Tag: Focsani

  • Raluca Chilian: „Tinerii români din străinătate să nu uite niciodată de unde au plecat”

    Raluca Chilian: „Tinerii români din străinătate să nu uite niciodată de unde au plecat”

    Raluca
    Chilian are 24 de ani şi este noul preşedinte al Ligii Studenţilor Români din
    Străinătate. S-a născut în Focşani, dar a părăsit România pentru Italia pe când
    avea doar 6 ani. Raluca a mai fost invitată a rubricii Generaţia 3.0 în 2021,
    când conducea filiala din peninsulă a Ligii. În decembrie anul trecut, a
    candidat pentru şefia LSRS şi a câştigat. Spune că a luat această decizie
    pentru a se putea dedica pe deplin organizaţiei şi societăţii româneşti din
    străinătate. Am rugat-o pe Raluca să-mi spună cum arată LSRS în cifre, astăzi,
    şi dacă are în plan să extindă organizaţia.




    În
    momentul de faţă avem 9 filiale şi în jur de 200 de voluntari activi. Majoritatea
    filialelor sunt în Europa de Vest, dar încercăm acum să reactivăm şi filiala
    din Statele Unite şi avem şi două filiale în Asia, şi anume în Japonia şi
    Coreea de Sud. Ceea ce ne propunem şi noi, ca nouă conducere acum, este să
    dezvoltăm şi mai mult filialele. Am avut în trecut filiale care acum nu mai sunt active, spre
    exemplu în Spania, Portugalia, Turcia, şi am vrea să ne apropiem şi mai mult de
    ţările unde sunt şi alţi studenţi români, care încă nu au intrat în contact cu
    LSRS. Primul meui obiectiv este să creăm un network de tineri români motivaţi
    din toată lumea şi prin experienţele noastre, prin studiile noastre să reuşim
    să avem un impact pozitiv în societatea românească şi nu numai. Noi, ca
    asociaţie, principalul nostru scop este să apropiem studenţii români din
    diaspora de România şi să-i informăm despre posibilităţile de dezvoltare
    profesională pe care le au în România, dar în acelaşi timp vrem şi să ne
    asigurăm că studenţii care vor să plece în străinătate la studii găsesc un
    sprijin din partea comunităţii noastre şi se pot simţi acasă chiar dacă sunt
    departe.



    Imediat
    după preluarea mandatului la conducerea Ligii, Raluca a stabilit câteva
    priorităţi pentru asociaţie. Pe lângă proiectele pe care a decis să le
    continue, a apărut şi o campanie de strângere de fonduri pentru oamenii din
    Ucraina care s-au refugiat în România din cauza războiului. (Detalii despre
    campanie se găsesc pe pagina de Facebook a Ligii Studenţilor Români din
    Străinătate, aici)




    Încercăm
    să menţinem această continuitate cu ce a fost făcut în trecut. De aceea, pe 19
    aprilie, vom avea primul eveniment live în noua formulă, Gala LSRS, care anul
    acesta va fi la Cluj şi asta este prima schimbare pe care o aducem faţă de
    ediţiile trecute. La Gala LSRS vom premia excelenţa academică, dar asta
    înseamnă nu doar studenţii care au făcut performanţă pe plan academic, dar şi
    pe plan social, pentru implicarea lor în societate. Avem anul acesta şi
    categorii speciale, spre exemplu Eroul COVID. Vrem să premiem studenţi care, pe
    perioada pandemiei, au avut un impact pozitiv în lupta împotriva virusului prin
    cercetări ştiinţifice sau prin invenţii pe care le-au făcut şi care au ajutat
    spitalele din România şi din străinătate. Motto-ul nostru din această ediţie
    este împreună din nou acasă şi avem şi premiul Împreună din nou acasă, pentru
    că vrem să premiem şi studenţii sau absolvenţii care au studiat în străinătate,
    dar care au decis să se întoarcă în România pentru a dezvolta societatea
    românească. De asemenea, vom continua şi cu Forumul Studenţilor Români de
    Pretutindeni. Un alt proiect, care s-a născut foarte repede, este o iniţiativă
    de sprijin şi solidaritate pentru poporul ucrainean. Vrem să ajutăm şi noi,
    printr-o strângere de fonduri, asociaţii din România care se ocupă mai în
    detaliu de tot ceea ce înseamnă primirea, integrarea şi îndrumarea studenţilor
    ucraineni în România şi în restul Europei. În această direcţie, colaborăm şi cu
    Liga Studenţilor Originari din Republica Moldova pentru a elabora o campanie de
    informare prin care să ajutăm studenţii ucraineni să-şi găsească o oarecare
    stabilitate în România sau în alte ţări din Europa până se vor putea întoarce
    în ţara lor.





    Raluca
    Chilian studiază dezvoltare şi cooperare internaţională la Universitatea
    Sapienza din Roma. Deşi a trăit aproape toată viaţa în Italia, este foarte
    apropiată de tot ce este românesc. Am rugat-o, acum, la început de drum, să le
    transmită un mesaj tinerilor români aflaţi la studii peste hotare.




    Le-aş
    spune studenţilor şi tinerilor să aibă curaj şi să nu uite niciodată de unde au
    plecat şi unde vor să ajungă. Eu, fiind crescută în Italia am fost mereu mai
    departe de România, în prima perioadă a vieţii, dar acum am înţeles cât este de
    important să ne păstrăm identitatea şi să nu uităm niciodată că în România sunt
    originile şi rădăcinile noastre şi asta ne va uni mereu.


  • Giurnalu românescu – 24 di Yinaru 2022

    Giurnalu românescu – 24 di Yinaru 2022

    Ministerlu a Culturăllei, pritu instituțiile subordonate, ntră cari Muzeulu a Unirillei di Iași, Pălatea “Alexandru Ioan Cuza” di Ruginoasa, Muzeulu Național a Hoarăllei “Dimitrie Gusti”, Muzeulu Național di Istorie a Româniillei, Muzeulu Naționalu di Istorie Naturală “Grigore Antipa”, Opera Națională București, Teatrulu Național “I.L. Caragiale” di București, Teatrulu Naționalu di Timișoara, nsimneadză anlu aestu Unirea Prinţipatiloru Române, thimilliusită la 24 di yinaru 1859, pritu evenimenti culturali catacum expoziții, spectacoli ică activităț educaționale cu cilăstăsearea ma multi instituții di nvițământu.



