Radio România Internațional

Tag: fondul forestier

  • Un nou Cod Silvic în România

    Un nou Cod Silvic în România

    Chiar de Ziua Internațională a Pădurii, Executivul României a aprobat un nou Cod Silvic, elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență. „Este un Cod Silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios şi bine argumentat cu toţi actorii din domeniul silvicˮ, a afirmat ministrul Mediului, Mircea Fechet. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raţionalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală şi să îmbunătăţească gestionarea pădurilor. Documentul prevede și înfiinţarea Consiliului Naţional al Silviculturii, care va reuni toate organizaţiile profesionale din acest domeniu, iar proprietarii de păduri vor fi trecuţi într-un registru forestier național.

    Totodată, una dintre cele mai importante prevederi interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafaţa de pădure a ţării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naţionale. De asemenea, se va extinde interdicţia în Parcurile Naturale. Noul Cod silvic va permite statului să împădurească acele terenuri care au fost despădurite şi abandonate de proprietari, iar ministrul Mediului, Mircea Fechet, a spus că sunt numeroase astfel de cazuri. Tot el a amintit că acest proiect de lege stabileşte cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure, prin folosirea imaginilor din satelit şi a camerelor de filmat inteligente.
    În același timp, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure, fie el stat sau privat, la soluţii alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu şi în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

    Totodată, vor fi stabilite comunităţile dependente de produsele pădurii şi prioritizate în accesul la resurse forestiere şi apare termenul de „folosinţă agrosilvicăˮ, ceea ce înseamnă că păşunile şi culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori şi arbuşti. Este prevăzută și apariţia Consiliului Naţional al Silviculturii, care urmăreşte exercitarea în condiţii de etică profesională şi respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic. Sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare şi se instituie Catalogului naţional al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate. Potrivit unei alte prevederi apare un concept nou, așa-numitele „insulele de îmbătrânireˮ, care devin mecanismul prin care suprafeţele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menţinerea biodiversităţii vor fi protejate de tăieri.

    Nu în ultimul rând, un alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Naţional. Noul Cod silvic a fost trimis de guvern Parlamentului, care îl va analiza şi aproba sub forma unei legi care va înlocui vechiul cod ce datează din 2008.

  • CE cere României să stopeze defrișările ilegale

    CE cere României să stopeze defrișările ilegale

    Comisia Europeană cere României să oprească tăierile ilegale de pădure. O lună de zile au la dispozitie autorităţile de la Bucureşti pentru a lua măsurile necesare și pentru a implementa corect regulile europene privind gestionarea arborilor tăiaţi.

    Executivul european a constatat că autorităţile române nu verifică operatorii economici şi nu-i sancţionează, multe habitate forestiere protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000, ceea ce reprezintă o încălcare a Directivei Habitate şi a Directivei privind păsările.

    În cinci ani de zile, conform Inventarului Forestier Naţional, ar fi fost tăiaţi ilegal 20 de milioane de mc de lemn anual, un prejudiciu de 4 miliarde de euro. Comisia Europeană a mai constatat că publicul nu este informat despre dimensiunea jafului din păduri. Numai din Maramureș, care este în topul județelor în care se taie ilegal păduri, în ultimii doi ani, au dispărut 110.000 de metri cubi de lemne, în timp ce cantitatea de lemn tăiată în mod ilegal în Bistriţa a fost de 30.000 de metri cubi, iar în Sibiu de 20.000 de metri cubi, în același interval.

    Daniel Buda, eurodeputat: Din păcate, România are de multă vreme această problemă cu tăierile ilegale de pădure. Am avut discuţii cu minstrul mediului despre paşii concreţi care trebuie să fie făcuţi, astfel încât să putem preveni aceste tăieri ilegale de lemn din pădure. Pentru că, până la urmă, vedeţi că discutăm foarte mult în context european de ceea ce înseamnă combaterea schimbărilor climatice şi nu putem să stăm pasivi la ceea ce înseamnă tăierea ilegală a pădurilor. Aici lucrurile sunt mult mai complexe, pentru că discutăm şi de o industrie care acceptă să plătească astfel de buşteni care sunt tăiaţi ilegal, de transportatorii care fac transporturi uneori chiar şi în afara ţării, deci sunt un complex de factori…Este şi un Regulament european privind circulaţia lemnului astfel încât să se poată verifica exact care este situaţia dar, din păcate, suntem la guvernare doar de trei luni de zile şi nu a fost timp pentru implementarea acestui Regulament sau să se asigure că ceea ce se spune în Regulament este implementat în teren.


    Autorităţile de la Bucureşti au anunțat deja că vor lua o serie de măsuri pentru stoparea tăierile ilegale de arbori din păduri. Una dintre primele măsuri pe care România vrea să le implementeze se va face prin SUMAL, adică Sistemul Informațional Integrat de Urmărire a Materialului Lemnos, careva permite monitorizarea transportului de mase lemnoase prin intermediul GPS.

    De asemenea, Guvernul lucrează la modificarea legii privind contravențiile silvice, pentru introducerea unor sancțiuni mult mai drastice. Nu în ultimul rând, se pregătește modificarea Codului Silvic, iar transportul materialelor lemnoase fără documente specifice va deveni infracțiune, indiferent de valoarea prejudiciului. Se mai are în vedere înființarea unei linii speciale telefonice de tip 112, pentru semnalarea cazurilor de defișări ilegale.