Tag: Fondul Suveran de Investitii

  • Fondul Suveran de Investiţii

    Fondul Suveran de Investiţii

    Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat, miercuri, în calitate
    de for decizional, proiectul de lege privind înfiinţarea Fondului Suveran de
    Dezvoltare şi Investiţii
    . Acesta ar urma să primească din partea statului
    participaţii minoritare sau majoritare la 33 de companii, dar şi aport în
    numerar de 9 miliarde de lei, echivalentul a circa 2 miliarde de euro, vărsat
    pe parcursul a cinci ani. Lista companiilor include nume sonore precum
    Electrica, RomGaz, Nuclear Electrica, OMV Petrom sau Antibiotice, dar şi CFR
    sau Poşta Română
    . Activitatea şi modul de îndeplinire a obiectivelor Fondului
    Suveran vor fi evaluate anual de Ministerul Finanţelor, iar rezultatele vor fi
    prezentate Guvernului.

    Reprezentanţii PSD şi ALDE, la putere, au afirmat că Fondul
    este o şansă de dezvoltare a României prin investiţii
    . Potrivit preşedintelui
    social-democrat, Liviu Dragnea, proiectul este unul dintre pilonii programului
    de guvernare, astfel de Fonduri funcţionând cu succes în toată lumea: Acest Fond de
    investiţii funcţionează în multe ţări din Europa, în multe ţări din lume şi a
    ajutat economia acestora. Este un Fond care va participa la dezvoltarea
    infrastructurii mari din România, va participa la reindustrializarea României,
    va investi în agricultură, va genera foarte multe locuri de muncă şi va
    contribui serios la creşterea produsului intern brut.

    De cealaltă parte,
    opoziţia de dreapta acuză subminarea economiei naţionale. Deputatul USR Cosette
    Chichirău susţine că Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii nu are un scop
    economic, ci politic
    : Aveţi nevoie imediat de lichiditate pentru a
    plăti pomenile electorale, dar nu mai aveţi spaţiu bugetar. Aşadar, vreţi un
    instrument prin care să vă îndatoraţi, fără ca această datorie să intre în
    datoria publică. V-aţi întins mai mult decât v-a ajuns pătura şi-acum trebuie
    să vindeţi active profitabile pentru a plăti nebunia electorală. Tot ce are
    statul român în orice domeniu este jefuit.

    O suprastructură sau o
    societate deasupra altor societăţi, Fondul, în primii ani până se va consolida
    pe piaţă, nu ar trebui să facă investiţii aşa-zis neproductive, chiar dacă
    utile
    – spune analistul economic Constantin Rudniţchi. Adică de ce s-ar
    construi din Fond un spital sau o autostradă, când ar putea fi făcute de la
    buget sau din bani europeni? Constantin Rudniţchi: Logica unui astfel de
    Fond este să facă investiţii care să îi aducă bani. El devine un Fond puternic
    pe piaţă, în sensul că începe să fie cotat pe pieţele internaţionale solide, şi
    în felul acesta atrage noi investitori, se aduce mai mult capital în Fond, dar
    de undeva din afară, adică nu de la companiile care creează Fondul, şi cu
    aceşti bani Fondul ar trebui să facă, apoi, aceste investiţii pe care le face
    bugetul.

    Având în vedere că opoziţia de dreapta va reclama
    neconstituţionalitatea proiectului de lege de înfiinţare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii
    , acesta va fi transmis spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis
    după verdictul Curţii Constituţionale.

  • Priorităţile noii sesiuni parlamentare

    Priorităţile noii sesiuni parlamentare

    La Bucureşti – debut de sesiune parlamentară, în cadrul căreia Senatul şi
    Camera Deputaţilor trebuie să se pronunţe atât asupra proiectelor restante din
    sesiunile precedente, asupra iniţiativelor legislative depuse de parlamentari,
    cât şi asupra proiectelor şi ordonanţelor care vin de la Guvern. Senatorii îşi
    vor îndrepta atenţia, printre altele, asupra iniţiativei cetăţeneşti privind
    redefinirea familiei în Constituţie, adoptată de Camera Deputaţilor, dar al
    cărei traseu legislativ nu a fost finalizat în Senat. Preşedintele acestui for,
    Călin Popescu-Tăriceanu, estima, la sfârşitul lunii mai, că referendumul pentru
    revizuirea Legii fundamentale se va
    organiza în această toamnă.

    Procedura de alegere a doi reprezentanţi ai
    societăţii civile în CSM reprezintă o altă prioritate. Aceasta a fost
    declanşată în noiembrie 2016 şi reluată în martie 2017, dar Senatul nu a decis încă
    în privinţa numirii celor două persoane. Şi Camera Deputaţilor are de dezbătut,
    în această sesiune, mai multe proiecte de lege rămase restante, cel mai
    controversat fiind cel pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative
    privative de libertate, adoptat tacit de către Senat. Mai sunt şi o serie de
    proiecte care au trecut de Senat, ca primă Cameră sesizată, şi care urmează să
    fie dezbătute de Camera Deputaţilor, ca for decizional. Este vorba, între
    altele de cel privind creşterea plafonului de scutire de TVA.

    Parlamentarii trebuie să se pronunţe şi cu
    privire la o serie de ordonanţe şi proiecte de lege adoptate sau aflate în
    lucru la Guvern. Unul dintre acestea este proiectul de lege referitor la Fondul
    Suveran de Dezvolare şi Investiţii, despre care premierul Mihai Tudose a
    declarat că va fi trimis în septembrie, în Parlament. Proiectul de modificare a
    legilor Justiţiei, prezentat de ministrul Tudorel Toader şi care a ajuns, joi,
    la Consiliul Superior al Magistraturii pentru un aviz consultativ, va fi şi el
    în atenţia parlamentarilor. La fel, modificarea legii pensiilor, care ar urma
    să ajungă la Parlament până la 1 octombrie. Parlamentarii mai au de dezbătut şi
    o serie de ordonanţe de urgenţă, printre acestea se află cele referitoare la
    plafonarea pensiilor speciale, la plafonarea indemnizaţiilor pentru creşterea
    copilului la 8.500 lei (circa 1900 de euro), la mărirea salariilor politiştilor
    cu 10% şi cu 15% a salariilor personalului civil din instituţiile de siguranţă
    naţională, dar şi alte ordonanţe adoptate de executiv, precum cea privind
    modificarea Codului fiscal, în sensul majorării graduale a accizelor pentru
    benzină şi motorină. Nu în ultimul rând, Comisia parlamentară de anchetă
    privind eventuala fraudare a alegerilor prezidenţiale din 2009 urmează să-şi
    prezinte raportul pe 8 septembrie.