Radio România Internațional

Tag: folclor

  • Petre Guran, întâlnire cu oficialitățile locale din Vidin

    Petre Guran, întâlnire cu oficialitățile locale din Vidin

    În continuarea vizitei ocazionate de participarea la cea de a XVII-a ediție a Festivalului internațional folcloric al cântecului și dansului român-vlah (Vidin, 17-19 septembrie 2016), secretarul de stat Petre Guran a avut, pe 19 septembrie 2016, întâlniri cu primarul orașului Vidin, Ognian Țenkov, precum și cu vice-guvernatorul regiunii Vidin, Albena Gheorghieva.



    În cadrul discuțiilor demnitarul român a salutat cooperarea foarte bună dintre unitățile administrativ-teritoriale de pe ambele maluri ale Dunării, a încurajat dezvoltarea relațiilor, în domenii cât mai variate, inclusiv pentru accesarea în comun a fondurilor europene și a apreciat că Festivalul are potențial să devină o atracție turistică majoră în regiunea Dunării.



    Secretarul de stat Petre Guran a prezentat obiectivele generale ale Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni și o serie de proiecte culturale, care au vocația să pună în valoare potențialul istoric, etnografic și cultural al regiunii Vidin, promovând modelul balcanic de conviețuire pașnică a etniilor, religiilor și culturilor. De asemenea, demnitarul român a evidențiat rolul pe care trebuie să îl aibă România și Bulgaria în definirea construcției europene, aflate într-un moment cheie al evoluției sale.



    În aceeași zi, demnitarul român a continuat întâlnirile cu asociații ale etnicilor români din Bulgaria, pentru a cunoaște mai bine mediul asociativ și problemele cu care se confruntă, a dezbate modalități de simplificare și eficientizare a procedurii de acordare a finanțărilor nerambursabile, și pentru a identifica proiecte de interes comun pentru ansamblul asociațiilor partenere ale Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni.



    Comunicat MAE

  • De vorbă cu un “tezaur uman viu”

    De vorbă cu un “tezaur uman viu”

    Mai mult de 40 de români au primit, din partea UNESCO, titlul de Tezaur Uman Viu. Ei sunt maeştri incontestabili ai meşteşugurilor populare, ai cântecului şi dansului folcloric, păstrători şi continuatori de elită ai tradiţiilor rurale românesti. În casa unuia dintre aceşti valoroşi fii ai neamului, Constantin Urecheriu din satul Sticlăria, jud. Iaşi, am poposit şi noi.


    Fotografii: Valentin Ţigău



  • Zilele Culturii Tradiționale Românești la Cernăuți

    Zilele Culturii Tradiționale Românești la Cernăuți

    Directorul general al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, Zvetlana Preoteasa va participa la cea de-a IX-a ediție a Zilelor Culturii Tradiționale Românești la Cernăuți”, eveniment care, în ultimii ani, a cunoscut o remarcabilă creștere a audienței și a devenit o sărbatoare de suflet a românilor din nordul Bucovinei, Ținutul Herța și nordul Basarabiei.



    În cadrul acestei acțiuni culturale de mare amploare, vor avea loc mai multe manifestări: cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Internațional de folclor românesc Să-mi cânți cobzar…..”, spectacol de muzică populară românească susținut de elevii Școlii Populare de Artă și Civilizație Românească din Cernăuți, lansări de carte românească, cea de-a VII-a a Simpozionului Internațional Vatră dulce strămoșească”.


    De asemenea, va fi vernisată o expoziție de artă fotografică și se va desfășura și un târg de artă meșteșugărească.



    Scopul acestei manifestări este valorificarea culturii naționale și a tradițiilor strămoșești, dar și propagarea comorilor populare românești.


    Evenimentul este organizat de Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi în parteneriat cu Institutul Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni.

  • Maria Tănase

    Maria Tănase

    S-a născut acum exact o sută de ani şi a trăit, intens, doar o jumătate de secol. Se spune că Maria Tănase a fost condusă pe ultimul drum de un milion de oameni. Atunci nu exista nici internet iar televiziunea era la început, în România. Exista, şi era foarte popular, radioul, unde Maria Tănase s-a impus ca o neasemuită interpretă a cântecului popular şi o vedetă incontestabilă a scenei.



    S-a născut, la 25 septembrie 1913, în Bucureşti şi a urcat destul de repede pe scenă, chiar la prima sa serbare şcolară. A jucat la Cărăbuşul” lui Constantin Tănase, care îi dă un pseudonim de scenă, poate pentru a evita întrebările despre întâmplătoarea potrivire de nume. A cântat romanţe şi muzică la modă dar colaborarea cu doi mari etnomuzicologi, Constantin Brăiloiu şi Harry Brauner, fratele celebrului pictor Victor Brauner, i-a şlefuit cariera de stea a muzicii populare româneşti. Se apreciază că repertoriul său ajunsese să numere 400 de piese populare româneşti originale. Folclorul începe să fie apreciat în societatea românească, de creatori şi intelectuali iar cecetătorii se apleacă cu mare interes asupra acestei bogăţii naţionale.



    Multă vreme mi-au rămas în suflet cântecele triste, tărăgănate, de alean, de blestem, de răzbunare, de revoltă, bocete, cântecel de leagăn, cântece de nuntă”, mărturisea artista în 1960, într-un interviu acordat radioului naţional. Cântecele lansate de ea atunci au intrat în patrimoniul naţional şi nu puţini sunt străinii care îi dedică spectacole şi programe. Avea o voce gravă, cu un timbru aparte.



    În 1939, Maria Tănase semnează triumful participării la Expoziţia Universală de la New York, cu celebra orchestră dirijată de Grigoraş Dinicu şi naistul Fănică Luca. Atunci, la evenimentul mondial de la New York, România era reprezentată şi de compozitorul George Enecu, de legendarul sculptor Constantin Brâncuşi şi de sociologul Dimitrie Gusti. A avut o viaţă agitată, i se atribuie numeroase relaţii cu oameni celebri şi colaborări cu enigmatice servicii secrete, ce înfloreau în anii 40, când Maria Tănase era la apogeul carierei sale. A fost apreciată pentru vocea şi frumuseţea ei şi a fost o vedetă indrăgită de toţi românii.



    Înainte de război, legionarii extremişti de dreapta i-au distrus înregistrările, reproşându-i colaborarea cu muzicologi de origine evreiască, mai ales cu excepţionalul Harry Brauner.



    După instalarea comunismului în România, la sfârşitul celui de al doilea război mondial, s-a dedicat folclorului, făcând turnee şi multe înregistrări radiofonice.



    Dispariţia ei a survenit în urma unui cancer la plămâni descoperit târziu, fumatul intens fiind acuzat de acest deznodământ grăbit. Peste 3 luni urma să împlinească 50 de ani. Ca testament i-a cerut soţului său: “Culege-mi visele pe care le-am croit lîngă tine şi împarte-le oamenilor. Au fost curate şi rare”.



    În următorii 50 de ani, viaţa Mariei Tănase a devenit o adevărată legendă. Se descoperă sau doar se crede că se descoperă tot felul de întâmplări şi vorbe despre viaţa ei dar, dintre toate, rămân înregistrările, cântecele sale, în minunata sa interpretare. Iar iubitorii artei sale nu s-au redus ci, dimpotrivă, sunt tot mai mulţi, sunt peste tot în lume.