Radio România Internațional

Tag: Fondul de Coeziune

  • 30 de ani de existenţă a Fondului de coeziune

    30 de ani de existenţă a Fondului de coeziune

    Fondul de Coeziune a apărut odată cu Tratatul de la Maastricht, vechiul document de funcționare a Uniunii Europene, și a primit misiunea de a sprijini investiţiile în domeniul transporturilor, în protecţia climei şi a mediului înconjurător. Printre obiectivele sale principale se numără îmbunătăţirea aprovizionării cu apă şi a tratării deşeurilor, eficienţa energetică, producția de energie din surse regenerabile şi modernizarea infrastructurii rutiere şi feroviare.

    Fondul a fost creat pentru a veni în ajutorul statelor membre ale căror venituri sunt sub media Uniunii și a finanţat proiecte emblematice, care au transformat regiuni şi oraşe întregi, ajutându-le să recupereze decalajul faţă de restul spațiului comunitar.

    De exemplu, în 1998, fondul a sprijinit construirea podului ‘Vasco da Gama’ din Lisabona, capitala Portugaliei, cel mai lung din întreaga Uniune. Tot în această țară, banii au sprijinit construirea unui baraj pe un râu, considerat a fi una dintre cele mai mari rezerve strategice de apă din Europa.

    Banii au fost folosiți și la modernizarea a 7 mii 800 de kilometri de drum şi a peste 3 mii 600 de kilometri de cale ferată. Prin fondul de coeziune sunt finanțate lucrările la cel mai lung tunel feroviar din Europa de Sud-Est, aflat acum în construcție în Bulgaria, și a fost realizată rețeaua de trenuri de mare viteză din Spania.

    Și tot prin acest instrument financiar au fost făcute investiţii în transportul public durabil în oraşe, de exemplu în reţelele de metrou din Varşovia, Budapesta, Praga sau de la noi din țară, din București.

    În plus, fondul a contribuit la construirea de aeroporturi pentru a conecta mai bine statele membre care au aderat la Uniune în anii 2000. Tallinn sau Varşovia sunt doar câteva exemple.

    Fondul a ajutat de asemenea la racordarea a 6 milioane de persoane la apă potabilă curată şi a permis altor 10 milioane de oameni să aibă acces la tratarea apelor reziduale.

    Nu mai departe de zilele trecute, Comisia Europeană a anunțat că alocă peste 166 de milioane de euro din Fondul de coeziune pentru modernizarea rețelelor de apă și de ape uzate din țara noastră, din județele Călărași, Giurgiu, Ialomița și Ilfov.

    Fondul de coeziune sprijină totodată proiectele de reciclare a deşeurilor din marile orașe sau de producere a energiei din surse regenerabile. ÎnLituania, printr-un astfel de program, aproape 20 de mii de gospodării primesc acum curent electric.


  • Îmbunătățirea calității apei în România prin Fondul european de coeziune

    Îmbunătățirea calității apei în România prin Fondul european de coeziune

    Fondul de coeziune este destinat statelor membre al căror venit naţional brut
    pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE şi vizează reducerea
    disparităţilor economice şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile.

    România
    beneficiază de o investiţie de 370 milioane de Euro, din Fondul european de
    coeziune, pentru extinderea infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare
    în şase judeţe. Proiectul va sigura accesul continuu la apă potabilă şi va
    reduce poluarea râurilor şi apelor subterane, în conformatitate cu obiectivele
    Pactului Verde European.



    Cu: Ștefan Turcu,
    şeful Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi Mariana
    Gâju, primarul comunei Cumpăna din judeţul Constanţa şi prim-vicepreşedinte al
    Asociaţiei Comunelor din România.



