Radio România Internațional

Tag: Fondul Monetar Internaţional

  • Concluzii după misiunile Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale

    Concluzii după misiunile Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale

    Delegația Fondului Monetar Internațional și cea a Băncii Mondiale au încheiat discuțiile pe care le-au purtat, la București, cu reprezentanţii principalelor instituţii cu atribuţii în politicile monetare şi fiscale ale României. Echipa FMI s-a întâlnit cu reprezentanţi ai noului Guvern şi ai Băncii Naţionale, pentru a analiza recentele evoluţii financiare şi economice şi a actualiza perspectivele macroeconomice. În prezent, țara nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza consultărilor pe Articolul IV.

    Premierul Marcel Ciolacu le-a transmis experţilor FMI angajamentul Executivului de a se încadra în deficitul bugetar de 7% din Produsul Intern Brut şi de a implementa reformele asumate prin PNRR. Prim-ministrul a punctat măsurile pentru reducerea cheltuielilor de personal, restructurarea aparatului bugetar şi reorganizarea administrativ-teritorială – priorităţi pentru următoarea perioadă.

    Ministrul Finanţelor, Tánczos Barna, a reafirmat, în cadrul întrevederii cu misiunea FMI, angajamentul Guvernului de a reduce deficitul bugetar şi de a crea un stat mai suplu în următorii şapte ani, mărind alocările pentru investiţiile care susţin economia. Ministrul Finanţelor a menţionat că trebuie aplicate o serie de măsuri pentru restabilirea, în mod treptat, a echilibrului bugetar şi evitarea unei crizei economice similare cu cea din 2009.

    FMI a publicat ultimele prognoze privind evoluţia economiei româneşti în toamna anului trecut, când estima, pentru sfârşitul lui 2025, un deficit la acelaşi nivel cu cel stabilit de guvern – 7%. Estimările Fondului sunt, însă, mai optimiste atât în ceea ce priveşte creşterea economică, 3,3%, faţă de doar 2,5% luate în calcul de autorităţile de la Bucureşti, cât şi inflaţia, calculată la 3,6%, sub ţinta de 4,4 stabilită de Guvern.

    La rândul lor, reprezentanţii Băncii Mondiale au salutat planul de reforme al Guvernului şi atenţia acordată investiţiilor, menţionând că România este un partener puternic şi rezilient. Pentru mai buna gestionare a proiectelor comune, cele două părţi au agreat un mecanism de lucru cu întâlniri mai frecvente în perioada următoare. Directorul executiv al grupului, Eugene Rhuggenaath, a afirmat că Banca Mondială va extinde investiţiile în România în energie, tranziţie verde, infrastructură şi alte domenii cu potenţial de creştere. Reprezentanţii instituției au apreciat, de asemenea, sprijinul oferit de România Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) şi Ucrainei, precum şi contribuţia Bucureștiului la asigurarea stabilităţii în regiune. Premierul Marcel Ciolacu a afirmat că autoritățile susţin, în continuare, dezvoltarea infrastructurii, sectoarele agricol, industrial şi construcţii. De asemenea, vor continua proiectele de îmbunătăţire a serviciilor medicale și a celor din domeniul energiei.

     

     

  • Retrospectiva săptămânii 20.10 – 26.10.2024

    Retrospectiva săptămânii 20.10 – 26.10.2024

    Campania electorală la start

    Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din România a început la miezul nopții de joi spre vineri şi se va încheia în dimineața zilei de 23 noiembrie. 14 candidaţi sunt înscrişi în cursa pentru cea mai înaltă funcție în Stat – 10 sustinuţi de formaţiuni politice şi 4 independenţi. Votarea în ţară, în cadrul primului tur, se va desfăşura duminică, 24 noiembrie, între orele locale 7:00 – 21:00. Dacă la momentul închiderii urnelor se vor afla alegători la rând sau în incintă, preşedintele secţiei de votare poate dispune prelungirea votării până la ora 23:59, oră la care sistemul se va închide automat. Alegătorii pot vota doar în localitatea în care îşi au domiciliul sau reşedinţa, iar în Bucureşti, doar în sectorul unde sunt înscrişi pe listele permanente. Adresa secţiei de votare de care aparţine alegătorul poate fi aflată pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente. Alegătorii care se află în altă localitate îşi pot exprima opţiunea la orice secţie, urmând să fie înscrişi pe liste suplimentare. Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot vota fie prin corespondenţă, dacă au ales această opţiune, fie la orice secţie organizată în ţară sau în străinătate. Turul doi al prezidențialelor este prevăzut să aibă loc pe 8 decembrie. Intercalate între cele două tururi, alegerile pentru Parlamentul bicameral al țării vor avea loc pe 1 decembrie, de Ziua Națională a României.

