Radio România Internațional

Tag: florin lazarescu

  • The 9th edition of The International Literature and Translation Festival

    The 9th edition of The International Literature and Translation Festival


    The 9th edition of the Iasi International Festival of Literature and Translation – FILIT took place between October 20-24, 2021. The program consisted of a wide range of events attended by guests from 10 countries. The events were meetings with writers in various locations in the city of Iasi, debates, exhibitions and concerts. The House of Museums became the central point of FILIT, the place where volunteers, guests and the public enjoyed personalized events and experiences consisting of visits to 5 recently inaugurated museums: the Pogrom Museum in Iasi, the Museum of the Jewish Theater in Romania, the Poetry Museum, the Romanian Literature Museum, and the Museum of Childhood in the Communist period.



    José Luís Peixoto, considered by the writer José Saramago “one of the most surprising revelations of recent Portuguese literature”, was among the guests of this edition of FILIT. As part of the FILIT two editorial projects were also launched, issued by the Literary Museums Publishing House, which were an immediate success: the “Original Parodies” collection, made up of five volumes to which fifty contemporary poets have contributed, and the volume “3 Croatian poets”, which is the first in the project called “Small countries, big literatures”, which focuses on some of the most appreciated poets in Croatia.



    The writer Florin Lăzărescu, founding member and program coordinator of the FILIT will talk about these two projects: “Basically, the classic writers, whose names were given to literary museums in Iasi — such as Vasile Alecsandri, Otilia Cazimir, Mihai Codreanu, Mihai Eminescu and George Topîrceanu – were just the pretexts for making the ‘Original Parodies’ collection. We insisted on this aspect, we suggested to the poets to keep the original title of a poem and one verse, and then continue writing in their own style. Thats how five collective volumes of very good poetry have emerged, and I can see that everyone is starting to notice that. Furthermore, the project enjoys extraordinary visibility, as we are talking about 50 people who are involved in its promotion. Im glad that these volumes have come out, the creation process was not very easy because we are talking about five new books of poetry made in only three months. To give you an insight into this project, there were all kinds of situations, some very funny. There is this poet whom I invited to participate in the project and the next day he was ready, he handed us five impeccable poems. And there were poets who told us the poems would be ready in one week, but they finished them only two months later, but eventually they all wrote some very beautiful poems. There were also poets who wanted to participate in the project but later withdrew, because they were not inspired or did not like what they had written. There is a very interesting story behind all these volumes that I consider very nice. There is another wonderful poetry project that is worth the public’s attention. Some time ago, I had the idea of launching a collection at the Literary Museums Publishing House, a publishing house within the National Romanian Literature Museum of Iasi, dedicated to writers from the neighboring countries, from Bulgaria, Croatia, Serbia, Slovenia, writers who have not been translated in Romania. And this year we had the opportunity to publish a volume including three very good Croatian poets – Goran Čolakhodžić, Miroslav Kirin, and Nada Topić – with whom we started this collection. It is an anthology made by a Croatian critic, and the respective poets were translated by Adrian Oproiu, a translator who lives in Zagreb, one of this year’s guests at the FILIT. We, at the Romanian Literature Museum of Iași, have been talking about the literature of Romania’s neighbors and I am glad that we started this project, which I hope to continue in the coming years.”



    “The FILIT workshops for translators”, an initiative of the Romanian Literature Museum – MNLR Iaşi and of the International Festival of Literature and Translation – FILIT Iași, support contemporary creation and the promotion of the cultural heritage at international level, contributing to the development of a large system of literary residencies in Eastern Europe. The 7th edition of the “FILIT Workshops for Translators”, organized by the National Museum of Romanian Literature of Iaşi in collaboration with the Ipoteşti Memorial – Mihai Eminescu National Center for Studies provided the framework for training and professional communication to translators from Romanian into a foreign language. The beneficiaries of this edition came from twelve countries, and the program included two round tables and a series of conferences held by Florin Bican, Bogdan Crețu, Cristina Hermeziu, Doru Liciu, Doris Mironescu, Mihaela Ursa, and Radu Vancu. The translators spoke about the transposition in different languages ​​of some classic and contemporary texts from Romanian literature and identified strategies for promoting Romanian literature abroad.



    The writer Florin Lăzărescu, founding member and coordinator of FILIT programs, is at the microphone with details: “This year, given the context of the pandemic, we decided not to take any risks inviting translators from abroad. So far, at FILIT, we have paid special attention to native translators from other countries who translate Romanian literature. The novelty this year was that we invited more translators who translate into Romanian, certainly any reader knows them, since they are translators of famous authors in Romanian. But along the way, we came to have a hybrid event because it so happened that many of the translators from Romanian into a foreign language had residences in Romania. And we were happy with this formula because their discussions have been very interesting.”



    During the last FILIT event, at the “Vasile Alecsandri” National Theater in Iaşi, the writer Simona Goșu received the “High School Students Award for the most beloved book published in 2020” for her novel ‘Fragile’. The award was offered by the Iaşi County School Inspectorate following the vote of a jury made up of 29 students from 11 high schools in Iași. (LS)