  • Convorbire bilaterală Klaus Iohannis – Charles Michel

    Convorbire bilaterală Klaus Iohannis – Charles Michel

    Preşedintele României, Klaus Iohannis a avut, marţi, o consultare bilaterală, în format de videoconferinţă, cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Discuţia a vizat viitorul buget multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027 şi Planul de relansare economică propuse de către Comisia Europeană, informează Administraţia Prezidenţială.,

    În ceea ce priveşte viitorul buget al Uniunii, şeful statului a subliniat că obiectivul major al României este obţinerea unor alocări cât mai mari pentru politicile de coeziune şi agricultură.

    Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea de menţinere a unui rol principal al celor două politici în cadrul viitorului buget al Uniunii, având în vedere că acestea reprezintă cele mai importante instrumente de investiţii ale Uniunii, care funcţionează în mod adecvat şi care pot oferi soluţii eficiente în situaţiile de criză, arată Administraţia Prezidenţială.

    Cu privire la politica de coeziune, Iohannis a solicitat o flexibilitate sporită în absorbţia sumelor alocate acestei politici, susținând creşterea transferurilor între diferitele fonduri ale acestei politici pentru a adapta finanţarea disponibilă la nevoile noastre specifice de dezvoltare. Șeful statului s-a exprimat în favoarea menţinerii ratelor de cofinanţare şi prefinanţare din actuala perioadă de programare 2014-2020, precum şi a actualei reguli de dezangajare a fondurilor europene de n+3 ani.

    Președintele a pledat şi pentru o flexibilitate suplimentară în cadrul concentrării tematice în cazul Fondului European de Dezvoltare Regională și a mai solicitat, referitor la Politica Agricolă Comună, alocări suplimentare pentru dezvoltarea rurală, ţinând cont de faptul că zonele rurale au o nevoie ridicată de investiţii pe termen lung.

    Referitor la plăţile directe, Iohannis a susţinut continuarea procesului de convergenţă externă a acestora, astfel încât sumele acordate fermierilor români din bugetul Uniunii să fie cât mai apropiate de cele din statele Europei de Vest. Totodată, acesta a optat pentru eliminarea caracterului obligatoriu al mecanismului de plafonare a plăţilor directe, astfel încât statele membre să aibă flexibilitatea necesară pentru adaptarea finanţărilor la propriile condiţii specifice.

    Cu privire la introducerea unor resurse proprii noi la bugetul Uniunii Europene, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că România este în favoarea oricărei alte resurse care poate genera venituri suplimentare, dar care să nu afecteze sursele de venit existente la nivelul statelor membre, mai informează Administraţia Prezidenţială.

    Cu privre la Planul de redresare economică, preşedintele Iohannis s-a referit la o alocare totală substanţială, pentru o pondere mai mare a componentei de granturi comparativ cu cea de împrumuturi în totalul sumelor alocate, precum şi pentru un acces rapid şi eficient la finanţare pentru toate statele membre. Iohannis a cerut şi o perioadă cât mai lungă în ceea ce priveşte implementarea noului instrument de redresare economică, astfel încât sumele alocate statelor membre să poată fi absorbite integral şi eficient.

    Preşedintele României s-a pronunţat pentru asigurarea unei perioade de rambursare de 30 de ani pentru fondurile alocate pentru redresarea economică, întrucât această abordare ar permite punerea în aplicare a angajamentelor pe termen mediu şi lung asumate la nivelul Uniunii Europene, evitând, totodată, presiuni nejustificate asupra bugetelor naţionale, arată sursa citată.

    În ceea ce priveşte Fondul pentru Tranziţie Justă, şeful statului a pledat pentru caracterul voluntar al transferurilor de la Fondul de Coeziune către acest fond.

    sursa: agerpres

  • Noi spărgătoare de gheaţă pe Dunăre, construite cu fonduri europene

    Noi spărgătoare de gheaţă pe Dunăre, construite cu fonduri europene

    Omul gospodar își face iarna car și vara
    sanie – zice o veche vorbă din popor.     Zicala este valabilă și în cazul
    proiectului despre care vom vorbi în continuare. Cel prin care Administraţia
    Fluvială a Dunării de Jos îşi măreşte flota cu 4 remorchere multifuncţionale cu
    clasă de gheaţă.



