Tag: flota aeriana

  • Flota aeriană comercială a Uniunii Europene

    Flota aeriană comercială a Uniunii Europene


    Companiile aeriene din UE utilizau 6.711 avioane, în 2017, pentru transportul de pasageri sau marfă, conform datelor publicate de Eurostat pe 6 decembrie, cu ocazia Zilei internaţionale a aviaţiei civile.



    Cea mai mare flotă din cele 28 de state membre UE o deține Marea Britanie cu 1.312 avioane în dotare, respectiv 20% din totalul Uniunii. Pe următoarele poziții se situează Germania (1.100 avioane sau 16%), Franţa (571 de avioane sau 9%), Irlanda (569 avioane sau 8%) şi Spania (509 avioane sau 8%).



    România se află la coada clasamentului cu 62 de aeronave comerciale, urmată de Letonia (57 avioane) și Bulgaria (54 avioane). Pe ultimele trei poziții se află Cipru cu 10 avioane, Lituania (27 avioane), Croaţia (30 avioane).



    Patru din 10 avioane din România sunt mai vechi de 20 de ani



    Datele Eurostat mai arată că 21% din flota Uniunii Europene aveau o vechime mai mică de cinci ani, 27% din totalul aeronavelor aveau o vechime cuprinsă între cinci şi nouă ani, 19% dintre avioanele companiilor aeriene aveau o vechime de 10-14, în timp ce 17% din totalul flotei are formată din aeronave cu o vechime de 15-19 ani.


    Tot 17% totaliza și flota a cărei vechime depășea 20 de ani, iar Suedia avea peste jumătate din flotă mai veche de două decenii, urmată de Lituania (52%) şi Croaţia (50%). România avea 39% dintre avioane mai vechi de 20 de ani și doar 6% din totalul aeronavelor cu o vechime mai mică de cinci ani. În urma țării noastre se aflau Slovenia cu 5% din întregul flotei, Bulgaria, Lituania și Slovacia, fiecare cu 4% din total.


    Avioanele cu o vechime de peste 20 de ani în statele Uniunii Europene (Sursa: Eurostat)

    flota-ue-peste20-ani-eurostat.jpg


    Trei sferturi dintre zborurile din București și Cluj, în interiorul UE



    Cele mai aglomerate aeroporturi din Uniunea Europeană au fost Heathrow (Londra) Paris-Charles de Gaulle din Paris. Cele două aeroporturi au transportat circa de 2,3 milioane de pasageri către Statele Unite ale Americii. Pe lista aeroporturilor cu număr foarte mare de pasageri se situau și Schiphol (Amsterdam), Frankfurt-Main și Adolfo Suarez (Madrid), utilizate în ceam mai mare parte pentru destinații europene.



    73,4% dintre zborurile de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă din București fost către și din alte state membre ale Uniunii Europene, 10% au fost avut zboruri naționale, iar 16,6% spre țări din afara Uniunii Europene. Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj, a înregistrat o cifră aproape identică pentru zborurile între state din Uniunea Europeană (73,5%) 18,2% au fost zboruri naționale, iar 8,3% în afara spațiului comunitar.

  • România şi NATO

    România şi NATO

    Membră a Alianţal’ei Nord-Atlantica dit 2004, România l’ia apofasi ti au scupolu tra sa-l’i si anvartuseadza aest statut, una di aesta hiindalui dimandat tamam tru andamusea a Consiliului Suprem di Apărare a vasiliil’ei tanuta marţa. Easti zborlu ti alaxearea a Brigadal’ei a 2-a Infanterie Rovine, cu scamnul Craiova, tru sudlu al României, tru Brigadă Multinaţională NATO. Apofasea fati parte dit planlu di meatri cari lipseasti s-hiba bagati tru lucru dupu summitlu a Alianţal’ei disvartitu veara aesta Varşovia. Pi ninga România, la thimil’iusearea a Brigadăl’ei Multinaţionala ş-dimandara, până tora, participarea, Vargaria şi Polonia, alti posibile participante pot s-hiba apufusiti dupu discuţiili pi cari ministrul român ali Apărari, Mihnea Motoc, va li aiba cu vasiliili aliate, dimanda prezidentul Klaus Iohannis : “Va s-fatem aesta habari atumtea cându va sa ştim sigura cari şi cu ti efective l’ia parti, cum va s-hibă aestă Brigadă Multinaţională, ti furn’ia ca aesta tani şi di cum u mindueasti NATO aestă Brigadă Multinaţională. Noi minduim ca tu kirolu a anlui 2017 va s-him tru catastisea tru cari sa spunem axizearea iniţială a aistei brigadă, dimec să ştim cari l’ia parti, cu ti efective l’ia parti şi deapoa s-nkiseasca organizarea. Tru varianta nai cama mplina di nadii, tru 2018 aestă brigadă va s-hiba tru lucru.”