  • Festivalu Internaţionalu di Literatură şi Striduţeari Iaşi FILIT naua ediți

    Festivalu Internaţionalu di Literatură şi Striduţeari Iaşi FILIT naua ediți

    Aţea di-a naua ediție a Festivalului Internaţionalu di Literatură şi Striduţeari Iaşi – FILIT s’ţănu tru kirolu 20-24 sumedru 2021. Ditu program feaţiră parte evenimente la cari eara viniţ oaspiţ ditu 10 văsilii, sumu ună paletă largă di manifestări: andamusi cu scriitori tru ma multi locuri ditu căsăbălu Iași, dizbateri, expodzuuății și concerte. Casa Muzeelor agiumsi nisuhorea a FILIT, loclu iu voluntarii, oaspiţlli și publiclu s-hărsiră di evenimente și di experiențe personalizate di vidzuuătare a atiloru ţinţi muzee tora ma ninti dişcllisi: Muzeul Pogromului di Iași, Muzeul Teatrului Evreiesc tru România, Muzeul Poedzuuăe(i), Muzeul Literaturăllii Române, Muzeul Copilăriei tru Comunism. José Luís Peixoto, lugursitu di scriitorlu José Saramago “una ditu nai ma surprinzatoare revelații a literaturălleii portugheze recente”, s-aradăpsi anamisa di oaspiţlli aliştei ediții FILIT. Tru cadrul FILIT s-lansară și dauă proiecte editoriale, alănciti la Editura Muzeelor Litearare, cari nregistrară un ună ş-ună: colecția “Parodii originale”, formată ditu ţinţi volume la cari avură contribut ţinţdzăţ di poeț contemporani, și volumlu “3 poeți croați”, primlu ditu proiectul “Văsilii ñiţ, literaturi mări”, ţi ălli ari tru ţentru pi născănţă ditu nai ma tiñisiţ poeț ditu Croația.


    Scriitorlu Florin Lăzărescu, membru fondator și coordonator programe FILIT n4 zburaşti ti aesti dauă proiecte. “Practic, scriitorlli clasici, patronii di muzee literare ieșene – Vasile Alecsandri, Otilia Cadzuuămir, Mihai Codreanu, Mihai Eminescu și George Topîrceanu — fură maş pretexte tru realizarea colecțiillei Parodii originale. Noi insistămu ti aestu aspect, lă sugerămu a poețlor s’ţănă titlul original ditu un poem și un stihu, ama să ngrăpsească tru stilu a lui işiş. Ași alănciră ţinţi volume colective di poedzuuăe multu bună și ved că tută lumea ahurheaşti s’aproaki aesta. Nica ma multu are și ună vidzuuăbilitate extraordituară proiectul, zburămu ti 50 di oameni cari lucreadză ti promovarea lui. Mi hărsescu că ișiră aesti tomuri, nu fu tamam lişoru ti adrari căţe zburămu ti ţinţi cărți di poedzuuăe noi adrati tru trei meşi. Ta s’intru niheamă tu culisele realizarillei alustui proiect, avea lenu turlii di catandisi, născănti ca ti hadzuuă. Ari un poet a curi ălli pripus participarea tru proiect și a dauă dzuuă eara etimu, nă deadi ţinţi poeme impecabile. Avea ama şi poeți cari nă spusiră că nă da poemele tru una stămână și amănară doi meşi, ama până tu soni ngrăpsiră niscănti poeme superbe. Avumu și poeț cari vrură s’lucrămu deadunu, ama tră itia că nu fură inspirați I nu lă arisi ţi işi, s’trapsiră.



    Ari ună pirmituseari multu interesantă dinăpoia a aluştoru volume pi cari li lugursescu ti anami. Ama nu voi s’tracă geaba nividzutu un proiect ligat tut di poezie. Avum di multu kiro idheea di lansari ună colecție la Editura Muzeelor Literare, editură ditu cadrul MNLR Iași, didicată scriitorloru viţini. Easti zborlu di scriitori vărgari, croați, sârbi, sloveni, scriitori cari nu para fură apriduşi tru România. Iara anlu aestu avumu ucazea s’edităm un volum cu trei poeți croați multu ti anami – Goran Čolakhodžić, Miroslav Kirin, Nada Topić – cu cari ahurhimu aestă colecție. Easti una antologie făptă di un critic croat, iar poeții respectivi suntu tapriduşi di Adrian Oproiu, traducător cari băneadză Zagreb, unu ditu oaspiţlli a anlui aestu la FILIT. Noi, la MNLR Iași, tutu zburămu ti literatura a văsiliilor cari nă suntu viţini și mi hărsescu că nkisimu aestu proiectu, pi cari am nădia că va’lu duţemu ma largu añilli ţi yinu.”



    “Atelierili FILIT tră traducători”, iniţiativă a MNLR Iaşi și a Festivalului Internațional di Litearatură și Traducere – FILIT Iași, ndrupăscu creaţia contemporană şi promovarea internaţională a patrimoniului, contribuinda la dizvoltarea a unlui lărguriiu sistem di rezidenţi litearare tru Europa di Est. Aţea di a VII-a ediție a “Atelierelor FILIT tră traducători”, organizati di Muzeul Național al Literaturlleii Române Iaşi tru colaborare cu Memorialu Ipoteşti – Centrul Naţional di Studii Mihai Eminescu ndreapsi un cadru di formare şi comunicari profesională tră traducători ditu limba română tru ună limbă xeană. Aţelli ţi avură hăiri di aesta ediții eara viniţ ditu dauăsprădzati văsilii, iara programul avu dauă mease arucutooasi și unu şingiru di conferințe țănuti di Florin Bican, Bogdan Crețu, Cristina Hermeziu, Doru Liciu, Doris Mironescu, Mihaela Ursa, Radu Vancu. Traducătorlli zburără ti transpunerea tru ma multi limbi a născăntoru texte clasiţi și contemporane ditu litearatura română și aflară strategii di promovare a literaturăllei române tru xinătati.



