Tag: folk

  • The National Peasant Museum stays close to its public during lockdown

    The National Peasant Museum stays close to its public during lockdown

    The National Peasant Museum (MTR) has initiated a number of digital projects, held exclusively online, as part of a broader programme designed to diversify its cultural offer and adapt it to the new situation triggered by the pandemic that has hit the planet. “A playful dictionary of countryside life, “Bedtime stories… at MTR, “MTR inspires me, “The home at home: stories from everywhere, brought together, and “#Particular are just some of the titles of projects that introduce a new approach and build bridges between the Museum and the public at home. Here is Iris Şerban, coordinator of the MTR Image Archive:



    Iris Şerban: “We simply wondered what we can do in this context—and let this new challenge direct us. Our main resources are quite simple, yet very strong, as we came to realize: our creativity, know-how, and the answer to the question “what do we have available, and what can we build using all these?. So we had a brainstorming session, with colleagues from several departments, whether in research and documentation, or in archives, or in the museum education department. And we put together a programme consisting in a number of specific activities, to be held for a while exclusively online, as well as activities that we can carry on in the medium and long run. So when we get back to normal—although nobody seems to know when this will be and what this normal will actually be—these projects may be continued offline.



    The ideas of the researchers, archive experts and museum educators who designed this cultural programme for the isolation period can be carried on after the National Peasant Museum resumes its operation, with exhibitions and publications showcasing this online interaction with the public. But in the meantime, the Museums friends are invited to contribute to the project entitled “#Particular.



    Iris Şerban: “#Particular started from a very simple idea, an anthropological fact that we noticed in the current context. Whether we like it or not, we have to stay at home, and basically we have to go the same routes every day, and these interior routes can become repetitive, tiring, annoying. So our challenge was to look at the objects in our home in a different way, because everyones home is a universe in itself, with all sorts of stories and memories, and our home is part of the life that we now live in a different way.



    Why would a virtual museum showcase items that are so familiar to each and every one of us? Because they make up a personal heritage, says Iris Serban. But it is not only our interaction with specific objects that is important during these days in lockdown; interpersonal relations within the family also need strengthening. And in the project entitled “Bedtime stories…, children and parents are invited to listen to folk tales every Monday, Wednesday and Friday. Here is Valentina Bâcu, an expert with the Museums Education Department:



    Valentina Bâcu: “This is an audio tale section, addressing both children and parents. Colleagues from various departments of the museum present short traditional stories, legends and folk tales. We chose them because most of them are already known to parents and as such they are a starting point for a dialogue with their kids.



    And the effort to encourage creativity, which is specific to the National Peasant Museum, has given birth to a project called “MŢR inspires me. Theatre, visual and sound improv and even a pandemic diary, are challenges for children of all ages.



    Valentina Bâcu: “We encourage the public to interact with us by sending their own creative activities, in several sections. We have a section devoted to home theatre, updated as a rule at the weekend, on Sunday night. Children, assisted by parents, are encouraged to create a performance using home items, or shadow plays. Children are invited to sing, or to invent sounds, or to act as story tellers, together with their parents.



    As for switching the older projects into the online medium, one example is a project called “A museum in a box.



    Valentina Bâcu: “Another section is called “A museum in a box. Because this is a time when we can only visit virtual museums, we encourage children to create their own exhibitions, their own museums at home. They can do this using the walls of their house or even a simple box. If they want to add a digital element, we offer a number of brief tutorials on doing stop-motion animation. This is basically a digital take on the animation workshop that we organise at the MTR.



    All the projects created specifically for the online medium are currently available on the National Peasant Museum home page and on the institutions Facebook and Instagram accounts.


    (translated by: Ana-Maria Popescu)


  • Ana iubeşte arta: De la muzică la caligrafie

    Ana iubeşte arta: De la muzică la caligrafie

    Originară din
    Sulina Anamaria Maranda
    este o tânără care se face remarcată în peisajul bucureştean prin felul ei
    aparte de a fi. A venit în Capitală pentru a urma studiile universitare, iar
    astăzi Anamaria este una dintre prezenţele cunoscute la festivalurile folk sau
    pe scenele de jazz din Capitală şi nu numai. Cum a început totul? Anamaria
    Maranda Pasiunea pentru muzică? Cred că m-a descoperit ea pe mine, dar nu aş
    putea determina punctul zero al acestei descoperiri. Muzica m-a însoţit de când
    eram mică, apoi mi s-a părut firesc să caut să cânt cât mai mult şi să fac
    lucruri legate de muzică, să am colaborări cu diverşi oameni care se exprimă
    prin aceeaşi modalitate. Lucrurile au venit, cumva, de la sine, iar eu sper să
    continue la fel de firesc.