    Tut cu furñia a yiurtusearillei 163 di añi di la Unirea Prinţipatiloru Române, ma multi cunăki va s-hibă băgati tu videală, ahurhindalui cu oara 18:00, tru hromili a hlamburăllei națională: Pălatea a Culturăllei di Timișoara, Muzeulu Naţionalu di Istorie Naturală “Grigore Antipa”, Teatrulu Național di Operetă și Musical “Ion Dacian” și Teatrulu Naționalu “I.L. Caragiale” București, Muzeulu Naționalu “Constantin Brâncuși”, Vivlioteca Națională a Româniillei și scamnulu a Ministerlui tră Cultură.



    TNB-TV, canalul youtube a TNB, nă căliseaşti s’mutrimu, ahurhinda cu oara 18:00, conferința “Intereslu naţional şi actualitatea suveranitatillei. Politica externă a Româniillei şi paradigma azvingătorlui”, țănută di Bogdan Aurescu, tru 2013, la Teatrulu Național București.



    Tradiționala voltă anuală di Iași a Teatrului Naționalu di Chișinău, organizată cu furñia a Dzuuăllei Unirillei Prinţipatiloru Române, s’dizvărteaşti tru dzălili di 23 și 24 yinaru, pi sţena instituțiillei ieșeani di teatru. Anlu aestu, volta programată Iași și București faţi parti ditu proiectul cari nsimneadză sărbăturisirea-a unlui seculu di activitati a Teatrului Național di Chișinău. Tu Sala Mare, fu băgată tu sţenă tu 23 di yinaru spectacolu “Hamlet tru sos picantu”, tru regia al Alexandru Cozub. A deapoa, tu 24 di yinaru, ahurhinda cu oara 19.00, spectatorlli va s’poată s’mutrească “Istoria comunismului pirmitusită ti lăndziţlli mintalli”, di Matei Vișniec, tru regia al Cristian Hadji-Culea, scenografia Adrian Suruceanu. Premiera-a spectacolui s’feaţi anlu ţi tricu, iara dişcllidearea di toamnă a “Reuniunilor Teatriloru Naționale Românești” di Chișinău fu faptă cu aestu spectacolu.



    Lector doctor Adrian Bogdan Ceobanu, di la Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi, va s’ţănă prileadzirea cu numa “Mărli Puteri şi Unirea Prinţipatiloru Române”, tru cari va s’yilipsească importanţa-a momentului istoric, rolu a mărlor puteri, scuţânda tru videală contribuţia-a elităllei politiţi şi culturali româneşti, deadunu cu populu, ti edificarea-a unirillei Moldovăllei cu Ţara Românească, di la 1859. Inregistrarea, cari va s’hibă difuzată pi şingirili di suţializare a ICR Istanbul tru perioada 24 – 28 yinaru, va s’hibă apridusă şi subtitrată tru limba turcă.



    “Fratelli lontani, radici comuni”, ună inițiativă a Ligăllei Studențăloru Români ditu Xinătati – filiala Italia, tru colaboarare cu Repatriot, va s’hibă promovată pi şingirili di suţializare ale Accademia di Romania, Roma. Evenimentul nsimneadză ună voltă virtuală tru Piața Unirillei di Iași, adrată tră (ri)discupirirea a ayalmăllei a marilui dumnitoru Alexandru Ioan Cuza, cari va s’hibă transmis luni, 24 yinaru 2022, oara 19.00, deadunu cu ună părăstiseari. Volta ari tu scupo yilipsearea-a faptilor alu Alexandru Ioan Cuza și prezentarea a ligăturlor anamisa di România – Italia. Va s’hibă evocată activitatea sculptorlui Raffaello Romanelli, cari pilkisi tu brundzu anămusita ayalmă di Iași, catacum și contextulu istoric tru cari s’feaţi creația-a operăllei di artă. Evenimentul virtual va s’hibă prezentat pi frăndza di Facebook a LSRS Italia și va s’hibă priloată pi frăndza di Facebook ali Accademia di Romania, Roma.



    Premieara-a mini-documentarlui “Proclamarea Unirillei Prinţipatiloru – un tablou di Theodor Aman”, cari va s’exighisească ti publiclu american circumstanțili a unirillei Moldova și Țara Românească nkisinda di la viziunea plastică a unlui di tu thimilliusitorlli a picturăllei românești moderni, va s’poată s’hibă mutrită luni, 24 di yinaru, oara 21.00 (oara Româniillei), pi şingirili suţiali ali ICR New York. Proiectul easti realizat tru parteneriat cu Muzeulu Național di Istorie a Româniillei di București, textul și prezentarea video easti a specialistăllei MNAR, dr. Cristina Păiușan-Nuică. Conceptul a filmului easti simnatu di Bogdan Opreanu. Di altă parti unu şcurtu material video ti lucrarea di pictură “Hora Unirillei” di Theodor Aman, aflată tru colecţia MNAR, va s’hibă difuzată și pi şingirili di suţializare a IRCCU Veneţia.



    Dzua di 24 yinaru easti nsimnată tru Municipiul Focșani și pritu aţea di-a VI-a ediție, cu un haractiru simbolic, a Maratonlui Unirillei. Lundzimea a traseului easti di 42 di km, di s’alagă tru marea parte pi sinurlu ţi eara tru anlu 1859, anamisa di Moldova și Muntenia, ampărţăti di Arâulu Milcov. 8 maratoniști di Focșani, Brăila, Galați, Adjud, Brașov, Buzău și Sighișoara fură călisiţ la Maratonul a Unirillei, evenimentu tru cadrul a curi Lumbarda-a Eroilor, apreasă dinintea a Mausoleului Eroilor di Focșani iu arihătipsescu 2262 di eroi curbănipsiţ tru prota conflagrație mondială, easti purtată ca semnu di tiñie ti eroiilli ali Armată Română ţi feaţiră curbani tru Primlu Polimu Mondial și tră militarlli eroi cari ș-deadiră bana tră România tru misiuni di alumtă și pi câmpurli di instrucție.