    Scriitorlu Florin Lăzărescu, membru fondator și coordonator programe FILIT. “Anlu aesta, avânda tu videală contextul a pandemiillei, nă pripusimu s’nu riscăm invitânda traducători ditu xinătati. Până tora, la FILIT, lli-avumu tu mengă maxusu traducătorlli nativi ditu alti văsilii cari apriducu literatura română. Anlu aestu năutatea vrea s’hibă căte călisimu ma multu traducători cari traduc tru limba română, cadealihea iţi ghivăsitoru îlli cunoaște, suntu traducători di autori faimoși tru limba română. Ama cu kirolu agiumsimu la un eveniment hibrid tră atea că s-feaţi că mulță ditu traducătorllii ditu limba română tru ună limbă xeană s’hibă ă să fie cu rezidenţă tru România. Și nă hărseaştiaestă formula la cari s-agiumsi tră itia că muabeţli anamisa di elli eara multu interesante.”



    Tru cadrul a aţilui ditusoni eveniment FILIT, la Teatrul Naţional “Vasile Alecsandri” Iaşi, scriitoarea Simona Goșu amintă “Premiul liceenilor tră nai ma vrută carti alăncită tru anlu 2020” tră romanlu Fragil, durusitu di Inspectoratlu Şcolar Judeţean Iaşi dupu votlu dat di cătră un juriu adratu ditu 29 di elevi ditu 11 licee ieșeani.



    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi – FILIT, a noua ediție

    Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi – FILIT, a noua ediție

    Cea de-a noua ediție a Festivalului Internaţional de Literatură şi
    Traducere Iaşi – FILIT a avut loc în perioada 20-24 octombrie 2021. Din program
    au făcut parte evenimente la care au participat invitați din 10 țări, sub o
    paletă largă de manifestări: întâlniri cu scriitori în diverse locuri din
    orașul Iași, dezbateri, expoziții și concerte. Casa Muzeelor a devenit punctul
    central al FILIT, locul unde voluntarii, invitații și publicul s-au bucurat de
    evenimente și de experiențe personalizate de vizitare a celor cinci muzee
    recent inaugurate: Muzeul Pogromului de la Iași, Muzeul Teatrului Evreiesc în
    România, Muzeul Poezie(i), Muzeul Literaturii Române, Muzeul Copilăriei în
    Comunism. José Luís Peixoto, considerat de scriitorul José Saramago una dintre
    cele mai surprinzatoare revelații ale literaturii portugheze recente, s-a
    numărat printre invitații acestei ediții FILIT. În cadrul FILIT s-au lansat și
    două proiecte editoriale, apărute la Editura Muzeelor Literare, care au
    înregistrat un succes imediat: colecția Parodii originale, formată din cinci
    volume la care au contribuit cincizeci de poeți contemporani, și volumul 3
    poeți croați, primul din proiectul Țări mici, literaturi mari, ce îi are în
    centru pe unii din cei mai apreciați poeți din Croația.

    Scriitorul Florin
    Lăzărescu, membru fondator și coordonator programe FILIT ne vorbește despre
    aceste două proiecte. Practic, scriitorii clasici, patronii de muzee literare ieșene – Vasile
    Alecsandri, Otilia Cazimir, Mihai Codreanu, Mihai Eminescu și George Topîrceanu
    – au fost doar pretexte în realizarea colecției Parodii originale. Noi am
    insistat asupra acestui aspect, le-am sugerat poeților să păstreze titlul
    original dintr-un poem și un vers, dar să scrie în stilul propriu. Așa au
    rezultat cinci volume colective de poezie foarte bună și văd că toată lumea
    începe să remarce asta. Plus că are și o vizibilitate extraordinară proiectul,
    vorbim de 50 de oameni care se ocupă de promovarea lui. Mă bucur că au ieșit
    aceste volume, n-a fost tocmai ușor de creat pentru că vorbim de cinci cărți de
    poezie noi făcute în trei luni. Ca să intru un pic în culisele realizării
    acestui proiect, au existat tot felul de situații, unele haioase. Există un
    poet căruia i-am propus participarea în proiect și a două zi era gata, ne-a dat
    cinci poeme impecabile. Sau au fost poeți care ne-au spus că ne dau poemele
    într-o săptămână și au întârziat două luni, dar până la urmă au scris niște
    poeme superbe. Au fost și poeți care au vrut să colaboreze, dar pentru că n-au
    fost inspirați sau nu le-a plăcut ce a ieșit, s-au retras.

    E o poveste foarte
    interesantă în spatele acestor volume pe care eu le consider foarte faine. Dar
    n-aș vrea să treacă neobservat un proiect legat tot de poezie. Am avut mai
    demult ideea de a lansa o colecție la Editura Muzeelor Literare, editură din
    cadrul MNLR Iași, dedicată scriitori vecini. Este vorba de scriitori bulgari,
    croați, sârbi, sloveni, scriitori care nu prea au fost traduși în România. Iar
    anul acesta am avut ocazia să edităm un volum cu trei poeți croați foarte faini
    – Goran Čolakhodžić, Miroslav Kirin, Nada Topić – cu care am început această
    colecție. Este o antologie făcută de un critic croat, iar poeții respectivi
    sunt traduși de Adrian Oproiu, traducător care trăiește la Zagreb, unul din
    invitații anul acesta la FILIT. Noi, la MNLR Iași, am tot vorbit despre
    literatura țărilor care ne sunt vecine și mă bucur că am pornit acest proiect,
    pe care sper să-l continuăm anii următori.