    Colaborările din
    primii ani i-au trasat, în linii mari, atât stilul, cât şi drumul muzical de
    mai târziu. Anamaria Maranda este recunoscătoare tuturor celor care i-au ghidat
    paşii spre muzica pe care o îndrăgea încă din copilărie: folkul. Sunt multe nume pe care ar trebui să le amintesc. În muzica folk am
    avut o colaborare lungă şi frumoasă cu Constantin Neculae, alături de care am
    cântat atât cover-uri, cât şi piese proprii. Am cântat şi la festivalurile de
    gen din ţară, la Folk You!, şi a fost foarte frumos. Eu am continuat apoi pe
    latura muzicii jazz, dar cântăm şi alte genuri, cum ar fi muzica bizantină,
    muzica grecească, tradiţională.


    Fire romantică şi
    sensibilă, totuşi energică şi spontană, după cum ea însăşi afirmă, Anamaria
    Maranda experimentează cu diferite stiluri şi influenţe muzicale. În prezent, susţine
    concerte alături de câţiva instrumentişti de jazz. Nu cred că aş putea
    să îmi definesc stilul. Eu sunt foarte spontană şi, de obicei, dacă îmi vine o
    idee, care poate că nu are legătură cu ceea ce fac în momentul respectiv, tind
    să o pun în practică. Momentan, proiectul principal este Anamaria Maranda &
    Easy Jazz Band, cu care am concerte prin Bucureşti. Cântăm standarde jazz,
    însă mi-aş dori să mergem şi într-o direcţie mai puţin cunoscută. Am dori să
    îmbinăm elemente din muzica bizantină cu muzica jazz. În concertele actuale,
    avem câteva piese în direcţia aceasta, dar am dori să devină ceva mai serios.


    Însă nu doar
    sunetul o pasionează pe Anamaria, ci şi semnul grafic. Gustul ei pentru scrisul
    frumos îşi are rădăcinile tot în copilărie. Pasiunea pentru
    caligrafie este la fel de firească cum este şi cea pentru muzică. A venit la
    fel, din dorinţa mea de a face lucruri frumoase – chiar şi pe hârtie. Mi-am
    dorit să îmi dezvolt latura aceasta a scrisului, care m-a fascinat
    dintotdeauna. Când eram mică, nu îmi plăcea neapărat să compun, cât îmi plăcea
    să copiez fragmente şi să le scriu cât mai frumos. Mereu, când scriam ceva,
    puneam acolo şi o bucăţică de suflet. Întotdeauna mi-a plăcut să scriu frumos.
    Lucrurile au evoluat firesc, am luat şi câteva cursuri de caligrafie.]



    Anamaria Maranda
    a făcut din scrisul frumos mai mult decât o activitate de timp liber. Tot mai
    mulţi prieteni, cunoscuţi sau chiar oameni care o întâlnesc pentru prima oară
    în mediul virtual îşi doresc ca mesajele lor pentru cei dragi să treacă prin
    condeiul Anei. Este ceva mai mult decât un hobby. Nu aş
    spune că este neapărat un business, pentru că aş dori ca lucrurile acestea pe
    care le scriu să fie unice. Îmi place să fie ceva mai degrabă calitativ decât
    cantitativ. Nu mă interesează neapărat câştigul din aşa ceva. Prefer să bucur
    ochii oamenilor şi să mă bucur şi eu prin lucrul acesta. Însă, într-adevăr, a
    devenit o ocupaţie secundară.



    Pasionată de
    muzică şi de caligrafie, Anamaria Maranda crede că perseverenţa oamenilor
    pasionaţi poate învinge toate neajunsurile materiale pe care cei mai tineri le
    pot întâmpina. Din păcate, sunt multe obstacole de care
    oamenii ca mine se lovesc. Din propria mea experienţă, sfatul ar fi să rămână
    perseverenţi. Pentru că, mai devreme sau mai târziu, tot vei ajunge să faci un
    lucru care îţi place. Într-adevăr, în momentul în care îţi doreşti să şi
    câştigi de pe urma lui şi dacă nu se întâmplă asta, poate deveni frustrant.
    Dar, cu siguranţă, se va ivi acea ocazie care să îi ajute pe toţi cei pasionaţi
    de un anume lucru să îşi îndeplinească visul.




    Pe Anamaria Maranda o puteţi găsi online, pe profilul
    de Facebook cu acelaşi nume, dar şi pe pagina intitulată Ana scrie frumos.


  • Die Musikpreise Radio Rumänien 2013

    Die Musikpreise Radio Rumänien 2013

    Am Sonntag fand im Konzertsaal des Rumänischen Rundfunks die Verleihung der Musikpreise Radio Rumänien für das Jahr 2013 statt. Am Galaabend der Musikpreise wurde die beliebte rumänische Sängerin, Komponistin und Schauspielerin Loredana mit der Trophäe Künstler des Jahres“ ausgezeichnet. Offensichtlich berührt von dieser Auszeichnung, die ihr die Hörer von Radio Rumänien verliehen hatten, erklärte Loredana am Galaabend: Musik ist mein Leben, Musik ist mein Schicksal, und dieser Preis ist die Bestätigung dafür, da‎ß ich den richtigen Weg gewählt habe, den Weg zu Ihren Herzen.“ Zusammen mit Cornel Ilie gewann Loredana auch den Preis fürs Duett, mit dem Lied Nu stiu cine esti“ (Ich wei‎ß nicht, wer du bist“).