    Tu kirolu a minivacanțăllei, atelli ţi au mirakea ti sportulu di iarnă loară ună bună hăbari. Ma multi pârtii ditu giudețlu Cluj suntu dişcllisi tu dzuua di 24 yinaru, aţeali patru zone schiabile prinţipale ditu giudeț hiinda: Mărișel, Muntele Băișorii, Buscat și Feleacu.



    Aţelli cu vrearea ti ună di nai ma spectaculoase pârtii ditu văsilie: Semenic-Văliug. Pârtiile di schi di pi Semenic nkisescu di la anălţimea di 1.410 meatri, iara nai ma lungu traseu dipuni până tru hoara Văliug, la Casa Baraj. După dipuneari, alinarea poate să s’facă maş cu autobuzili ndreapti di Primăria Reşiţa. Pârtia Semenic-Văliug fu ufilisită di schiori şi tru kirolu di ma ninti, ama nu eara un loc ndreptu ti ună ahtari discurmari. Municipalitatea di Reşiţa, tru colaborare cu Primăria Văliug şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin, ari naeti s’alăxească loclu tru unu anămusitu magnetu tră turişti.




    Autor: Roxana Iorgulescu Brandabur


    Armânipsearea: Taşcu Lala


































  • Jurnal românesc – 24 ianuarie 2022

    Jurnal românesc – 24 ianuarie 2022

    Ministerul Culturii, prin instituțiile subordonate, printre
    care Muzeul Unirii din Iași, Palatul Alexandru Ioan Cuza din Ruginoasa,
    Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti, Muzeul Național de Istorie a
    României, Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa, Opera Națională
    București, Teatrul Național I.L. Caragiale din București, Teatrul Național
    din Timișoara, marchează anul acesta Unirea Principatelor Române, înfăptuită la
    24 ianuarie 1859, prin evenimente culturale precum expoziții, spectacole sau
    activități educaționale cu implicarea mai multor instituții de învățământ.


    Tot cu prilejul celebrării celor 163
    de ani de la Unirea Principatelor Române, mai multe clădiri vor fi iluminate, începând cu ora
    18:00, în culorile steagului național: Palatul Culturii din Timișoara, Muzeul
    Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa, Teatrul Național de Operetă și
    Musical Ion Dacian și Teatrul Național I.L. Caragiale București, Muzeul
    Național Constantin Brâncuși, Biblioteca Națională a României și sediul
    Ministerului Culturii.




    TNB-TV,
    canalul youtube al TNB, ne invită să urmărim, începând cu ora 18:00, conferința
    Interesul naţional şi actualitatea suveranităţii. Politica externă a României
    şi paradigma învingătorului, susținută de Bogdan Aurescu, în 2013, la Teatrul
    Național București.




    Tradiționalul turneu anual la Iași al
    Teatrului Național din Chișinău, organizat cu ocazia Zilei Unirii Principatelor
    Române, se desfășoară în zilele de 23 și 24 ianuarie, pe scena instituției
    ieșene de teatru. Anul acesta, turneul programat la Iași și la București face
    parte din proiectul care marchează sărbătorirea unui secol de activitate a
    Teatrului Național din Chișinău. La Sala Mare, a fost pus în scenă pe 23
    ianuarie spectacolul Hamlet în sos picant, în regia lui Alexandru Cozub. Iar
    pe 24 ianuarie, începând cu ora 19.00, spectatorii vor putea urmări Istoria
    comunismului povestită pentru bolnavii mintal, de Matei Vișniec, în regia lui
    Cristian Hadji-Culea, scenografia Adrian Suruceanu.
    Premiera spectacolului a avut loc anul trecut, iar deschiderea din toamnă a
    Reuniunilor Teatrelor Naționale Românești de la Chișinău a fost făcută cu
    acest spectacol.




    Lector
    doctor Adrian Bogdan Ceobanu, de la Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi, va susţine
    prelegerea cu titlul Marile Puteri şi Unirea Principatelor Române, în care va
    reliefa importanţa momentului istoric, rolul marilor puteri, scoţând în
    evidenţă contribuţia elitei politice şi culturale româneşti, alături de popor,
    în edificarea unirii Moldovei cu Ţara Românească, de la 1859. Înregistrarea,
    care va fi difuzată pe reţelele de socializare ale ICR Istanbul în perioada 24
    – 28 ianuarie, va fi tradusă şi subtitrată în limba turcă.




    Fratelli lontani, radici
    comuni, o inițiativă a Ligii Studenților Români din Străinătate – filiala
    Italia, în colaborare cu Repatriot, va fi promovată pe rețelele de socializare
    ale Accademia di Romania in Roma. Evenimentul constă într-un tur virtual în
    Piața Unirii din Iași, realizat pentru a (re)descoperi statuia marelui domnitor
    Alexandru Ioan Cuza, care va fi transmis luni, 24 ianuarie 2022, ora 19.00,
    însoțit de o prezentare. Turul are ca scop ilustrarea faptelelor lui Alexandru
    Ioan Cuza și prezentarea legăturilor dintre România – Italia. Vor fi evocate
    activitatea sculptorului Raffaello Romanelli, care a făurit în bronz celebra
    statuie din Iași, precum și contextul istoric în care a avut loc creația operei
    de artă. Evenimentul virtual va fi prezentat pe pagina de Facebook a LSRS
    Italia și va fi preluat pe pagina de Facebook a Accademia di Romania in Roma.




    Premiera mini-documentarului
    Proclamarea Unirii Principatelor – un tablou de Theodor Aman, care va explica
    publicului american circumstanțele unirii Moldovei și Țării Românești pornind
    de la viziunea plastică a unuia dintre întemeietorii picturii românești
    moderne, va putea fi urmărită luni, 24 ianuarie, ora 21.00 (ora României), pe
    rețelele de socializare ale ICR New York. Proiectul este realizat în
    parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României din București, textul și
    prezentarea video aparținându-i specialistei MNIR, dr. Cristina Păiușan-Nuică.
    Conceptul filmului este semnat de Bogdan Opreanu. De altfel un scurt material
    video despre lucrarea de pictură Hora Unirii de Theodor Aman, aflată în
    colecţia MNAR, va fi difuzat și pe reţelele de socializare ale IRCCU Veneţia.