    Atelierele FILIT pentru traducători, iniţiativă a MNLR Iaşi și a
    Festivalului Internațional de Literatură și Traducere – FILIT Iași, susţin
    creaţia contemporană şi promovarea internaţională a patrimoniului, contribuind
    la dezvoltarea unui amplu sistem de rezidențe literare în Europa de Est. Cea
    de-a VII-a ediție a Atelierelor FILIT pentru traducători, organizate de
    Muzeul Național al Literaturii Române Iaşi în colaborare cu Memorialul Ipoteşti
    – Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu a oferit un cadru de formare şi
    comunicare profesională pentru traducători din limba română într-o limbă
    străină. Beneficiarii acestei ediții au provenit din douăsprezece țări, iar
    programul a inclus două mese rotunde și o serie de conferințe susținute de Florin
    Bican, Bogdan Crețu, Cristina Hermeziu, Doru Liciu, Doris Mironescu, Mihaela
    Ursa, Radu Vancu. Traducătorii au vorbit despre transpunerea în diferite limbi
    a unor texte clasice și contemporane din literatura română și au identificat
    strategii de promovare a literaturii române în străinătate.

    Scriitorul Florin
    Lăzărescu, membru fondator și coordonator programe FILIT. Anul acesta, având în vedere contextul pandemiei, ne-am propus să nu
    riscăm invitând traducători din strainătate. Până acum, la FILIT, le-am acordat
    o atenție specială traducătorilor nativi din alte țări care traduc literatura
    română. Anul acesta noutatea ar fi că am invitat mai mult traducători care traduc
    în limba română, cu siguranță orice cititor îi cunoaște, sunt traducători de
    autori faimoși în limba română. Dar pe parcurs am ajuns la un eveniment hibrid
    pentru că s-a întâmplat ca mulți dintre traducătorii din limba română într-o
    limbă străină să fie cu rezidențe în România. Și ne bucură această formula la
    care s-a ajuns pentru că discuțiile dintre ei au fost foarte interesante.


    În cadrul ultimului eveniment FILIT, la Teatrul Naţional Vasile
    Alecsandri Iaşi, scriitoarea Simona Goșu a primit Premiul liceenilor pentru
    cea mai îndrăgită carte apărută în anul 2020 pentru romanul Fragil, oferit de
    Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi în urma votului acordat de către un juriu
    format din 29 de elevi din 11 licee ieșene.

  • FILIT International Festival of Literature and Translation in Iasi

    FILIT International Festival of Literature and Translation in Iasi

    The 6th International Festival of Literature and Translation hosted by the city of Iasi, in northeastern Romania, between October 3 and 7, brought together authors boasting millions of copies sold all over the world, authors nominated for or winners of prizes such as National Book Award, Man Booker Prize, Goncourt, the EU Prize for Literature, or the Nordic Council Literature Prize. The list of guests included Jonathan Franzen (USA), Jón Kalman Stefánsson (Iceland), Kamila Shamsie (Great Britain), Sylvie Germain (France), Iuri Andruhovici (Ukraine), Eduardo Caballero (Spain), Evald Flisar (Slovenia), Catherine Lovey (Switzerland), Lluis-Anton Baulenas (Spai), Goce Smilevski (Macedonia), Roland Orcsik (Hungary), Sveta Dorosheva (Ukraine/Israel), Lorenzo Silva (Spain), Yannick Haenel (France), Tomas Zmeskal (the Czech Republic), Carl Frode Tiller (Norway), Catherine Gucher (France).



    Here is writer and screenwriter Florin Lazarescu, one of the founders and organizers of the most important festival of literature in Romania: “FILIT is a very big project, it’s actually a synthesis of several projects, and each of them is so complex, that it could be described as a festival in itself. It includes the FILIT evenings, hosted by the National Theatre, events hosted in the central tent, and some 40 events unfolding in five days. I would like to mention some of the events such as those at the Childhood Home, at the Fantasy House, and the much appreciated ‘Writers in high-schools’ project. But, as I said, these are events that are so different from one another, each with their own structure. We are talking about 130 events organized in five days. FILIT is actually a show of literature. If I were to speak of the Poetry Night alone, we organized a marathon, with 50 of today’s best poets participating. They are not as famous as those participating in the FILIT nights, such as Jonathan Franzen of the US, Sylvie Germain of France or Eric Vuillard, the winner of Prix Goncourt. But they too attract a large audience. And I think this is one of FILIT’s successes, to attract an extremely large audience. For instance, we had a guest who told us he knew about FILIT from the famous Russian writer Evgeny Vodolazkin, who characterized the festival as extraordinary.”



    Besides writers, FILIT brings together hundreds of professionals from the cultural environment: translators, editors, festival organizers, literary critics, booksellers, book distributors, managers and journalists. Florica Ciodaru-Courriol has translated from Romanian into French and had books by Hortensia Papadat-Bengescu, Rodica Draghincescu, Marta Petreu, Iulian Ciocan, Ioan Popa, Catalin Pavel, Horia Ursu, published at such publishers as Jacqueline Chambon, Non Lieu, l’Age d’Homme, Autre Temps, Autrement and Didier Jeunesse.



    We asked her to tell us about the events she participated in at this year’s edition of the festival: “I came to FILIT to present a Francophone writer, Catherine Lovey, who was published by an important publishing house in France, and whose books I have translated from French into Romanian. At FILIT I ran several translation workshops, one titled ArsTraducendi, for students with the National College in Iasi. I understand that top students of the best high-schools will be attending. I met part of them last year as well at FILIT, when I had a very interesting workshop which I jointly ran with my husband, translator Jean Louis Curriol. Together we’ll also take part in a conference staged by the Department of French language of the Alexandru Ioan Cuza University, a conference moderated by translator and Professor Cristina Modreanu. For that meeting I picked a short fragment from “The Bunker” a novel by an upcoming young writer Tudor Ganea, so we will be working on that book. Another event I’m participating in is a meeting with French and Romanian publishers, a meeting themed ‘Who cares about Romanian literature’ because I do care about Romanian literature.“



    A novelty of this edition is the launch of the collection ‘Legendary writers’, which seeks to bring center-stage such Romanian writers as Ion Creangă, Mihai Eminescu or Mihail Sadoveanu to whom museums are dedicated, that are part of the network of the Iasi National Museum of Romanian Literature.



