Tag: focar

  • Sistem informatic pentru Spitalul Judeţean din Timişoara

    Sistem informatic pentru Spitalul Judeţean din Timişoara

    Proiectul este
    depus prin Programul Operațional Infrastructură Mare iar prin protocolul semnat
    cu Consiliul Județean Timiș se urmărește și recuperarea fondurilor investite în
    primul semestru al anului pentru gestionarea pandemiei. Directorul Spitalului
    Județean din Timișoara, Raul Pătrașcu:


    Acest proiect are două componente. Unul
    recuperarea sumelor care au fost cheltuite până acum pentru pregătirile pe care
    Spitalul Județean le-a făcut și aparaturile pe care le-a achiziționat în
    vederea gestionării primului val și valurilor care urmează a pandemiei COVID
    19. Vorbim aici despre aparatură performantă achiziționată de spital atât
    pentru secțiile ATI cât și celelalte secții, vorbim despre acel CT nou care a
    fost achiziționat prin fondul de la Consiliul Județean și alte fonduri
    cheltuite pentru amenajarea și renovarea
    circuitelor pe care noi le-am implementat pentru a putea face față cu
    brio primului val de pandemie fără a avea focare în Spitalul Județean.


    Într-o primă fază
    vor fi digitalizate secțiile ATI și blocul operator dar, în câteva luni,
    întreaga unitate medicală va fi dotată cu softul și aparatura necesare ne spune
    directorul spitalului, Raul Pătrașcu:


    Va fi unul din primii pași pentru o digitalizare
    adevărată, în premieră, a unui spital din România. Ne dorim, pentru a putea
    urma fluxul pacientului de la intrarea în spital până la ieșire cu absolut
    toate analizele și medicamentele care sunt administrate, cu timpul pe care
    acesta îl petrece în mod real, prin scanarea unor coduri de bare, fie că este
    în UPU, fie că este în sala de operație, fie că este în ATI, un sistem
    performant digitalizat care să poată să urmărească acest traseu al pacientului
    astfel încât să putem vedea fiecare intervenție ce s-a făcut asupra
    pacientului, fiecare medicament administrat și fiecare persoană care a interacționat
    din cadrul personalului medical care a interacționat cu un pacient anume.

    La
    fel, vom avea o evidență asupra gradului de ocupare a ATI-ului, în timp real, a
    complexității cazurilor, în timp real, a
    timpilor de operare în cadrul blocului operator, a personalului care a fost
    acolo, a instrumentelor care au fost folosite și apoi timpii în care acestea au
    fost duse corect la sterilizare și au fost puse înapoi la dispoziția blocului
    operator.


    Proiectul, pentru
    ambele componente (de recuperare a sumelor investite și de informatizare), este
    în valoare de aproximativ 10 milioane de euro. Luna viitoare se așteaptă să se
    cunoască firma câștigătoare a licitației care în maxim 6 luni de zile va putea
    introduce sistemul informatizat în Spitalul Județean din Timișoara și va
    instrui personalul unității medicale.


  • România a activat Planul de contingență pentru pesta porcină

    România a activat Planul de contingență pentru pesta porcină

    România a activat Planul de contingență pentru pesta porcină



    Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență (CNSSU) a decis ca Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) să activeze Planul de contingență al României pentru situații de pestă porcină , a anunţat ministrul de Interne, Carmen Dan, vicepreşedinte al CNSSU, într-o postare pe Facebook.



    Primul focar de pestă porcină africană în România a fost confirmat de Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală într-o gospodărie de la periferia municipiului Satu Mare, acesta extinzându-se la o a doua gospodărie, a anunțat ANSVSA.



    Din primele investigații reiese că virusul bolii a fost introdus în țară produse de origine animală contaminate, provenite din Ucraina, dar ancheta epidemiologică este în desfășurare, precizează ANSVSA.



    În urma confirmării focarului, Comisia Europeană va adopta o decizie privind zona aflată sub restricții, măsurile care trebuie respectate de România și perioada pentru care acestea vor fi aplicate.



    Producătorii cer sprijin



    Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România consideră că apariția primului focar de pestă porcină africană în România este un moment de cumpănă pentru sectorul de creștere a porcilor și solicită aprobarea imediată a hotărârii pentru modificarea și completarea Programului național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane, susținerea financiară de la buget a programelor excepționale de biosecuritate în fermele comerciale de creștere a porcilor timp de cel puțin un an și aplicarea urgentă a unei politici de restructurare a creșterii porcului în gospodăriile țărănești.



    Pesta porcină este o boală gravă pentru animale, dar care nu are impact asupra sănătății umane, scrie ANSVSA, care a lansat în 2016 şi o campanie de informare privind pesta porcină africană.



