Tag: folclor romanesc

  • Jurnal românesc – 04.05.2021

    Jurnal românesc – 04.05.2021

    Expoziția The Factum – O realitate compusă din
    spațiu și timp, curatoriată de Niccolò Lucarelli, va fi găzduită de Muzeul
    Pietro Canonica din Villa Borghese (Piazza di Siena, Roma) în perioada 5 mai – 20 iunie. Pentru prima sa
    expoziție personală în Italia, tânăra artistă Maria Nițulescu a creat un
    proiect site-specific, un ansamblu de instalații care interacționează cu
    spațiile Muzeului Pietro Canonica, transfigurându-le prin trei abordări
    complementare realizate din sunet, lumină și parfum. Artista a realizat pentru
    această expoziție o serie de mulaje – urechi din gips, impregnate cu esență
    parfumată nu numai ca simbol al percepției auditive, ci și al percepției
    olfactive. Esența a fost creată special de nasul lui Geza Schön (maestru
    parfumier german). Expoziția se bucură de patronajul Ambasadei României în
    Italia, al Academiei Angelico Costantiniana și al Fundației Nicola Ghiuselev și
    este susținută de Institutul Cultural Român prin Accademia di Romania in Roma.
    Program de vizitare de luni până vineri: 5 – 31 mai, de la 10:00 la 16:00, iar
    intre 1 – 20 iunie de la 13:00 la 19:00.




    Prima
    retrospectivă de film documentar românesc contemporan din Marea Britanie,
    organizată de ICR Londra în parteneriat cu festivalurile românești Astra Film
    Sibiu și One World România și două dintre cele mai mari și cunoscute
    festivaluri britanice, Sheffield Doc Fest și Open City Doc, continua pana pe 31
    iulie. Intitulată Framing the Change, retrospectiva, care a debutat pe 26
    aprilie, cuprinde peste 30 de filme și evenimente speciale relevante pentru
    publicul britanic/internațional, pentru cinefili și pentru iubitorii
    festivalurilor de gen.Retrospectiva a continuat pe 29 aprilie cu filmul
    Acasă de Radu Ciorniciuc si se reia după Paşte, pe 4 mai cu Home Alone – A Romanian
    Tragedy, regizat de Ionuț Carpatorea, iar pe 5 mai cu Dacia, dragostea mea, în regia lui Julio
    Soto și Ștefan Constantinescu. Filmele sunt prezentate pe canalele
    online ale ICR Londra, cu subtitrare în limba engleză. Programul complet se
    găseşte pe site-urile ICR şi ICR Londra.




    Persoanele
    fizice şi juridice interesate să obţină finanţare nerambursabilă din partea
    Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova mai pot trimite dosarele până
    pe 14 mai. Proiectele finanțate au ca obiectiv consolidarea comunităţii de
    limbă, cultură, religie, spiritualitate şi istorie aflate la baza relaţiei
    României cu Republica Moldova. Ghidul de finanţare 2021 precum şi informaţii
    despre documentele necesare acordării acesteia se găsesc pe site-ul instituţiei
    drrm.gov.ro. Cererile de finanțare trebuie transmise în format electronic la
    adresa programe@drrm.gov.ro până cel târziu vineri, 14 mai, ora 23 şi 59 de
    minute.


    A 17-a ediție a
    Expoziției Internaționale de Arhitectură – La Biennale di Venezia va avea loc
    în perioada 22 mai – 21 noiembrie şi va fi curatoriată de arhitectul libanez
    Hashim Sarkis, transmite Institutul Cultural Român. Proiectul care va
    reprezenta România se numește Fading Borders şi a fost creat de
    arhitecții Irina Meliță, Ștefan Simion, Cristi Bădescu, Ștefania Hîrleață și
    Radu Tîrcă, membri ai biroului de arhitectură Poster. Tema acestei ediţii este
    Cum vom trăi împreună?, iar echipa de arhitecţi români a ales
    fenomenul migrației pentru a ilustra conceptul. În pavilionul României de la
    Veneția vor fi prezentate două aspecte ale migrației: orașe românești golite de
    valurile de migrație și viața unor români care au ales să trăiască peste
    hotare. Bienala de la Veneția este una dintre cele mai mari expoziții
    organizate la nivel internațional. Aproape 300.000 de oameni au vizitat în 2019
    Expoziția Internațională de Arhitectură, la care au participat 63 de țări, în
    vreme ce pragul Expoziției de Artă a fost trecut de peste 600.000 de persoane.


    A 6-a ediţie a
    festivalului concurs al tinerilor interpreţi de muzică populară Prezintă
    Orchestra Folclor, început pe 25 martie, se va derula până pe 4
    noiembrie, transmite Institutul Cultural Român Mihai Eminescu de la Chișinău.
    Festivalul se desfăşoară în regim online şi are două secţiuni, Solişti vocali
    și Solişti instrumentişti, iar acompaniamentul este asigurat de Orchestra de
    muzică populară Folclor, condusă de maestrul Petre Neamţu. Prima
    etapă a concursului a avut loc pe 25 martie, iar următoarele sunt programate pe
    20 mai, 14 octombrie şi 4 noiembrie, când va avea loc Gala Laureaţilor.
    Manifestarea are drept scop promovarea folclorului muzical, instrumental şi
    vocal, descoperirea celor mai buni interpreţi de muzică populară românească,
    valorificarea cântecului şi portului popular românesc din Republica Moldova şi
    România şi introducerea lor în circuitul valorilor spirituale.