    Jointly with 10 other contemporary Romanian writers, writer and journalist Adela Greceanu took the challenge of participating in the project themed Legendary writers, and wrote Vasile Alecsandri’s Story.



    Speaking about that, here is Adela Greceanu herself: ”Vasile Alecsandri’s story cannot be taken out of the context of his generation, the generation of 1848, a generation that was extremely important for our modern history, in fact everything began with that generation. It is from them that everything began and from their parents, those far-sighted Moldavian and Wallachian boyars, who, despite their propensity for Eastern clothes as seen in the epoch’s paintings, decided to send their children to study in Paris and in other European capitals. So Vasile Alecsandri went to Paris where he learnt of progress and modernity, and of how to make a revolution. They subsequently returned to the Romanian principalities, trying to apply what they had learnt from the French revolutionaries. Also in Paris they learnt about the idea of nation-state which they wanted to bring to the Romania principalities, and eventually they succeeded to make that dream come true. Those were some great times in Romania’s history.”



    The FILIT International Festival of Literature and Translation in Iasi is a project financed by the Iasi County Council through the Iasi National Museum of Romanian Literature. This year’s edition is also run under the aegis of the European Commission.

  • Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași, FILIT

    Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași, FILIT

    Ediţia a VI-a a Festivalului Internaţional de
    Literatură şi Traducere Iaşi – FILIT     care se desfăşoară în perioada 3-7
    octombrie,     aduce în faţa publicului autori cu milioane de exemplare vândute în
    întreaga lume, laureaţi sau nominalizaţi ai National Book Award, Man Booker
    Prize, Premiului Goncourt, Premiului Uniunii Europene pentru Literatură,
    Premiului Consiliului Nordic pentru Literatură. Printre aceştia se numără
    Jonathan Franzen (SUA), Jón Kalman Stefánsson (Islanda), Kamila Shamsie (Marea
    Britanie), Sylvie Germain (Franţa), Iuri Andruhovici (Ucraina), Eduardo
    Caballero (Spania), Evald Flisar (Slovenia), Catherine Lovey (Elveţia),
    Lluis-Anton Baulenas (Spania), Goce Smilevski (Macedonia), Roland Orcsik
    (Ungaria), Sveta Dorosheva (Ucraina/Israel), Lorenzo Silva (Spania), Yannick
    Haenel (Franţa), Tomas Zmeskal (Cehia), Carl Frode Tiller (Norvegia), Catherine
    Gucher (Franţa).

    Scriitorul şi scenaristul Florin Lăzărescu, unul dintre fondatorii şi
    organizatorii celui mai important festival de literatură din Români: FILIT este atît de mare,
    practic, este o sinteză de mai multe proiecte, iar fiecare dintre aceste
    proiecte este atât de complex, încât ar putea fi considerat un festival în
    sine. De la serile FILIT, care se desfăşoară în Teatrul Naţional, la
    evenimentele din cortul central, unde se întâmplă 40 de evenimente în cinci
    zile. Ca să amintesc doar câteva evenimente, aş vorbi de cele din Casa
    Copilăriei, din Casa Fantasy, despre proiectul atât de iubit Scriitori în Licee.
    Dar, cum am spus, sunt evenimente total diferite, fiecare având propria
    structură. Vorbim de 130 de evenimente organizate în cinci zile. Aşa că
    FILIT-ul este, până la urmă, un spectacol al literaturii. Ca să mă refer numai
    la Seara Poeziei, cu această ocazie organizăm un maraton la care participă 50
    de poeţi, crema poeziei contemporane. Numele lor nu sunt atât de sonoare ca ale
    invitaţilor participanţi la serile FILIT, Jonathan Franzen din SUA, Sylvie Germain din
    Franța sau Éric Vuillard, laureatul Premiului Goncourt. Dar şi aceşti scriitori
    atrag un public foarte numeros. Şi eu cred că aceasta este una din reuşitele
    FILIT-ului, că aduce un public foarte numeros. De exemplu, am avut un invitat
    care ne-a spus că a aflat ce înseamnă FILIT de la cunoscutul scriitor rus
    Evgheni Vodolazkin, care a caracterizat festivalul drept extraordinar.

    Pe lângă scriitori, FILIT reuneşte și
    anul acesta sute de profesioniști din domeniul cultural: traducători, editori,
    organizatori de festival, critici literari, librari, distribuitori de carte,
    manageri şi jurnalişti. Florica Ciodaru – Courriol a tradus din română
    în franceză și publicat volume de Hortensia Papadat-Bengescu, Rodica
    Drăghincescu, Marta Petreu, Iulian Ciocan, Ioan Popa, Cătălin Pavel, Horia
    Ursu, la edituri precum Jacqueline Chambon, Non Lieu, l’Âge d’Homme, Autre
    Temps, Autrement, Didier Jeunesse. Am invitat-o să ne spună la ce evenimente
    participă la ediţia actuală a Festivalului Internaţional de Literatură şi
    Traducere Iaşi: Sunt prezentă la FILIT pentru a prezenta o
    scriitoare francofonă, Catherine Lovey, scriitoare care a fost publicată la o
    importantă editură din Franţa,şi pe care eu am tradus-o din franceză în română.
    În cadrul FILIT-ului, susţin mai multe ateliere de traducere, un atelier care
    se intitulează Ars Traducendi, este un atelier pe care îl susţin pentru elevi
    din ultimele clase de liceu, la Colegiul Naţional Iaşi. Am înţeles că vor fi
    prezenţi elevi de top din cele mai bune liceee ieşene. Cu o parte din ei m-am
    întâlnit şi anul trecut la FILIT, când am avut un atelier foarte interesant, pe
    care l-am susţinut împreună cu traducătorul Jean-Louis Courriol, soţul meu. Tot
    împreună cu el voi participa la o conferinţă organizată la Catedra de Limbă Franceză
    din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza, întâlnire moderată de
    traducătoarea şi profesoara Simona Modreanu. Pentru această întâlnire am ales
    un scurt fragment din romanul Cazemata scris de Tudor Ganea, un scriitor
    tânăr promiţător, aşa că vom lucra pe această carte. Un alt evenimente la care
    particip este o întâlnire cu editori francezi şi români, intitulată Cui îi pasă
    de literatura română. Aşa că mă duc la sigur, pentru că mie chiar îmi pasă de
    literatura română.