    Ziua de 24 ianuarie este marcată în Municipiul Focșani și
    prin cea a de-a VI-a ediție,
    cu
    un caracter simbolic, a Maratonului Unirii. Lungimea traseului
    este de 42 de km, alergându-se în mare parte pe granița existentă în
    anul 1859, între Moldova și Muntenia, despărțite de Râul Milcov. 8 maratoniști
    din Focșani, Brăila, Galați, Adjud, Brașov, Buzău și Sighișoara au fost
    invitați la Maratonul Unirii, eveniment în cadrul căruia Torța Eroilor, aprinsă
    în fața Mausoleului Eroilor din Focșani unde odihnesc 2262 de eroi căzuți în
    prima conflagrație mondială, este purtată în semn de respect pentru eroii
    Armatei Române căzuți în Primul Război Mondial și pentru militarii eroi care
    și-au dat viața pentru România în misiuni de luptă și pe câmpurile de
    instrucție.




    Pe perioada minivacanței, iubitorii
    sportului de iarnă au primit o veste bună. Mai multe pârtii din județul Cluj
    sunt deschise în ziua de 24 ianuarie, cele patru zone schiabile principale din
    județ fiind: Mărișel, Muntele Băișorii, Buscat și Feleacu.


    Iubitorii de schi din Vestul ţării au la dispoziţie una dintre cele mai
    spectaculoase pârtii din ţară: Semenic-Văliug. Pârtiile de schi de pe Semenic pornesc
    de la altitudinea de 1.410 metri, iar cel mai lung traseu coboară până în satul
    Văliug, la Casa Baraj. După coborâre, urcarea se poate face doar cu autobuzele
    puse la dispoziţie de Primăria Reşiţa. Pârtia Semenic-Văliug a fost utilizată
    de schiori şi în trecut, însă nu era un loc amenajat. Municipalitatea din
    Reşiţa, în colaborare cu Primăria Văliug şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin,
    intenţionează să transforme locul într-un veritabil magnet pentru
    turişti.

  • Raluca Chilian, noul coordonator-adjunct al filialei LSRS Italia

    Raluca Chilian, noul coordonator-adjunct al filialei LSRS Italia

    Raluca
    Chilian are 23 de ani şi este noul coordonator-adjunct al filialei Italia a
    Ligii Studenţilor Români din Străinătate. S-a născut în Focşani, iar în 2004, pe
    când avea doar 6 ani, s-a mutat în Italia acolo unde se aflau deja părinţii ei.
    Limba română a continuat să o studieze în familie. A abţinut o licenţă în
    mediere lingvistică şi interculturală la Universitatea Sapienza din Roma, iar
    acum urmează cursurile de master în dezvoltare şi cooperare internaţională la
    aceeaşi instituţie de învăţământ. Spune că a fost dificil la început, dar că a
    primit ajutor din partea învăţătoarelor pe care le-a avut şi care au ajutat-o
    să se integreze.




    Când
    am ajuns eu, în 2004, era o perioadă foarte dificilă pentru străinii ajunşi în
    Italia, mai ales pentru români. Dar persoanele pe care le-am întâlnit şi mai
    ales învăţătoarele, fiind eu foarte mică, mi-au fost foarte mult de ajutor. Ele
    au reuşit să le explice celorlalţi copii că nu exista niciun fel de diferenţă
    între mine şi ei şi de-a lungul anilor chiar colegii din şcoală şi din
    facultate se mirau de faptul că, chiar şi fiind româncă, uneori scriam sau
    vorbeam italiană mai bine decât colegii mei italieni.





    Raluca a
    auzit de LSRS în 2019 şi s-a bucurat să afle că în Italia există un grup de
    studenţi români care organizau evenimente prin care celebrau România şi
    tradiţiile româneşti. În februarie 2020, s-a înscris în organizaţie, deşi,
    spune că momentul nu a fost poate cel mai fericit în condiţiile în care Italia
    avea să fie lovită necruţător de pandemia de COVID-19. Un an mai târziu, în
    martie 2021, a devenit coordonator-adjunct.




    În
    prezent mă ocup de IDEEuropa, care este o serie de evenimente care se
    desfăşoară în cadrul Conferinţei privind viitorul Europei. Acolo dezbatem
    tematici foarte relevante pentru viitorul nostru ca studenţi în Europa. Am
    vorbit cu profesionişti din diferite domenii despre mental health, despre
    economie şi oportunităţi pe care tinerii le au pe piaţa muncii, despre
    experienţe Erasmus şi despre sănătate în Europa. Pe 3 noiembrie am avut ediţia
    dedicată oportunităţilor de muncă pentru tineri şi am început şi o colaborare
    cu GRASP, care este asociaţia tinerilor profesioniști români, şi ei ne-au ajutat
    să înţelegem cum funcţionează piaţa muncii din Italia şi din alte ţări.





    Odată cu
    preluarea mandatului de coordonator-adjunct al LSRS Italia, Raluca Chilian şi-a
    propus să lărgească comunitatea de studenţi şi să îi ajute pe tinerii români
    născuţi în Italia să-şi descopere originile, limba şi tradiţiile. Aşa s-a
    născut Swipe up for Romania, una dintre iniţiativele care va prinde contur în
    perioada următoare.




    Ne-am
    gândit la un proiect care se numeşte Swipe up for Romania, un proiect în
    colaborare cu cei mai cunoscuţi influenceri şi TikTok-eri români din Italia,
    care şi ei celebrează România prin conţinuturile pe care le crează şi încearcă
    să lupte împotriva stereotipurilor şi discriminărilor care sunt întâlnite
    foarte des de românii din Italia. În colaborare cu ei vrem să arătăm
    creativitatea, ambiţiile şi speranţele pe care tinerii români din Italia le au.
    Tot pe această idee, pregătim un eveniment festiv de 1 decembrie, un concurs
    artistic la care orice persoană, din orice ţară şi de orice vârstă poate participa
    prin crearea de conţinuturi pe social media care să prezinte viziunea lor
    despre România şi cum vor să reprezinte ei România.