    Este vorba de nave care sunt folosite
    pentru a sparge sloiurile de gheață formate pe Dunăre, care blochează navigația
    fluvială creând prejudicii economice dar îi pun în dificultate și pe oamenii
    Deltei.


    În iernile grele, aceștia rămân izolați din
    cauza sloiurilor care blochează traficul naval pe Dunăre și pe canele. Nu se
    mai pot aproviziona cu alimente iar acordarea asistenței medicale este
    îngreunată, apelându-se, în cazuri grave, la elicoptere ale Ministerului de
    Interne.


    Noile spărgătoare de gheață, care vor
    avea misiunea de a evita ca acest scenariu să se repete și în iernile viitoare,
    vor fi construite pe șantiere din Turcia, spune directorul general AFDJ Galaţi,
    Sorin Creţu:




    Sunt din Turcia. Mai precis, avem un furnizor care a
    contractat două remorchere multifuncționale, cu clasă de gheață, având zona de
    navigație 3. Ele se vor construi în Șantierul Naval Celictrans Deniz din Turcia iar celelalte două
    remorchere multifuncționale cu clasă de gheață, având zona de navigație
    maritimă costieră, furnizorul este Med Marine iar ele se construiesc în
    Șantierul Naval Eregli.





    Navele ar urma să ajungă în România în
    aproximativ 6 luni și să poată fi utilizate din luna februarie:




    Undeva la sfârșitul lunii decembrie 2020, după ce vom
    parcurge toate formalitățile pentru înmatriculare și avizul de la ANCOM, noi
    preconizăm undeva în luna februarie – martie 2021, ca aceste patru remorchere
    să le putem utiliza. Ele vor fi dotate cu tot ce trebuie să fie utilizate în
    cele mai bune condiții.





    Investiţia se va face cu finanţare
    europeană:




    Acest proiect este cofinanțat de Uniunea Europeană din
    Fondul de Coeziune – 85% și mai avem încă o finanțare din bugetul de stat, de
    15%. Pentru cele două nave, cele două remorchere multifuncționale cu clasă de
    gheață, având zona de navigație 3, pentru navigație căi interioare, (n.r.
    valoarea contractului) este de 35.144.000 de lei, fără TVA, iar pentru cele
    două remorchere multifuncționale cu clasă de gheață, având zona de navigație
    maritimă costieră, de 63.104.000 lei.


  • Fondul de Coeziune în viitorul buget comunitar

    Fondul de Coeziune în viitorul buget comunitar

    Finlanda a încheiat, la 31
    decembrie 2019, mandatul său în fruntea Consiliului UE, președinție preluată de
    Croația la începutul anului. Pe finalul mandatului, Finlanda a venit cu o
    propunere pentru viitorul bugetul al Uniunii, susținută de alte patru țări -
    Danemarca, Suedia, Olanda și Austria. Schița de buget a stârnit critici dure
    din partea mai multor state membre, printre care și România, deoarece ar fi
    presupus o diminuarea considerabilă a bugetului pentru coeziune.



    Adrian-Dragoș Benea,
    eurodeputat din grupul social-democraților, consideră că propunerea finlandeză
    pentru noul cadru bugetar nu va fi sprijinită și subliniază câteva din
    problemele României legate de absorbția banilor europeni destinați dezvoltării
    regionale:







    Viziunea Finlandei este cam izolată în
    interiorul Uniunii Europene, sper că nu își va găsi susținere. Există riscul ca
    lucrările de infrastructură să scadă vertiginos ceea ce este o veste chiar
    proastă pentru România, în special, pentru estul și sudul țării. Trebuie
    canalizate eforturi pentru o mai bună absorbție a fondurilor europene, o
    simplificare a legislației privind achizițiile publice, deși sună ciudat când e
    spusă de un român. Eu cred că România are astăzi capacitatea administrativă
    superioară multor state din Uniunea Europeană, dar de multe ori ne împiedicăm
    în această birocrație și în supra-reglementarea pe fondurile europene și știu
    foarte multe obiective care au fost, efectiv, compromise din cauza acestei
    legislații privind achizițiile.