  • Ameninţarea Zika

    Ameninţarea Zika

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii a
    îndemnat statele europene să se pregătească de acum pentru posibilitatea unei
    epidemii provocate de virusul Zika, pe fondul apropierii sezonului de primăvară
    – vară. Benignă în aparenţă, infecţia cu acest virus este suspectată că
    provoacă grave malformaţii congenitale ale creierului fetusului la femeile
    însărcinate contaminate. Virusul afectează America de Sud, în special Brazilia,
    fiiind, însă, semnalat şi în câteva ţări europene la persoane revenite din
    America Latină. Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru
    Rafila, dă asigurări că pentru România virusul Zika nu reprezintă, deocamdată,
    un pericol: Pentru noi nu este un virus de temut, în momentul de
    faţă. E un virus care produce îmbolnăviri în zona tropicală a celor două
    Americi în momentul de faţă. Îmbolnăvirile în marea lor majoritate sunt uşoare,
    care se vindecă fără tratament. Ceea ce a îngrijorat autorităţile de sănătate
    publică din statele din zona la care făceam referire a fost o eventuală
    corelaţie între infecţia cu acest virus şi apariţia unor malformaţii
    congenitale la copii născuţi în această perioadă din mame infectate. S-a
    constatat o creştere alarmantă a numărului de cazuri de microcefalie.

    Virusul
    Zika a fost identificat prima oară în Uganda, în 1947, la maimuţele rhesus, iar
    ulterior la om în 1952, tot în Uganda şi în Tanzania. Recentele focare s-au răspândit, însă,
    alarmant. Primele cazuri au fost raportate în Brazilia în luna mai a anului
    trecut, în prezent fiind, se pare, circa 1,5 milioane de oameni afectaţi de
    virus, al cărui vector de propagare în America Latină este un anumit tip de
    ţânţar. Din nou, Alexandru Rafila: Înţepătura de
    ţânţar transmite această boală pe care ţânţarul o preia de la o persoană care
    este deja infectată. Simptomele lipsesc la marea majoritate a persoanelor care
    sunt infectate, iar cei care fac forma manifestă a boli prezintă febră, dureri
    articulare şi conjuctivită. Infecţia se vindecă fără tratament, în câteva zile,
    o săptămână. Deocamdată, este documentată o singură cale de transmitere,
    respectiv de la mamă la făt.

    Oamenii de ştiinţă din Brazilia iau în calcul, însă,
    varianta ca Zika să se transmită şi direct de la om la om. Ei au descoperit
    virusul activ în probele de salivă şi urină ale unor bolnavi, ceea ce indică
    posibilitatea ca boala să nu se răspândească doar prin intermediul ţânţarilor,
    ci şi prin strănut, tuse ori sărut. În prezent, nu există un vaccin
    împotriva virusului Zika, iar specialiştii în domeniu estimează că va fi nevoie
    de circa un an pentru obţinerea acestuia. Mai multe grupuri farmaceutice au
    anunţat că lucrează deja la un antidot.

    În acelaşi timp, Agenţia Europeană a
    Medicamentului a înfiinţat o echipă de elită pentru a asista companiile
    farmaceutice şi medicii care caută un vaccin, respectiv tratează cazurile de
    infectare cu acest virus. Zika s-ar asemăna cu Febra dengue, virusul amaril sau
    West Nile – pentru care fie există vaccin, fie cercetătorii sunt aproape de
    antidot, iar toate acestea cresc speranţele cercetătorilor. Ritmul intens de
    propagare a bolii face ca totul să se transforme într-o luptă contracronometru
    – OMS estimează că numărul persoanelor afectate ar putea depăşi patru milioane,
    în 2016, pe continentele americane. Directorul general al OMS, Margaret Chan, a
    numit Zika un eveniment extraordinar, o ameninţare globală care are
    nevoie de un răspuns coordonat. Margaret Chan: Este nevoie de un
    răspuns internaţional coordonat, pentru a reduce riscurile în ţările deja
    afectate şi pentru a opri o eventuală propagare. Experţii noştri concluzionează
    că sunt întrunite condiţiile pentru a declara Zika urgenţă globală de sănătate
    publică.

    În paralel cu eforturile de căutare a unui vaccin, toate ţările
    Americii Latine s-au mobilizat pentru combaterea acestui virus. Brazilia
    foloseşte ţânţari modificaţi genetic, într-un proiect deocamdată, pilot.
    Astfel, un tip de ţânţar bun, creat de o companie britanică, este răspândit
    zilnic cu o furgonetă. El se împerechează în libertate cu femelele sălbatice şi
    transmite o genă letală urmaşilor săi, astfel încât ţânţarii din noua generaţie
    mor înainte de a deveni adulţi.

    În Republica Dominicană în lupta împotriva
    tânţarului tigru, care răspândeşte virusul Zika, sunt folosiţi militarii, care
    participă la operaţiuni de curăţenie, dar şi la proceduri pentru eliminarea
    umidităţii din aer.

    Recent, Parisul a decis ca turiştii care se întorc în
    Franţa din zonele de răspândire a virusului Zika să nu poată dona sânge decât
    după 28 de zile de la revenirea lor pentru a evita riscul transmiterii
    virusului prin transfuziile de sânge.

    Între timp, iau naştere diverse
    speculaţii. Una dintre acestea vorbeşte despre posibilitatea ca focarul
    virusului Zika să fi fost declanşat din cauza eliberării în 2012 a unor ţânţari
    modificaţi genetic. Criticii spun că insectele ar fi fost proiectate de către
    experţi biotehnologi pentru a combate răspândirea febrei dengue şi alte
    infecţii, motiv pentru care ţânţarii au fost eliberaţi în Brazilia în anul
    2012.