    Raluca
    învaţă cum să pună în practică proiecte şi iniţiative de dezvoltare a
    comunităţilor şi spune că i-ar plăcea să revină şi să profeseze în România,
    ţară pe care o vizitează de cel puţin două ori pe an. Instabilitatea
    persistentă în societatea românească o face însă să fie indecisă.




    Nu
    exclud posibilitatea de a mă întoarce să profesez în România. Cred că există
    multe posibilităţi în ţară. Ar fi o provocare pentru mine să-mi pun
    cunoştinţele şi studiile în folosul dezvoltării României. Pot spune că este
    chiar un vis să ajung să profesez în România şi să mă dedic comunităţii de
    acolo.


  • מאה ארבעים שנים מאז הקונגרס הציוני הראשון בפוקשני

    מאה ארבעים שנים מאז הקונגרס הציוני הראשון בפוקשני

    לפני 140 שנה, ב -30 וב -31 בדצמבר 1881, נפתח הקונגרס הציוני הראשון של האיגודים הציוניים ברומניה בפוקצאני שבמזרח המדינה. מטרת הציונים הייתה להגיע מחדש לארץ ישראל. בקונגרס השתתפו 56 נציגים המייצגים 33 ארגונים ציוניים מקומיים, ארגונים המייצגים כ -70,000 פעילים יהודים, שהם היו כשליש מיהודי רומניה באותה התקופה.



    נשיא הקונגרס היה שמואל פינלס, מGALATI, ומזכיר הקונגרס היה דוד רינצלר, ששלח את ההזמנה בעברית לתיאודור הרצל. בקונגרס בפוקסני שרו לראשונה ההמנון “התקווה”, היום ההמנון הלאומי של מדינת ישראל. הקונגרס החליט כי הפיתרון לבעיה היהודית ברומניה הוא הגירה לישראל והקמת יישובים חקלאיים, יצירת חיים יהודיים חדשים, עצמאיים, להמשך המסורת והתרבות היהודית כשאלה שהיגרו יעניקו את העזרה הדרושה למהגרים החדשים.



    החלטות הקונגרס החלו להיות מיושמות בשנת 1882 כאשר החלוצים היהודים הראשונים, יוצאי רומניה,הקימו את הישובים ראש פינה וזכרון יעקוב, בהן התיישבו 3 משפחות מפוקצאני, שכטר, וינסטוק-פילדרמן ו אהרון אפלבוים.



    בשנת 1902 נערך בפוקסאני קונגרס ציוני נוסף במטרה להפיץ ולחזק את הרעיון והפעילות הלאומית למען העליה לישראל.

  • 13.04.2020

    13.04.2020

    Coronavius en Roumanie – Le ministre roumain de la Santé, Nelu Tătaru, se rend aujourdhui dans les villes de Focşani et Galaţi, sud-est du pays, pour évaluer la situation des établissements sanitaires de ces deux chefs-lieux. Il est possible quà lhôpital départemental de Focşani soit nommée une direction militaire, comme dans le cas des hôpitaux de Suceava (nord-est) et de Deva(sud-ouest). Cette mesure serait nécessaire à Focşani aussi vu que le manager de létablissement de soins et 15 autres membres du personnel médical ont été testés positifs au coronavirus. En Roumanie, les autorités font état de 6.300 cas dinfection au Sars-Cov-2, dont 852 ont guéri. Le nombre des décès causés par le nouveau coronavirus est arrivé à 318. Environ 700 ressortissants roumains vivant à létranger sont infectés au nouveau coronavirus et, depuis le début de la pandémie, 44 dentre eux sont décédés. Le pic de lépidémie est attendu en Roumanie dans les semaines à venir.



    Coronavirus dans le monde – Le coronavirus a contaminé plus de 1,85 millions de personnes dans le monde et lon déplore 115 mille morts. 430 mille personnes se sont rétablies de la maladie. Cest aux Etats-Unis que lon dénombre le plus grand nombre de victimes du Covid-19. LUniversité Johns Hopkins fait état de plus de 550 mille cas dinfection et de plus de 22 mille décès. Le plus touché est lEtat de New York, qui annonçait dimanche soir 3.700 nouveaux cas, ce qui porte le nombre total de contaminations à plus de 188 mille.


    En Europe, les pays les plus frappés par la pandémie, lEspagne et lItalie commencent à renoncer à certaines mesures de quarantaine. Comme le rythme des infections semble baisser, les gouvernements de Rome et de Madrid mettent en place des mesures censées revitaliser progressivement leurs économies. LEspagne par exemple, a décidé de la reprise progressive à partir de ce lundi de lactivité des industries manufacturières et du BTP. Les autorités italiennes autorisent elles aussi la réouvertures de certaines affaires. Toutefois, dans les deux pays continuent de rester en vigueur des mesures strictes de sécurité dans différentes sociétés afin de limiter le nombre de contaminations. Les autorités espagnoles prévoient de distribuer aux travailleurs des millions de masque respiratoires. Par ailleurs, la Chine, pays où a été signalé pour la première fois le nouveau coronavirus, en décembre 2019, a rapporté 108 nouveaux cas dinfections, soit le plus grand nombre enregistré en un jour depuis 5 semaines. .


    Selon les autorités chinoises, la plupart des personnes qui présentent des symptômes sont revenues de létranger et plus de la moitié des cas confirmés ont été enregistrés dans une province située à la frontière avec la Russie.