     

     

    România și alegerile din Republica Moldova

    Destinul Republicii Moldova trebuie decis doar de cetăţenii săi – a declarat, luni, preşedintele român, Klaus Iohannis, care a salutat votul dat cu o zi înainte la referendumul pentru integrarea europeană şi la prezidenţialele din statul vecin. 50,46% dintre participanţii la referendum – validat de Comisia Electorală Centrală de la Chișinău – au răspuns cu ‘DA’ la întrebarea ‘Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?’. Totodată, preşedinta în exerciţiu, pro-europeana Maia Sandu, care candidează pentru un nou mandat, a întrunit peste 42% din sufragii, în timp ce candidatul Partidului Socialist, Alexandr Stoianoglo, a obţinut aproape 26%. Cei doi se vor confrunta în turul decisiv pe 3 noiembrie. Ministerul de Externe de la București a salutat organizarea la înalte standarde democratice a alegerilor prezidenţiale şi a referendumului din Republica Moldova, dar şi-a exprimat preocuparea faţă de ingerinţele Rusiei de o anvergură, complexitate şi toxicitate fără precedent, consemnate încă din perioada premergătoare scrutinelor.

     

     

    Vizită oficială în Muntenegru

    Spre final de mandat în calitate de preşedinte al României, Klaus Iohannis s-a aflat, miercuri, în vizită oficială în Muntenegru, unde a discutat cu omologul Jakov Milatović despre parcursul european al acestei țări, pe care România îl susţine cu fermitate. România susţine procesul de extindere a Uniunii Europene cu partenerii din Balcanii de Vest şi cu statele candidate din vecinătatea estică – a declarat preşedintele, în opinia sa această politică reprezentând cea mai bună investiţie în consolidarea democratică a Europei. Klaus Iohannis și Jakov Milatović au analizat, totodată, modalităţile de creştere a investiţiilor şi a schimburilor comerciale şi au vorbit despre cooperarea în cadrul NATO, atât în ceea ce priveşte regiunea Mării Negre, sprijinul pentru Ucraina, cât şi consolidarea flancului Estic. Să mai spunem, aici, pe de altă parte, că ceremonii militare au fost programate, vineri, cu ocazia sărbătoririi Zilei Armatei României, în ţară, în bazele militare din teatrele de operaţiuni în care sunt dislocaţi militari români, în statele în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării, precum și la cimitire şi la monumente ale ostaşilor români din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Republica Moldova, Slovacia şi Ungaria.

     

     

     

    Vești proaste de la FMI

    Fondul Monetar Internaţional a revizuit, săptămâna aceasta, în scădere estimările privind creşterea economiei României în acest an de la 2,8%, cât prognoza în aprilie, până la 1,9%. În schimb, pentru 2025, FMI estimează un avans de 3,3%. Inflaţia medie anuală ar urma să ajungă la 5,3% la finalul acestui an şi la 3,6% anul viitor, iar şomajul să se menţină la 5,6 procente şi să scadă, în 2025, la 5,4. Tot săptămâna aceasta, Camera Deputaţilor de la București a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind salariul minim. Legea transpune o directivă europeană care are ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai ale angajaţilor. Documentul prevede ca salariul de bază minim brut garantat în plată să se stabilească anual, prin actualizare periodică, după consultarea sindicatelor şi patronatelor reprezentative la nivel naţional şi să ţină cont de costul vieţii şi de indicatorii economici şi sociali.

     

     

     

    Ajutor de la Comisia Europeană

    Comisia Europeană a aprobat, joi, o schemă de ajutor de Stat pentru agricultorii români afectaţi de secetă. 400 de milioane de euro vor fi acordaţi pentru pagubele din perioada septembrie 2023 – august 2024. Banii sunt destinați producătorilor agricoli care au avut pierderi pentru una sau mai multe din cele 39 de tipuri de culturi selectate. Pentru a se califica pentru acest tip de ajutor, producătorii agricoli trebuie să demonstreze că au pierdut mai mult de 30% din recolte. Valoarea maximă a ajutorului este de 200 de euro pe hectar pentru o pierdere de 100%. Doar în acest an, Guvernul estimează că circa 2 milioane de hectare au fost afectate de secetă.