    O noutate a ediţiei
    va fi lansarea colecţiei de cărți Scriitori de poveste, care va readuce în
    centrul atenției autori români precum Ion Creangă, Mihai Eminescu sau Mihail
    Sadoveanu cărora le sunt dedicate muzeele din rețeaua Muzeului Național al
    Literaturii Române Iași. Scriitoarea şi jurnalista Adela
    Greceanu a acceptat provocarea, alături de alți 10 scriitori români contemporani,
    de a participa la proiectul Scriitori de poveste, şi a scris Povestea lui
    Vasile Alecsandri: Povestea lui Vasile
    Alecsandri nu poate fi separată de contextul generaţiei lui, generaţia de la
    1848, o generaţie extrem de importantă pentru istoria noastră modernă, de fapt,
    cu această generaţie începe totul. De la ei începe totul şi de la părinţii lor,
    acei boieri moldoveni şi munteni luminaţi, care deşi se îmbracă încă în straie
    orientale – după cum îi vedem în tablourile vremii – îşi trimit copiii să
    înveţe cu precădere la Paris, dar şi în alte mari capitale europene. Iar aceşti
    copii care merg la Paris – între ei şi Vasile Alecsandri – învaţă acolo despre
    ce înseamnă progres, modernitate, despre cum se poate realiza o Revoluţie. Aşa
    că se întorc în Ţările Române, încercând să aplice ce au învăţat de la
    revoluţionarii francezi. Şi tot acolo învaţă despre ideea de stat-naţiune pe
    care doresc să o aducă şi în Principatele Române, şi până la urmă chiar reuşesc
    să-şi îndeplinească acest vis. Sunt acele vremuri minunate de început.


    Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași – FILIT este un
    proiect finanțat de Consiliul Județean Iași prin Muzeul Național al Literaturii
    Române Iași. Ediția de anul acesta beneficiază de patronajul Comisiei Europene.

  • Berlinale 2015: „Aferim!“ von Radu Jude gewinnt Silbernen Bären für Regie

    Berlinale 2015: „Aferim!“ von Radu Jude gewinnt Silbernen Bären für Regie

    Ein Balkanwestern in Schwarz-Wei‎ß: In der Walachei des Jahres 1835 suchen ein Landjäger und sein Sohn einen entlaufenen Roma-Sklaven und begegnen dabei Menschen unterschiedlicher Herkunft und Gesinnung. Am Mittwoch war der Film Aferim!“ des rumänischen Regisseurs Radu Jude auf der Berlinale zu sehen, Samstagabend wurde der Streifen mit dem Silbernen Bären für die beste Regie (zusammen mit Body“ von Małgorzata Szumowska) geehrt.



    Der bis jetzt beste, originellste Film von Radu Jude“, schreibt die amerikanische Fachzeitschrift Variety über Aferim!“, den dritten abendfüllenden Spielfilm des rumänischen Regisseurs, eine Produktion, die für den offiziellen Wettbewerb der Internationalen Filmfestspiele Berlin 2015 ausgewählt wurde. Variety lobt die Regie des Films und das Drehbuch von Radu Jude und Florin Lăzărescu über Ausgrenzung und Ständeordnung in der Walachei des 19. Jh. Bemerkenswert seien auch die Leistung der Darsteller, vor allem jene Toma Cuzins als flüchtiger Sklave, sowie die exzellente Kameraführung von Marius Panduru in diesem Schwarz-Wei‎ß-Streifen. Auch The Hollywood Reporter schreibt nur Gutes über den Spielfilm von Radu Jude: Das ist ein starker Wettbewerbsteilnehmer: Der Film macht einen sehr guten Gesamteindruck, das Thema ist aktuell, das Drehbuch ist hart und amüsant zugleich. Der gegenwärtige Rassismus gegen die Roma in Osteuropa war eine Inspirationsquelle für mehrere starke Spielfilme der letzten Jahre. »Aferim!« geht aber an die historischen Wurzeln dieses so aktuellen Themas — in ihrem Drehbuch erzählten Radu Jude und Florin Lăzărescu echte Erfahrungen der Roma-Sklaven im Donaufürstentum Walachei. Am wichtigsten ist, dass es den Drehbuchautoren gelungen ist, dieses dunkle Thema auf amüsante und persönliche Art darzustellen, ohne daraus eine hölzerne, realsozialistische Predigt zu machen“, so The Hollywood Reporter.