    Caplu a statlui zbura si tra catastisea ali industrie di apărare şi lugursi că easti ananghi di reorganizarea a companiil’ei Romarm şi di una simfunizari anamisa di producţia a aistei şi ananghea di armatuseari ali armata româna. Tu aestu kiro, protili şase aparate F16 dit dotarea a Forţelor Aeriene Române va s-hiba aradapsiti la baza aerienă di Feteşti (sud), a curi infrastructură fu acutotalui modernizată tru aeesta noima. Bucureştiul apufusi aoa si trei ani s-ancupăra dit Portugalia 12 ahtari aparate di azboiur, scupolu di bitisita hiindalui atel tra s-ancupara, tut cu tut, 36 di aparate F16.




    Aesti tricura prit un proces di modernizare, numasit tru termeni tehnit Mid-Life Upgradi, şi va s-poata s-lucreadza tru idyili condiţii cu tuti alanti avioane multirol ti li au statele membre NATO. Chiro di doi ani, specialiştil’i portughezi antrenara nauă piloţ şi 80 di tehnicieni români cari va s-lucreadza tra exploatarea a aistor aparate. Escadrila di avioani F16 va s-hiba completată tru dauă faze – trei avioani va s-hiba vinduti până tru bitisita a anlui şi nica trei tru 2017. România apufusi nica dit 2008 că lipseasti sa u znueasca flota aeriană, tra s-andrupasca avioanele MiG 21 Lancer, a curi resursă di azboiur ahurhi sa s-bitiseasca tru 2013. Ministrul di resortu dimanda că ndreadzi tru aestu an protedurli tra s-ancupara nica 12 di avioane di alumtă F-16, ancupararea hiindalui tra sa s-faca tru 2017.




    Autor: Corina Cristea


    Armanipsearea: Tascu Lala

  • România şi NATO

    România şi NATO

    Membră a Alianţei Nord-Atlantice din 2004,
    România ia decizii menite să îi consolideze acest statut, una dintre acestea
    fiind anunţată chiar în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării de marţi.
    Este vorba despre transformarea Brigăzii 2 Infanterie Rovine, cu sediul la
    Craiova, în sudul României, în Brigadă Multinaţională NATO. Decizia face parte
    din planul de măsuri care trebuie aplicate în urma summitului Alianţei
    desfăşurat vara aceasta la Varşovia.

    Alături de România, la constituirea
    Brigăzii Multinaţionale şi-au anunţat, până acum, participarea Bulgaria şi
    Polonia, alte posibile participante putând fi decise în urma discuţiilor pe
    care ministrul român al Apărării, Mihnea Motoc, le va avea cu ţările aliate, a
    anunţat preşedintele Klaus Iohannis: Vom face acest anunţ atunci când ştim
    sigur cine şi cu ce efective participă, cum va arăta această Brigadă
    Multinaţională, fiindcă asta depinde şi de cum vede NATO această Brigadă
    Multinaţională. Noi credem că în cursul anului 2017 vom fi în situaţia în care
    să declarăm capacitatea iniţială a acestei brigăzi, deci să ştim cine
    participă, cu ce efective participă şi să pornească organizarea. În varianta
    cea mai optimistă, în 2018 această brigadă va fi funcţională.

    Şeful statului a vorbit şi despre
    situaţia industriei de apărare şi a apreciat că este nevoie de reorganizarea
    companiei Romarm şi de o corelare între producţia acesteia şi necesarul de
    înzestrare al armatei române.

    Între timp, primele şase aparate F16 din dotarea Forţelor
    Aeriene Române vor fi amplasate la baza aerienă de la Feteşti, a cărei
    infrastructură a fost complet modernizată în acest sens. Bucureştiul a decis în
    urmă cu trei ani să cumpere din Portugalia 12 astfel de aparate de zbor,
    obiectivul final fiind acela de a achiziţiona în total 36 de aparate F16.
    Acestea au trecut printr-un proces de modernizare, numit în termeni tehnici
    Mid-Life Upgrade, şi vor putea interacţiona în aceleaşi condiţii cu toate
    celelalte avioane multirol pe care le deţin statele membre NATO. Timp de doi
    ani, specialiştii portughezi au antrenat nouă piloţi şi 80 de tehnicieni români
    care se vor ocupa de exploatarea acestor aparate. Escadrila de F16 va fi
    completată în două faze – trei avioane vor fi livrate până la sfârşitul anului
    şi încă trei în 2017.

    România a decis încă din 2008 că trebuie să îşi
    modernizeze flota aeriană, pentru a suplini avioanele MiG 21 Lancer, a căror
    resursă de zbor a început să expire în 2013. Ministrul de resort a anunţat că
    pregăteşte în acest an procedurile pentru achiziţia a încă 12 avioane de luptă
    F-16, achiziţia propriu-zisă urmând să fie începută în 2017.