    Gouvernement – Le gouvernement roumain va décider cette semaine quelles catégories de salariés du secteur public sont concernées par le chômage partiel à tour de rôle, mesure qui sera appliquée durant létat d‘urgence. Selon le scénario évoqué par le premier ministre Ludovic Orban, une moitié des salariés travaillera pendant 15 jours et passera au chômage technique pendant les 15 derniers jours du mois, avec une rémunération de 75% du salaire. Et puis ils seront remplacés par l’autre moitié, pendant la seconde quinzaine du mois. Par ailleurs, lExécutif va réexaminer le premier collectif budgétaire de lannée en cours. Les ministères de la Santé et du Travail seront les principaux bénéficiaires de fonds dans le contexte de la pandémie de coronavirus. Les enveloppes budgétaires les plus importantes seront donc dirigées vers le remboursement des arrêts maladies, du chômage partiel et vers l‘acquisition déquipements médicaux.




    Fêtes – Les croyants orthodoxes et gréco-catholiques sont entrés dans la Semaine sainte, destinée à commémorer la Passion du Christ. Cette année, sur fond de pandémie de coronavirus et pour respecter les mesures strictes de distanciation sociale, les messes sont célébrées à huis clos partout dans le monde, y compris en Roumanie. Les fidèles peuvent les suivre depuis chez eux, à la radio, à la télévision ou sur Internet. Les catholiques et protestants ont fêté Pâques le 12 avril. Le Pape François a appelé dimanche dans sa traditionnelle bénédiction pascale « urbi et orbi » à répondre à la pandémie de Covid-19 par la « contagion de lespérance et de la solidarité ». Il a demandé de bannir lindifférence, légoïsme, la division et loubli, aujourdhui et en tout temps.



    Météo – Il fait très chaud pour cette période de lannée, les températures maximales devant sétaler entre 17° et 25°. Des pluies à verse sont signalées par endroits en montagne, dans les régions de collines et sur le nord-ouest du pays. Il faisait 15° et du soleil à midi dans la capitale, Bucarest.

  • Military management in some of Romania’s hospitals

    Military management in some of Romania’s hospitals

    After the Emergency County Hospital in Deva (in the west) became a hotbed of coronavirus infection, the central authorities decided that the best solution for the hospital’s good functioning is the assignment of military management to that medical unit. The health minister Nelu Tataru visited the hospital whose former management had resigned because they could not deal with the situation. Nelu Tataru said the ministry officials will analyze the situation of the medical and auxiliary staff that are now granting assistance to the hospitalized patients, and will set up the return-to-work protocol for the other employees of the hospital, who are in self isolation.



    Nelu Tataru: “There are no protocols in place at present at the Deva hospital. We need to assess the situation of self-isolated personnel, because self-isolation in this case was a personal option. There have been no epidemiological investigations conducted by the Public Health Directorate in this case. We intend to test the entire medical staff. Those found healthy and able to work will have to continue working, of course upon their consent, but we’ll apply a semi — institutionalization protocol, in the sense that those who work in the hospital will be accommodated in hotels, and will return to work the next day. The hospital now has all the necessary equipment, medicines and sanitary materials.”



    The health minister estimated that, after 3 or 4 weeks, they can reassign civilian management to the hospital, that will have to take over and observe all the conditions set under the military management. The hospital is Deva is Romania’s second hospital where a temporary military management was assigned, after the County Hospital in Suceava (northeast), where the number of COVID-19 infections and deaths had increased alarmingly.



    According to the health minister, the ongoing outbreak investigations have been stopped halfway through, and consequently Romania had community spread of the virus, which was extensive and aggressive. Minister Tataru also added that given the purchase of sanitary, protective materials, and the people’s home isolation, these hotbeds should be limited. Following the worsening of the situation in Suceava, this city and 8 surrounding communes were quarantined in late March.



    In another development, the Military Hospital in Focsani (east), which had been closed down at the end of March, after scores of people were confirmed with the new coronavirus infection, has partially resumed its activity. The hospital is expected to operate at full capacity by the end of the week. According to the Medical Department of the National Defense Ministry, action has been taken to allow the hospital to start receiving patients again. (translation by L. Simion)

  • „Un pas în urma serafimilor” va rula în 35 de orașe din țară

    „Un pas în urma serafimilor” va rula în 35 de orașe din țară

    Un pas în urma serafimilor“, lungmetrajul de debut al lui Daniel Sandu, va rula de vineri în cinematografele din 35 de orașe din țară, iar proiecții de gală în prezența echipei sunt programate să aibă loc la Piatra Neamț, Focșani și Sibiu.



    “Un pas în urma serafimilor” este inclus în programul evenimentului “Noaptea Albă a Filmului Românesc” din 22 septembrie, proiecția fiind programată la Cinema Elvira Popescu din București, ora 20:15. Vineri, 22 septembrie, de la ora 20.00, regizorul Daniel Sandu, actorii Ștefan Iancu și Cristian Bota vor fi prezenți la Cinema Dacia din Piatra Neamț. Sâmbătă, 23 septembrie, de la orele 17.00 și 19.00, sunt programate două proiecții de gală la Happy Cinema din Focșani. Echipa filmului va ajunge duminică, 24 septembrie, de la ora 19.00, la Teatrul Gong din Sibiu.



    Filmul spune povestea lui Gabriel, un adolescent care îşi doreşte să devină preot şi urmează cursurile unui seminar teologic ortodox. Iniţial, el încearcă să se adapteze mediului, dar, în cele din urmă, îşi dă seama că sistemul este complet corupt şi abuziv. Nu după multă vreme, împreună cu alţi trei colegi, este etichetat de consiliul şcolii drept elev-problemă. Prinşi în lupta pentru putere între un preot incoruptibil, dar abuziv, şi un profesor laic viclean şi corupt, elevii învaţă că minciuna, furtul, manipularea şi trădarea sunt aptitudini pe care trebuie să şi le însuşească pentru a rezista în seminar.



    “Un pas în urma serafimilor” îi are în rolurile principale pe Ştefan Iancu şi Vlad Ivanov, distribuţia fiind completată de Ali Amir, Alfred Wegeman, Ştefan Mihai, Niko Becker, Ilie Dumitrescu Jr., Cristian Bota, Marian Popescu şi Radu Botar.



    Scenariul şi regia poartă semnătura lui Daniel Sandu, imaginea aparţine lui George Dăscălescu, montajul a fost realizat de Mircea Olteanu, costumele de Cireşica Cuciuc, scenografia este semnată de Adrian Cristea, iar Marius Leftărache s-a ocupat de sound-design. Producători sunt Ada Solomon şi Ioana Drăghici.



