Organizat
de Asociația Qolony – Colonia pentru Artă și Știință şi co-finanţat de Primăria
Capitalei prin ARCUB, Open Practice Society se derulează în cadrul Programului
Bucureşti – Oraş deschis 2021. Proiectul Open Practice Society susține
infrastructura și dezvoltarea comunității Atelierelor Malmaison, facilitarea
accesului publicului la inițiativele artistice ale acestei comunități de suport
activ pentru tineri artiști. Clădirea
Malmaison, inițial o cazarmă militară, are o importanță istorică
semnificativă și o vechime de 177 de ani. A fost, în acest timp, Școală Militară
de Ofițeri, tribunal militar, închisoare în timpul regimului lui Antonescu și
centru de anchetă și detenție al Securității în perioada de început a regimului
comunist.
Atelierele Malmaison își propun să readucă clădirea în
circuitul viu al orașului, inaugurând o nouă etapă în lunga istorie a
clădirii. În prezent, Atelierele Malmaison sunt o comunitate artistică și un
spațiu comun de artiști, ateliere, spații de proiecte și galerii din București.
Open Practice Society se adresează, deopotrivă, comunității artistice, noii
generații de artiști în formare și publicului larg din București. Prin conferințele
susținute de persoane relevante din domeniul cultural -artiști cu expunere
internațională, un curator și un galerist, Open Practice Society dorește să
ofere o alternativă la programul educational clasic, oferindu-le elevilor și
studenților între 16-20 de ani șansa de
a lucra cu artiști cu expunere internațională.
Mihaela Ghiță, membră a
Asociației Qolony și jurnalistă la Radio România Cultural.
Noi am trimis aceste informații care vin în
sprijinul tinerilor către licee, Liceul de Arte Plastice Nicolae
Tonitza, Universitatea Națională de Arte București, Colegiul Național
Sfântul Sava, Colegiul Național Octav Onicescu, iar la deschiderea
proiectului a fost prezent un profesor de arte de la Colegiul Național Sfântul
Sava. Noi încercăm să ne facem cunoscut proiectul în toate mediile în care se
află elevi și studenți care ar dori să dezvolte proiecte artistice. Punem
accent pe această practică, practică alternativă, care nu se învață în școală,
dar care face parte din experiența artiștilor implicați.
Ceea ce facem noi acum
e un fel de desțelenire a terenului, adică încercăm să ne facem loc în această
zonă a învățământului cu un nou stil, cu un nou sistem mai puțin clasic, mai
puțin conservator, de learning by doing, adică făcând și învățând, lăsând
imaginația și creativitatea să lucreze la cote maxime. Să ne amintim că arta
momentului este asistată de tehnologie și de chestiuni alternative care se
apropie mai degrabă de știință decât de măiestrie. De aceea este nevoie de
această educație vizuală, de această educație artistică a tinerilor în
condițiile în care arta va căpăta o altă formă, o altă manieră de exprimare.
Este normal să se schimbe, lumea la acest moment este alta față de acum 100 de
ani, alta chiar față de acum 50 de ani, chiar alta față de acum 2 ani. Și
schimbările astea vin tot mai mult din interacțiunea noastră cu mediul online.
Open Practice Society include sesiuni de mentorat și
lucru practic cu 9 tineri, selectați în urma apelului de înscriere, împărțiți
în echipe de câte 3. Fiecare grup este coordonat de către unul dintre artiști
și având susținerea curatorului și galeristului, lucrează în cadrul Atelierelor
Malmaison pentru dezvoltarea unei lucrări artistice în vedere dezvoltării
abilităților practice.
Mihaela Ghiță, Sunt trei mentori artiști, Sabina Suru care lucrează cu holografie,
Floriama Cândea, care este bioartist și a fost unul din artiștii implicați în proiectul
Fusion Air, și Larisa Crunțeanu, specializată pe sunet, lucrând la granița
dintre video și performance. Oferim, așadar, o paletă destul de largă pentru
tinerii care vor să învețe și să-și formeze mâna în domeniul artistic. Vorbeam despre Sabina Suru, care este preocupată
de fotografia alternativă și de holografie și vreau să menționez că ea a avut o
expoziție foarte complexă vara aceasta, o expoziție cu dans și holografie.
În
ceea ce o privește pe Floriama Cândea, ea este bioartist și lucrează cu materie
vie. În proiectul Fusion Air de rezidențe artistice pe care l-am derulat anul
acesta, Floriama Cândea a încercat niște experimente cu cercetătorii de la Institutul
Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor. Sunt multe
proiecte de etică pe care artiștii le scot în față. Arta contemporană, arta
asistată de știință se adresează mai degrabă minții și ridică probleme, provocă
emoții și nu te lasă indiferent. O astfel de lucrare de artă care n-are
neapărat măiestria picturală a a unui artist are meritul de a ridica aceste
probleme de etică.
Qolony este o organizație non-profit care generează
legături între artă, știință și tehnologie, acționând ca o punte de legătură
între profesioniștii din aceste domenii. Înființată în 2019, Qolony se bazează
pe convingerea fondatorilor săi – Mihaela Ghiță, Sabina Suru și Floriama Cîndea
– că practicile transdisciplinare sunt piatra de temelie a dezvoltării ideilor
inovatoare. Qolony susține și organizează evenimente precum expoziții,
conferințe, proiecte de producție, discuții între artiști / oameni de știință
și rezidențe de artiști, construite în jurul cercetării științifice și al
creației artistice.