Federaţia Rusă consideră provocatoare ideea
României de amplasare a unor forţe NATO permanente la Marea Neagră a declarat,
luni, şeful diplomaţiei de la Moscova, preluat de NEZAVISIMAIA GAZETA. Serghei
Lavrov a subliniat că toate deciziile privind această zonă, în special în ceea
ce priveşte problemele de securitate, trebuie luate de către ţările limitrofe
Mării Negre. El şi-a exprimat speranţa că acum situaţia se va calma, iar partenerii
români vor trage pentru ei concluzia corectă’.
Rusia – a spus şeful diplomaţiei
de la Moscova – se pronunţă în mod ferm şi dur împotriva oricăror încălcări ale
Convenţiei de la Montreux din 1936 ce reglementează clar tonajul general şi
durata prezenţei neîntrerupte în Marea Neagră a navelor militare ale statelor
neriverane. Lavrov a susţinut reactivarea programelor din cadrul iniţiativei de
cooperare între flotele ţărilor de la Marea Neagră, ‘blackseafor’. În ultimii
ani – a afirmat Serghei Lavrov, activitatea acestei organizaţii a fost
îngheţată de facto în primul rând la iniţiativa României.
Reacţiile Moscovei
survin la cateva luni după propunerea făcută de preşedintele României, Klaus
Iohhanis, de amplasare a unor forţe NATO permanente la Marea Neagră. Dacă la
început propunerea a stârnit reacţii diverse în rândul aliaţilor, treptat ea a
început să fie luată în calcul de oficialii NATO. In octombrie, la reuniunea
Consiliului miniştrilor apărării din ţările membre, de la Bruxelles, secretarul
general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că tot mai multe ţări şi-au
anunţat contribuţiile la întărirea flancului estic al organizaţiei, în faţa
ameninţărilor Rusiei din Baltică şi Marea Neagră. El a precizat că ţări membre
ale Alianţei au confirmat disponibilitatea de a trimite forţe terestre, navale
şi aeriene în România pentru consolidarea prezenţei NATO în regiunea Mării
Negre. Este vorba de Canada, Germania, Olanda, Polonia, Turcia şi SUA. Atunci,
NATO a salutat de asemenea numeroasele contribuţii ale ţărilor membre ale
Alianţei la cele patru batalioane pe care le va desfăşura în 2017 în cele trei
ţări baltice şi în Polonia, pe fondul creşterii tensiunilor cu Moscova.
Desfăşurarea progresivă în Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia a celor patru
batalioane, de aproximativ 1.000 de militari fiecare, a fost decisă la ultimul
summit al NATO, din iulie, de la Varşovia, acţiunea înscriindu-se în rândul
măsurilor luate de Alianţă pentru a linişti ţările membre învecinate cu Rusia,
care se simt mai vulnerabile după declanşarea conflictului ucrainean şi
anexarea Crimeii de către Moscova, în martie 2014. Atât oficialii NATO cât şi
cei români au subliniat, în mai multe rânduri, că Alianţa nu intenţionează să
provoace, ci să prevină conflictele cu Rusia.