    Bei der 12. Auflage der Musikpreise Radio Rumänien wurden 17 Trophäen verliehen, nach Genres und Kategorien, für die besten musikalischen Leistungen des Jahres 2013 in den Bereichen Pop, Folk, Pop-Dance und Pop-Rock. Die Preise wurden von Sondergästen, Sängern, Komponisten, Persönlichkeiten der rumänischen Musik eingereicht.



    Das Lied des Jahres” wurde “Perfect fara tine” (“Perfekt ohne dich”), mit der Gruppe Vama. Das beste Pop-Lied war Ecou“ (Echo“) gesungen von Elena Gheorghe feat. Glance; Aroma“ mit DJ Sava wurde zum besten Pop-Dance-Stück. Die beste Pop-Sängerin des Jahres 2013 war Andra, die auch noch für die CD Inevitabil va fi bine“ (Es wird unvermeidlich gut“) den Preis für das beste Pop-Album erhielt. Smiley wurde zum besten Pop-Sänger des Jahres und gewann auch die Trophäe für die beste Botschaft mit dem Lied Acasa“ (Zu Hause“).



    Die Gruppe Holograf wurde für das Stück Roua diminetii“ (Morgentau“) mit den Preisen für den besten Pop-Rock-Künstler und das beste Pop-Rock-Stück ausgezeichnet. Das beste Folk-Album war Mozaic“ (Mosaik“) von Nicu Alifantis; Alifantis erhielt auch die Auszeichnung Omul cu chitara“ (Der Mann mit der Gitarre“). Das Lied Sentimente“ (Gefühle“) brachte Vasile Seicaru den Preis für das beste Folk-Lied.



    Die 15-jährige Nicole Cherry wurde mit dem Preis für das beste Debüt des Jahres 2013 ausgezeichnet, und die 13-jährige Vanessa Marzavan erhielt den Preis Radio Rumänien Junior. Bester Komponist des Jahres 2013 wurde Laurentiu Duta. Der Komponist Jolt Kerestely wurde bei der 12. Auflage der Musikpreise Radio Rumänien mit dem Sonderpreis für die gesamte Karriere geehrt. Sein Sondergast, der Sänger Marcel Pavel, bot dem Publikum ein spezielles Geschenk: er sang das Lied Copacul“ (Der Baum“), ein Juwel komponiert von Maestro Kerestely.



    Zum Abschlu‎ß des Galaabends gab Loredana, die Künstlerin des Jahres 2013, ein feuriges Rezital in Begleitung ihres Orchesters Agurida“ (Verjus“). Loredana sang die bekannten Schlager, die ihr die besten Plätze in den Hitlisten sicherten und von den öffentlich-rechtlichen Radiosendern oft ausgestrahlt wurden.

  • A IX-a ediţie a Festivalului-Concurs de Muzică Folk „Ziua de Mâine”

    A IX-a ediţie a Festivalului-Concurs de Muzică Folk „Ziua de Mâine”

    În perioada 15-17 noiembrie 2013 la Alba Iulia are loc a IX-a ediţie a Festivalului-Concurs de Muzică Folk Ziua de Mâine”. Organizatorul evenimentului este Consiliul Judeţean Alba.



    În fiecare zi de festival, la ora 12.00, programul începe cu o Cafea cu folk”, în compania artiştilor, a concurenţilor şi a juriului de specialitate. Vor avea loc lansări de albume folk şi lansări de carte, precum şi întâlniri informale între artişti și public. De asemenea, în fiecare zi de festival va fi realizat ziarul Ziua de Mâine”, cunoscut deja publicului larg de-a lungul ultimilor ani. Nici bloggerii nu vor lipsi de la Ziua de Mâine”, participând în acest an la festival în cadrul unui workshop de scriere creativă, coordonat de Marius Matache.



    În primele două zile de festival, de la ora 19.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor va avea loc concursul de folk între tinerii cantautori, care au fost selectaţi de către juriul de specialitate. Au fost selectate 10 nume concurente, dintr-un număr de 18 înscrise.



    În fiecare seară, după încheierea concursului, vor avea loc pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor recitalurile de folk ale lui Silvan Stâncel şi Ovidiu Scridon; Ţapinarii; Ioan Gyuri Pascu, Teo Boar şi Vladi Cnejevici; Vali Şerban, Sorin Minghiat şi Marius Popa; Florin Săsărman şi Alexandru Filip; Vasile Şeicaru şi Victor Hoajă; Ducu Bertzi, Mihai Neniţă şi Neculaie Constantin; Adrian Bezna; Sebastian Kincses, Adrian Puiuleţ & Victor Surugiu; Daniel Avram şi Şcoala de folk; Marius Matache & Folk Band Imperfect; Emeric Set; Nicu Alifantis & Mozaic Band.