  • Laurent Lesage

    Laurent Lesage

    Laurent Lesage s-a născut în Belgia,
    într-un sat de lângă Liège. A studiat filozofia la Universitatea din Liège și
    tot acolo, în cadrul Centrului pentru Istoria Religiilor și-a format și cultivat
    pasiunea pentru istoria religiilor, domeniu care l-a apropiat de Mircea Eliade.
    Invitatul nostru a devenit pasionat de opera scriitorului român, dar și de
    cultura noastră. Spune că România este o țară care e înscrisă în destinul său:


    Înainte de
    1977 am avut o întâlnire mai inconștientă cu România. Știți că primul meu erou-
    acum tinerii îi spun supererou- a fost Johnny Weissmuller, deci Tarzan? Atunci
    n-am știut, dar ulterior am aflat că avea și el rădăcini românești, era născut
    în Timișoara. Și am mai avut astfel de legături inconștiente cu România, dar
    cel mai important moment a fost în 1976, când toți tinerii care aveam vârsta
    Nadiei Comăneci eram pur și simplu lipiți de ecrane și ne uitam la Nadia, eram
    toți mirați de performanța ei. Eu sunt născut în 1961 și aveam 14 ani după
    jocurile olimpice, când m-am dus la un pădurar care locuia exact în fața casei
    noastre, ca să-mi dea de lucru, ca să fac bani fiindcă voiam să plec în România
    să o întâlnesc pe Nadia. La 14 ani eu eram în pădure, să-mi câștig banii de
    buzunar ca să fac un drum spre România. Interesant este că, după ce s-a retras
    din competițiile internaționale, Nadia a venit în Belgia și m-am întâlnit cu
    ea, așadar am un autograf al Nadiei Comăneci. Dar cel mai mare moment a fost,
    bineînțeles, în 1985, atunci când am terminat studiile de filozofie și m-am
    interesat de Centrul pentru Istoria Religiilor la Universitatea din Liège, unde am urmat toate cursurile.
    Așadar, în 1985 m-am
    întors la Liège, aveam încă niște bani care îmi rămăseseră din bugetul Nadiei
    și mi-am cumpărat primele cărți ale lui Eliade. Pot să zic că aproape că am
    luat dintr-o dată opera completă a lui Eliade care se găsea atunci și care era
    deja publicată în limba franceză.



    Peste ani, în 1990, Laurent Lesage a
    ajuns în România, într-un colț îndepărtat de București, la Sighetul Marmației.
    A fost o ocazie de a întâlni, în sfârșit țara și poporul care îl fascinau încă
    din adolescență. A fost și o vizită care i-a schimbat viața.


    În 1988 s-a
    anunțat prin primărie că satul nostru, Houffalize, era înfrățit cu Budești.
    Erau atunci câțiva ziariști care erau la curent cu proiectul de sistematizare a
    satelor al lui Ceaușescu și au înființat operațiunea , adică OVR. În vara lui 1990 o delegație din Budești a venit la Houffalize,
    iar în noiembrie în același an am fost invitat și eu cu prietena mea de atunci
    și așa am făcut prima mea călătorie la Budești, în Maramureș, unde am stat cam
    10 zile. A fost o călătorie turistică, să zicem așa. Au mai trecut doi ani și
    am avut oportunitatea să revin la Sighet pentru o ședere mai lungă. Între timp,
    eu m-am apucat mai serios de limba română, începeam să studiez mai în
    profunzime opera lui Eliade și îmi doream să fac un studiu intensiv de limba
    română. Imediat ce am ajuns, am avut câțiva elevi la Centrul Franco-Român din
    Sighetul Marmației și am predat limba franceză în particular. Era la început un
    plan care trebuia să dureze o lună- două, care a ținut atât de mult, încât am
    rămas 12 ani.



    Între timp, Laurent Lesage s-a
    căsătorit cu o româncă și s-a mutat în România, la Sighetul Marmației. A
    călătorit mult în zonă și a cules materiale pentru studiile sale antropologice
    și etnologice. Totodată, Laurent Lesage a studiat în profunzime etnologia și
    folclorul românesc, împreună cu opera lui Eliade, în special cea legată de
    istoria religiilor. A susținut numeroare conferințe pe aceste teme, atât în
    România, cât și în Belgia. Acum se află în Belgia și așteaptă cu interes să
    revină în România. Viața lui se desfășoară între Belgia și România și s-ar
    putea spune că are două case. Totuși, una dintre cele două îi este mai aproape
    de suflet:


    În 1990,
    când am ajuns la Budești și am ieșit din mașină, m-am uitat în jurul meu și
    primele mele cuvinte au fost: am ajuns acasă. Sentimentul acesta l-am avut din
    1990 și îl am și acum: că eram acasă. Încă o dată vă spun, casa cu adevărat
    este cea din România. Din 1992- 1993, când m-am stabilit în România, am fost
    inclus imediat în faimosul Festival de Datini de Iarnă din Sighetul Marmației
    și timp de aproape șapte ani am țiunut comunicări la sesiunile de referate
    științifice legate de etnologie și de antropologie românească și de Mircea
    Eliade. Bineînțeles, am făcut studii în teren, am străbătut zeci de sate în
    jurul Sighetului, am făcut cercetare etnologică pe teren, vorbind mai ales cu
    bătrânii, intrând dintr-un anumit punct de vedere în dinamica memoriei
    colective. A fost o experiență foarte interesantă și foarte bogată din punct de
    vedere antropologic. Pot spune că, din zece conferințe pe care le susțineam în
    Belgia, opt erau legate de cultura românească.




  • Liviu Burz, artisti liric şi membru al Corului Operei de Stat din Viena

    Liviu Burz, artisti liric şi membru al Corului Operei de Stat din Viena

    Liviu Burz, artisti liric şi membru al Corului Operei de Stat din Viena.