüber chemischen und toxischen Substanzen aufzeigen.

  • 22.08.2017 (mise à jour)

    22.08.2017 (mise à jour)

    Minorités — Les autorités roumaines sont satisfaites de la manière dont sont respectés les droits de la minorité roumaine en Ukraine voisine, a affirmé, ce mardi, à Kiev la ministre roumaine chargée de la relation avec les Roumains de la Diaspora, Andreea Pastârnac. Cette déclaration a été faite pendant son entretien avec le chef de la diplomatie ukrainienne, Pavlo Klimkine. Selon le ministère des AE de Kiev, aux dires des deux responsables, la minorité roumaine d’Ukraine et celle ukrainienne de Roumanie devaient rester un élément clé de la coopération entre les deux pays. Egalement à l’agenda des pourparlers — les préparatifs de la visite en Ukraine du président roumain Klaus Iohannis, précise encore le ministère des AE de Kiev. La ministre roumaine chargée de la relation avec les Roumains de la Diaspora, Andreea Pastârnac, s’est également entretenue avec le ministre ukrainien de la culture, Evguéni Nâshtchuk ; à cette occasion, les deux responsables ont souligné à quel point l’existence d’un protocole de coopération entre les institutions de Roumanie et d’Ukraine était importante pour la mise en œuvre de projets culturels communs. Lors de la rencontre avec la ministre ukrainienne de l’éducation et de la science, Lilia Grinevici, les deux parties ont convenu de la mise en place d’un programme d’échange d’expérience à l’intention des élèves et des enseignants des deux pays.



    Défense — Les perspectives de la coopération industrielle roumano-française dans le domaine de la défense et les programmes d’équipement de l’Armée roumaine ont été abordés, mardi, par le ministre roumain de la défense, Adrian Ţuţuianu, au cours d’un entretien téléphonique avec son homologue de France, Florence Parly. Un communiqué du ministère de la défense de Bucarest informe que les deux ministres ont aussi souligné les relations de coopération excellentes entre les armées de leurs pays, des relations qui se sont développées dans le cadre du Partenariat stratégique entre la Roumanie et la France. Mardi également, le ministre roumain de la défense, Adrian Tutuianu, a reçu l’ambassadeur du Canada à Bucarest, Kevin Hamilton. Le ministre roumain de la défense a salué l’arrivée en Roumanie des quatre avions CF-188 Hornet de l’Armée de l’Air canadienne, qui effectueront des missions de police aérienne aux côtés d’aéronefs des forces aériennes roumaines, dans le cadre du plan de l’OTAN de renforcement du flanc est de l’Alliance.



    Réfugiés — 25 ressortissants irakiens ont été interpellés par la police aux frontières de Nădlac (ouest) au moment où ils tentaient de sortir illégalement de Roumanie. Les 6 hommes, 3 femmes et 16 mineurs âgés de 1 à 16 ans, tous demandeurs d’asile en Roumanie, ont déclaré vouloir franchir la frontière roumano-hongroise pour rejoindre l’espace Schengen.



    Gymnastique — La Roumaine Larisa Iordache a remporté, ce mardi, la médaille d’or au concours général de gymnastique artistique, à la 29e édition de l’Universiade d’été de Taipei (à Taiwan). A 21 ans, Larisa Iordache obtient la première médaille pour la Roumanie à cette compétition. Mercredi, elle sera présente dans les finales à la poutre, aux barres asymétriques et au sol. Chez les messieurs, le Roumain Andrei Muntean est qualifié dans la finale du saut de cheval.



    Météo — Le temps s’est rafraîchi en Roumanie, à l’exception du sud et de l’ouest du territoire. Le ciel sera couvert et des pluies pourraient tomber en montagne, dans le nord, l’est et le centre du pays. Mercredi, les températures de la mi-journée se situeront entre 20 et 27°.