  • 135 Jahre seit dem zionistischen Kongress in Focşani

    135 Jahre seit dem zionistischen Kongress in Focşani

    Die Versammlung von Focşani wurde auch unter den Namen Der zionistische Kongress von Focşani“ oder Der gro‎ße Kongress von Focşani“ bekannt. Das Treffen der Anführer der jüdischen Gemeinden präsentierte eine Alternative der jüdischen Minderheit zur zunehmend antisemitischen Politik. Die Alternative war die Auswanderung nach Palästina und die Gründung von Kolonien.



    Der Historiker und Politologe Liviu Rotman von der Nationalen Hochschule für Politische und Administrative Studien in Bukarest zögert, den Begriff zionistisch“ für den Kongress, der vor 135 Jahren stattfand, zu benutzen.



    Den Begriff, den ich vorschlage und für den ich mich einsetze, ist »vorzionistischer Kongress«. Um besser zu verstehen, worum es sich gehandelt hat und warum ich ihn nicht als zionistischen Kongress bezeichnen würde, muss ich sehr kurz den historischen Kontext der Epoche schildern. Es ist das Ende des Jahres 1881, als eine starke antisemitische Welle in Europa, insbesondere in Osteuropa, spürbar wird. Im zaristischen Russland herrscht eine Pogrom-Atmosphäre und in Rumänien wird eine Reihe von Ma‎ßnahmen mit antisemitischem Charakter getroffen. So nimmt die Rückkehr-Bewegung nach »Eretz Israel«, nach Palästina, in den Reihen der Juden zu. Vergessen wir nicht, dass in der zweiten Hälfte des 19. Jahrhunderts diese Bewegung sich konsolidiert und die Integrationstendenz der Juden in den europäischen Gesellschaften ersetzt. Die Integrationsbewegung startete im 18. Jahrhundert mit Moses Mendelsohn, aber der Misserfolg dieser Bewegung steigerte den Willen, nach Palästina zurück zu kehren. Insbesondere in Osteuropa wird es immer mehr als eine Notlösung angesehen, eine Lösung zur gravierenden Lage der jüdischen Bevölkerung. In Osteuropa, insbesondere im zaristischen Russland, befanden sich die Juden sogar physisch in Gefahr.“




    Die Geburt der Auswanderungs-Bewegung führte zur Gründung von Organisationen und Gesellschaften, die konkrete Pläne für die Ausführung der Idee erstellt haben. Liviu Rotman dazu.



    Es fand eine Reihe von Veranstaltungen statt, es wurden mehrere Organisationen gegründet, auch in Rumänien, insbesondere in der Moldau. Diese setzen sich für die Rückkehr nach Palästina ein und für die Gründung von landwirtschaftlichen Kolonien. Das ist eine Neuheit, denn die landwirtschaftlichen Tätigkeiten waren nicht charakteristisch für die jüdischen Gemeinden. Jüdische Gesellschaften gab es auch im Süden, insbesondere in Bukarest und in Hafenstädten wie Galaţi, Brăila und Turnu Severin. Die meisten gab es natürlich in der Moldau-Region, die stärksten davon in Bârlad und in Moineşti. In diesen jüdischen Ortschaften, in diesen Schtetl suchte man nach Lösungen. Die Integration war nicht gelungen. Die Verfassung von 1866 lehnte die Erteilung der Staatsbürgerschaft der jüdischen Bevölkerung ab. Von einer zionistischen Bewegung können wir aber erst im letzten Jahrzehnt des 19. Jahrhunderts, nach dem Kongress in Basel und der Veröffentlichung der Texte von Theodor Herzl sprechen. Der bekannteste davon handelt vom »neuen-alten Staat«. Welcher war aber der Unterschied zwischen ihnen, denn auch die alten Organisationen und auch Herzl hatten dasselbe Ziel. Herzl bringt als erster die politische Lösung, und zwar den Staat. Er bezeichnet ihn als »nationales Heim«. Der Kongress von Focşani, ein gro‎ßer Erfolg der veranstaltenden Organisationen, forderte nur die Auswanderung der Juden nach Palästina und die landwirtschaftliche Arbeit, ohne von einer politischen Struktur zu reden.“




    Laut Historikern war die Beteiligung am Kongress bedeutsam. Die Delegierten vertraten etwa 70.000 Aktivisten, etwa ein Drittel aller rumänischen Juden. Liviu Rotman über den Kongress:



    56 Delegationen aus 29 Ortschaften, die 50 Gesellschaften vertraten, die sich für die Auswanderung nach Palästina einsetzten, haben am Kongress von Focşani teilgenommen. 1882, ein paar Monate nach dem Kongress, wanderten 228 Juden, die meisten aus Moineşti, mit dem Schiff »Tethis« aus. Sie kamen in Palästina an und gründeten zwei Ortschaften, Rosh Pina und Zihron Jakov. Diese gibt es auch heute noch in Israel. Das zeigt, dass es nicht nur eine theoretische Debatte gab, sondern man unternahm auch etwas Konkretes. Der Weg war schwierig, und sie wanderten in ein Land aus, das nicht dem einladenden Israel von heute, mit einer leistungsfähigen Wirtschaft, ähnelt. Es war damals eine Wüste. Die meisten Auswanderer waren arme Leute.“




    Wir haben Liviu Rotman gefragt, welche die politische Orientierung der Kongress-Teilnehmer war.



    Zum Gro‎ßteil waren sie linksorientiert, sie als Sozialisten zu bezeichnen, wäre allerdings übertrieben, obwohl manche wirklich Sozialisten waren. Andere waren liberal, aber generell waren sie links- und mittelinksorientiert. Damals waren sie aber mit der politischen Orientierung der Ortschaften, in denen sie weiter lebten, wenig beschäftigt. Sie wollten weg und die landwirtschaftliche Tätigkeit in Palästina aufnehmen. Und das haben sie auch gemacht.“




    Der gro‎ße Kongress der Juden in Rumänien, der am 30.-31. Dezember 1881 in Focşani stattfand, war eine der ersten öffentlichen Veranstaltungen, die als Ziel die Rückkehr in die einst verlorene Heimat hatten. In der Zionismus-Geschichte gelten die rumänischen Juden als Vorreiter des heutigen israelischen Staates.