    Spre exemplu, aeroportul internațional Bacău a
    stat mai mult în contestații și în procedură de achiziție cu tot cu contestații
    la caietul de sarcini și la soluția finală decât a durat execuția lucrărilor,
    ceea ce trebuie să ne pună serioase semne de întrebare. Sigur, noi ne uită
    întotdeauna la campionii absorbției de fonduri, polonezii, dar ei au avut parte
    de o altă abordare din partea Uniunii Europene, au riscat niște corecții la un
    moment dat care nu au fost puse în aplicare. Noi, românii am avut parte de
    corecții și de fonduri europene întârziate. Polonezii, probabil, au avut parte
    de altă susținere și nu au mai beneficiat
    de aceste corecții și au un grad de absorbție destul de
    ridicat. Aici trebuie lucrat și trebuie făcut un frot comun, atât la nivelul
    europarlamentarilor români, cât și la
    nivelul guvernului României, pentru a face tot ce e posibil ca să
    accelerăm de implementare, absorbție și decontare a plăților realizate cu bani
    europeni.



    Statele UE așteaptă o nouă
    propunere privind bugetul pentru perioada 2021-2027 din partea președinției
    croate, iar în cazul în care neînțelegerile continuă, bugetul va fi adoptat în
    a doua parte a anului, când Germania va prelua președinția Consiliului UE.

  • Consultare publică privind fondurile UE pentru coeziune

    Consultare publică privind fondurile UE pentru coeziune

    Până pe 8 martie este în desfăşurare o consultare publică lansată de către CE. Aceasta vizează fondurile europene pentru coeziune, iar cei interesaţi să participe trebuie să completeze un chestionar online pe pagina de internet a CE, secţiunea consultări publice.

    Fondul de coeziune este destinat statelor membre al căror venit naţional brut pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media europeană. Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul european. În ultimele două decenii, politica de coeziune a dat rezultate în toate regiunile Europei și a constituit o sursă majoră de investiții fiind create, totodată, peste 1,2 milioane de locuri de muncă. Această consultare publică se referă la viitoarea politică de coeziune de după anul 2020, în contextul în care în luna mai a acestui an va fi prezentată propunerea executivului comunitar pentru cadrul financiar multianual.

    Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, sublinia recent la prezentarea unui raport privind coeziunea, importanţa menţinerii acestei politici şi după anul 2020: Raportul se uită și spre viitor și arată că politica de coeziune ar trebui să rămână și după 2020. E cel mai important instrument pentru toate statele membre și regiuni având în vedere că nimeni nu este imun la șocurile globalizării, schimbările tehnologice și crizele economice. Este necesar ca regiunile și statele să se afle într-un continuu proces de adaptare, dacă Europa dorește să rămână competitivă. De aceea politica de coeziunea ar trebui să se axeze în mod particular pe modernizarea sistemelor de învățământ și să îmbrățișeze invoarea.

    Consultarea publică se adresează tuturor cetățenilor și actorilor interesați de politica de coeziune, inclusiv beneficiarilor programelor și fondurilor europene, iar chestionarul online este disponibil în 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene. Comisia va prezenta un rezumat al acestor răspunsuri după încheierea perioadei de consultare, iar acestea vor fi luate în considerare la elaborarea propunerilor ample privind cadrul financiar multianual post-2020. De asemenea, au fost lansate consultări similare în contextul evaluărilor programelor financiare curente din diferite domenii, fiind analizate atât performanțele actuale, cât și provocările viitoare. În perioada 2014-2020, au fost alocate peste 350 de miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al Uniunii – pentru politica de coeziune.