    Aferim!“ (ein im Rumänischen veraltetes Wort türkischer Herkunft, zu deutsch in etwa: Bravo!“, Gut gemacht!“) ist ein Historien-Film in Schwarz-Wei‎ß, man könnte sagen ein Western im Fürstentum Walachei des Jahres 1835. Im “Tagesspiegel” wurde nach der Berliner Premiere der Film folgenderma‎ßen vorgestellt:



    “Zwei Männer, Vater und Sohn, reiten durch die Walachei, durch Wälder, Steppe und Sümpfe. Der Vater ist Hauptmann, er hat einen Steckbrief dabei. Gesucht wird der junge Carfin, er soll die Frau des Bojaren verführt haben. Carfin ist Zigeuner — das Wort Roma gibt es im Sprachgebrauch der Mehrheitsbevölkerung noch nicht. Roma sind Sklaven, Gesindel. Die Leibeigenschaft wurde in den Donaufürstentümern erst um 1850 verboten, vorher konnten die Fürsten mit ihren“ Roma beliebig verfahren, sie weiterverkaufen (aber nur als ganze Sippschaft) oder wie Tiere behandeln, nur getötet werden durften sie nicht. Zigeuner“, das bekommt man in Aferim!“ reichlich zu hören, sind Krähen, Maden, mieses Pack. Der Hauptmann und sein Sohn sprechen eine räudige, aggressive Sprache, wie überhaupt alle, die sie auf ihrem Ritt treffen, Bauern und Popen, Türken, Kinder, Trinker in einer Spelunke. Eine Welt voller Ausbeutung, Willkür, Korruption, in der auch Frauen Menschen zweiter Klasse sind und Ehebruch grausam bestraft wird. Und das mitten in der spröden Schönheit der Walachei, die der Film in grobkörnigen Schwarz-Wei‎ß-Aufnahmen festhält.”



    Gedreht wurde Aferim!“ in der Dobrudscha, im Măcin-Gebirge und im Süden Rumäniens, in der Umgebung von Giurgiu, mit einem Budget von 1,4 Mio. Euro. Eine zentrale Frage des Films ist die Roma-Sklaverei in der Walachei des 19. Jh. Mehr dazu vom Regisseur Radu Jude:



    Der Film handelt nicht nur von der Leibeigenschaft. Da aber über diesen Teil der rumänischen Geschichte nur wenig gesprochen wird, kommt die Sklaverei der Roma am stärksten in Erscheinung. In dem Film geht es um viele andere Themen: die Situation der Frauen, die Religion, die Art und Weise, wie Ideen von einem Menschen zum anderen weitervermittelt werden, die Toleranz, all diese Themen kommen in meinem Film vor. Was ich damit sagen wollte, ist, dass ein soziales Phänomen, wie auch ein Phänomen im Privatleben, tiefe Wurzeln in einer näheren oder entfernteren Vergangenheit hat. Oft vergessen wir diesen Aspekt. Wir sollten aber die Verantwortung für unsere Vergangenheit übernehmen, und das wollen wir meistens nicht, weil es uns nicht leicht fällt. Auch bei ganzen Gesellschaften gilt, was Freud über das Individuum sagte: Was wir zu verdrängen versuchen, kommt auf uns zurück. Deshalb bin ich der Ansicht, dass jede Gesellschaft die unangenehmen Zeiten und Ereignisse in ihrer Geschichte immer wieder in Erinnerung bringen sollte.“




    Aferim!“ ist die wichtigste rumänische Kinoproduktion seit 2010, als Die Autobiographie des Nicolae Ceauşescu“ von Andrei Ujică und Aurora“ von Cristi Puiu gedreht wurden. Der 1977 geborene Regisseur Radu Jude ist bereits bei seinem dritten abendfüllenden Spielfilm und kommt in die Reihen der besten rumänischen Kinomacher. Dieses Kunstwerk wird zum Klassiker des rumänischen Kinos und ist bereits eine starke Präsenz in den öffentlichen Debatten“, schreibt der Filmkritiker Andrei Gorzo. Der Regisseur Radu Jude spricht über seine Inspirationsquellen für Aferim!“:



    Für meinen Film hatte ich unterschiedliche Inspirationsquellen, nicht nur kinematographische. Was mich am meisten interessierte, war, wie man eine geschichtliche Rekonstruktion schaffen kann, ohne die Kinogänger an der Nase herumzuführen. Ich wollte eine Scheibe echten Lebens mit der Kamera aufnehmen. Darüber gibt es lange Diskussionen, manche Kinotheoretiker erklären sich gegen historische Spielfilme, weil sie meinen, solche Streifen seien ein Versto‎ß gegen den Grundsatz der Kinokunst. Ich wollte aber einen Spielfilm drehen (auch wenn mein Projekt vom geschichtlichen Gesichtspunkt schwer einzustufen ist) und deshalb gab ich den Zuschauern gewisse Hinweise, dass sie sich eigentlich einen Spielfilm anschauen, und dass sie sich darüber gewisse Fragen stellen sollten, um ihre eigenen Antworten zu finden. In »Aferim!« wurde alles dicker aufgetragen — das ist weder gut noch schlecht. Es ist blo‎ß ein Versuch, den Zuschauern zu signalisieren, dass sie das Vorgeführte nicht als vorgefertigte Kost aufnehmen sollten.“




    Der Spielfilm Aferim!“ von Radu Jude ist eine Produktion von Hi Film Productions und wird Anfang März in die rumänischen Kinos kommen.