  • Erster Weltkrieg: Die Schlacht um Bukarest und die deutsche Besatzung

    Erster Weltkrieg: Die Schlacht um Bukarest und die deutsche Besatzung

    Die Militäreinsätze der rumänischen Armee im 1. Weltkrieg fingen im August 1916 an, nachdem Rumänien den Vertrag mit dem Dreibund kündigte und eine Offensive in Siebenbürgen startete. Es folgten der Gegenangriff der Mittelmächte und deren Sieg im September 1916 in Turtucaia (Tutrakan). Die rumänischen Historiker nennen es das Desaster von Turtucaia“. Im Dezember 1916 wurde dann die Hauptstadt Bukarest von deutschen, österreichisch-ungarischen, bulgarischen und türkischen Truppen besetzt.



    Das katastrophale Ergebnis der ersten Einsätze der rumänischen Armee sei auf ihre schlechte Vorbereitung zurückzuführen, meinen viele Historiker. Der Historiker Sorin Cristescu von der Spiru-Haret-Universität in Bukarest ist der Ansicht, die Lage wäre eine andere gewesen, wenn Rumänien von Anfang an in den Krieg eingetreten wäre.



    Russland hat sich der Gründung eines gro‎ßen rumänischen Staates widersetzt. Trotz des Drucks der öffentlichen Meinung in Bukarest wurde Rumänien nicht eingeladen, in den Krieg einzutreten, es wurde fern gehalten. September 1914 wäre ein guter Moment gewesen, nachdem Lemberg von der russischen Armee besetzt worden war. Am 23. Mai 1915 ist Italien in den Krieg eingetreten, wäre damals auch Rumänien eingetreten, hätten die Folgen verheerend sein können. Ein dritter Zeitpunkt war der 4. Juni 1916, als die russische Offensive unter Leitung von Brussilow siegreich schien und Rumänien der Einstieg in den Krieg verweigert wurde. Erst nachdem diese Offensive gestoppt wurde, hat man Rumänien grünes Licht gegeben. Der Einstieg Rumäniens in den Krieg entsprach den Interessen der Entente. Diese wollte die Ausfuhr von Rohstoffen aus Rumänien ins Gebiet der Mittelmächte verhindern. 1918 sagte der deutsche General Ludendorff, dass die Rohstoffe aus Rumänien für die Mittelmächte von zentraler Bedeutung waren.“




    Der Historiker Sorin Cristescu hat gezeigt, dass die Offensive auf Bukarest von den deutschen und österreichisch-ungarischen Armeen im Westen gestartet wurde, auch wenn die Rumänen damals etwas anderes glaubten:



    Als der starke Druck auf die Südkarpaten erschien, haben die Mittelmächte mit Hilfe der Gebirgsjäger die Front am 11. November 1916 durchbrochen. Durch den Lainici-Pass sind die deutschen Truppen nach Târgu Jiu gekommen und dann weiter nach Craiova. Craiova fiel und der Fluss Olt wurde überquert. Zeitgleich hat die deutsche Armee am 23. November 1916 auch die Donau bei Zimnicea überquert. Auch 1877 hatten diese die Donau genau am selben Ort überquert. Die beiden zeitgleichen Einsätze, die Überquerung des Olts und der Donau hatten verheerende Folgen. Einen Monat zuvor war die Dobrudscha erobert worden. Das war am 26. Oktober. Mackensen schaute sich die Brücke in Cernavoda an und erkannte, dass diese benutzt werden kann. Man konnte sie reparieren, sie war reparaturfähig. Die deutschen Truppen kamen aus zwei Richtungen nach Bukarest.“




    Der letzte Versuch der rumänischen Armee, die Truppen der Mittelmächte zu stoppen, scheiterte auch. Der Historiker Sorin Cristescu dazu:



    Der Kampf auf dem Neajlov-Fluss sollte entscheidend sein. Die Unterstützung der Russen kam, wie gewöhnlich, nicht rechtzeitig. Die rumänische Armee hat versucht, die beiden deutschen Armeen der Reihe nach zu isolieren, sie zu besiegen oder zumindest zu stoppen. Das geschah aber nicht, weil die deutschen Armeen überlegen waren. Pech spielte auch eine Rolle, denn ein Wagen mit rumänischen Offizieren, die das Kuvert mit den Einsatz-Befehlen hatten, fiel in die Hände der Deutschen. Damit war das Desaster komplett. Aber auch ohne dieses Ereignis wäre das Ergebnis gleich gewesen. Am 4. Dezember 1916 wusste man schon, dass man Bukarest nicht mehr verteidigen könne. Die Forts um Bukarest waren schon vor dem 4. August 1916 verlassen worden und Bukarest war eine offene Stadt.“




    Der Angriff der Mittelmächte wurde auf der Frontlinie Focşani-Nămoloasa am 9. Dezember 1916 bei Caşin gestoppt. Die rumänische Armee hatte letztendlich Unterstützung von der russischen Armee bekommen, wehrte die deutschen Attacken ab und startete einen Gegenangriff. Mit der Eroberung von Bukarest fing aber ein Besatzungsregime an. Sorin Cristescu dazu:



    Rumänien erlebte das Drama des Rückzugs. Die Bahn war überlastet, unterschiedliche Materialien wurden in die Moldau gebracht. Das Parlament, die Regierung und die königliche Familie verlie‎ßen Bukarest. Diese hatte schon am 22. November ein Familiendrama erlebt, als der kleine Prinz Mircea an Fleckfieber starb. Es wurde die Entscheidung getroffen, Bukarest ohne Kampf am 6. Dezember 1916 zu verlassen.“




    Das Besatzungsregime im Süden Rumäniens und in Bukarest hielt bis November 1918 an und war hart. Die gesamte Wirtschaft diente während der Besatzung deutschen Interessen. 1918 folgten aber der Sieg der Entente und die gro‎ße Vereinigung.