  • “Aferim!” în competiţia oficială a Festivalului de Film de la Berlin 2015

    “Aferim!” în competiţia oficială a Festivalului de Film de la Berlin 2015

    “Cel mai realizat şi original film regizat până acum de Radu Jude”, scrie publicaţia Variety despre Aferim!”, cel de-al treilea lungmetraj al regizorului român, selecţionat în competiţia oficială a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin (5-15 februarie). Variety apreciază deciziile regizorale şi modul cum prejudecăţile epocii au fost aduse pe ecran de scenariul scris de Radu Jude şi Florin Lăzărescu, dar şi prestaţia actorilor, mai ales pe cea a lui Toma Cuzin, şi excelenta imagine pe peliculă alb-negru realizată de Marius Panduru. Şi The Hollywood Reporter laudă filmul realizat de Radu Jude: “Pare un concurent cu şanse la premii, dacă e să ne luăm după aspectul impresionant, subiectul de actualitate şi scenariul extrem de amuzant. Rasismul contemporan împotriva romilor din Estul Europei a inspirat mai multe filme puternice în ultimii ani. Dar Aferim! ajunge la rădăcinile istorice ale acestui subiect atât de actual, iar Jude şi co-scenaristul său, scriitorul Florin Lăzărescu, se inspiră din experienţele reale ale sclavilor romi. Cel mai important este faptul că ei reuşesc să transforme această temă sumbră într-una în egală măsură amuzantă şi personală, fără să devină o dură predică socialist-realistă”, mai scrie The Hollywood Reporter.



    Unul dintre cele mai de amploare proiecte cinematografice româneşti din ultimii ani, “Aferim!” este un un film istoric a cărui acţiune are loc în Ţara Românească a începutului de secol XIX, când toţi ţiganii erau robi. Un zapciu, interpretat de actorul Teodor Corban, însoţit de fiul său (Mihai Comănoiu) caută un rob fugar (Cuzin Toma). Aferim!” a fost filmat în Dobrogea, în Munţii Măcinului şi zona Giurgiului, cu un buget de un milion 400 de mii de euro. Cele mai multe dintre decoruri au fost reconstruite, pentru a ilustra influenţa turcă. De aici şi numele filmului, “Aferim!”, care în traducere înseamnă “bravo”. Probabil că întrebarea continuă de-a lungul secolelor, dacă ţiganii sunt sau nu sunt oameni, fiinţe umane, de unde vin? Este o continuă căutare, mai ales la jumătatea secolului al XIX-lea”, spune Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, consilier istoric al filmului Aferim”. Regizorul Radu Jude: ”Filmul nu e doar despre fenomenul robiei. Dar, având în vedere că s-a vorbit puţin despre acest fenomen, robia ţiganilor iese în faţă cel mai mult. Sunt o mulţime de alte teme, condiţia femeii, religia, felul în care ideile se transmit de la o persoană la alta, toleranţa, toate aceste teme sunt diseminate în cadrul filmului. Ceea ce am dorit să exprim este că un fenomen social, la fel ca un fenomen din viaţa personală, îşi are cel puţin o parte din cauze într-un trecut mai apropiat sau mai depărtat. De foarte multe ori, uităm acest aspect, pentru că ar trebui să avem o anumită responsabilitate faţă de trecut, responsabilitate pe care nu vrei sau ţi-e dificil s-o asumi. Şi cred că în privinţa societăţilor se petrece acelaşi lucru de care vorbeşte Freud făcând referire la individ, ceea ce refulăm se întoarce. De aceea, cred că este foarte important ca orice societate să-şi amintească periodic lucrurile mai mai mult sau mai puţin neplăcute.”



    “Cel mai important film românesc din 2010 încoace (adică din anul “Autobiografiei lui Nicolae Ceauşescu” de Andrei Ujică şi al “Aurorei”, regizat de Cristi Puiu) se numeşte Aferim! şi îl aduce pe regizorul său, Radu Jude (născut în 1977 şi aflat la al treilea film de lungmetraj), foarte aproape de poziţia de conducere a plutonului format din cei mai importanţi cineaşti români contemporani. Această operă de artă care pe viitor va deveni clasică în cinematografia românească este şi o intervenţie percutantă în agenda dezbaterilor publice ale momentului” scrie criticul Andrei Gorzo.



    Regizorul Radu Jude: ”Am avut surse de inspiraţie de toate felurile, nu doar cinematografice. De fapt, lucrul care m-a interesat cel mai tare a fost cum realizezi o reconstrucţie istorică fără a-l păcăli pe spectator, dându-i iluzia că vede o felie de viaţă captată de cameră. Şi în acest sens e o discuţie foarte lungă, unii teoreticieni ai cinema-ului sunt împotriva filmului istoric şi consideră că filmul de tipul acesta neagă natura fundamentală a cinematografului. Preocuparea mea a fost totuşi de a face un film –chiar dacă e dificil de încadrat din punct de vedere istoric- şi atunci am dorit ca spectatorul să aibă un indiciu că ceea ce vede nu este decât un film şi că imaginile respective trebuie interogate de către el pentru a ajunge la propriile răspunsuri. În “Aferim!” convenţia este trasată în tuşe mai groase, ceea ce nu e nici bine, nici rău, este doar o încercare de a-i semnala spectatorului că trebuie să fie atent şi să nu ia lucrurile de-a gata”.



    Una din intenţiile care a stat la baza noului său film, spune Radu Jude, a fost de a face un studiu comparat al istoriei mentalităţilor, de a chestiona unele din ideile şi cutumele primite de-a gata.



    ”Mă refer la oamenii care au o anumită disponibilitate pentru comunicarea pe care o presupune orice act artistic, inclusiv o carte sau un film. M-am folosit aici de o frază care pe mine m-a emoţionat foarte tare, Wittgenstein îşi termină prima carte spunând cam aşa: sper ca această carte să fie doar o scară pe care cititorul să urce, iar la final să arunce scara şi să gândească pe cont propriu”. Nu mă compar, bineînţeles, cu Wittgenstein, dar asta mi-aş dori şi eu, ca filmul să nu fie decât un mic pas într-o direcţie pe care eventualii spectatori să o parcurgă singuri şi să ajungă mult mai departe decât îi va duce filmul.”



    O producţie Hi Film, lungmetrajul “Aferim!” de Radu Jude, va avea premiera în cinematografele din România la începutul lunii martie.