Radio România Internațional

Tag: fonduri de coeziune

  • Modernizarea sistemului de transport a energiei termice din Bucureşti

    Modernizarea sistemului de transport a energiei termice din Bucureşti

    Aceastã investiție de 216 milioane de euro din fondul de coeziune
    pentru modernizarea unei infrastructuri esen    țiale pentru capitala României este un bun exemplu
    de proiect care poate îndeplini simultan obiectivele de îmbunãtã    țire a vieții de zi cu zi a cetãțenilor cât şi pe cele ale
    Pactului verde şi în materie de schimbãri climatice    , afirmã comisarul european
    pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira.


    Fondul de coeziune este destinat statelor
    membre al căror venit naţional brut pe cap de locuitor este mai mic de 90 la
    sutã din media Uniunii Europene şi vizează reducerea disparităţilor economice
    şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile.


    Pactul verde este foaia de parcurs a Uniunii
    Europene pentru a ajunge la o economie neutrã din punct de vedere climatic pânã
    în anul 2050 şi oferă un plan de acțiune menit să stimuleze utilizarea
    eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară, mai curatã, să
    refacă biodiversitatea și să reducă poluarea.


    Purtãtorul de cuvânt al Reprezentanței Comisiei Europene în
    România, Ștefan Turcu: Sistemul de
    transport al energiei termice din capitalã este unul dintre cele mai mari din
    lume, acesta furnizeazã apã caldã şi cãldurã pentru mai bine de 1 milion de
    persoane.


    Vor putea fi
    înlocuiti aproximativ 105 kilometri de sistem de transport, aşadar cam 30 la
    sutã din cãldurã între sursã şi consumator.


    O altã problemã care
    va fi rezolvatã, gra    ție
    acestor fonduri, bani europeni, va fi instalarea unui sistem de detectare a
    scurgerilor. Ce înseamnã acest lucru? Cã practic încercãm sã asigurãm un sistem
    de transport al enegiei termice durabil şi accesibil ca pre    ț.


    Scopul final este sã
    sporeascã eficienta enegeticã a re    țelei
    care va duce evident la o mai bunã calitate a vie    ții locuitorilor şi a aerului pânã la urmã- pentru
    cã se va reduce substan    țial
    cantitatea de gaze care urmeazã sã fie arse.


    Aşadar sunt veşti
    bune pentru locuitorii capitalei care- am vazut şi noi stirile şi am sim    țit pe propria piele- au avut
    probleme, mai ales în sezonul rece şi sperãm, cât de curând, sã demareze
    lucrãrile pentru a avea în sfarşit un sistem de transport al energiei termice
    modern pentru locuitorii capitalei.



    Aceasta nu este prima finanțare pe care Bucureştiul o
    primeşte din partea Uniunii Europene pentru modernizarea rețelei de termoficare. În
    primãvarã, Comisia Europeanã a mai aprobat un ajutor de 254 de milioane de
    euro, printr- un grant direct din fondurile structurale, bani cu care Capitala
    poate schimba circa 100 de kilometri de conducte principale, adicã aproximativ
    10 la sutã din lungimea totalã a rețelei de transport.








  • Klaus Iohannis: România are şanse mari să obţină o finanţare consistentă din partea UE

    Klaus Iohannis: România are şanse mari să obţină o finanţare consistentă din partea UE

    România are o şansă mare să obţină o finanţare consistentă pentru următorii ani din partea Uniunii Europene, a declarat, vineri, preşedintele României, Klaus Iohannis, înainte de reuniunea extraordinară a Consiliului European, care se desfăşoară la Bruxelles, și unde se negociază bugetul și fondul de redresare. Șefului statului a punctat că vor fi negocieri complicate și că sunt în joc sume mari care vor putea fi folosite pentru refacerea economică după criza COVID-19.

    (…) se negociază sume foarte mari astăzi, poate şi mâine, aici, la Consiliul European. Eu sunt foarte hotărât să mă bat pentru interesul României în aşa fel încât să obţinem un rezultat consistent. Întreaga echipă care mă însoţeşte şi întreaga echipă şi de la Reprezentanţă şi cei din ministere au pregătit materiale suficiente. Sunt relativ optimist că în final pentru România sumele vor fi rezonabile, vor fi consistente, dar dacă m-aţi întreba dacă vom finaliza discuţiile astăzi şi mâine, cred că nimeni nu poate să răspundă.

    Este un scenariu optimist să finalizăm negocierile astăzi şi mâine. În Consiliu, părerile sunt încă împărţite. Se ştie că nu toată lumea este încă convinsă că propunerea care este pe masă e cea mai bună. Mă aştept la negocieri destul de complicate. Este chiar posibil să trebuiască după un timp să revenim să finalizăm aceste negocieri. Important este de ştiut: sunt bani mulţi pe care îi discutăm şi pentru România este o şansă mare să obţinem o finanţare consistentă pentru următorii ani cu care vom reuşi cu siguranţă să rezolvăm foarte multe din problemele de la noi de acasă, a spus şeful statului,

    În ceea ce privește negocierile pe pachetul destinat revigorării economice, șeful statului a spus:

    Este un pachet pe care contăm, sunt bani pe care îi vom folosi pentru revigorarea economică, pentru refacerea economiei după criza cauzată de COVID-19. Noi dorim să obţinem sume consistente. Aici avem, pe de o parte, bani care se dau sub formă de împrumuturi, o parte, sperăm şi mai mare, vor fi bani care nu trebuie returnaţi, sunt aşa numite granturi, bani pe care îi vom folosi pentru revigorarea economică şi pentru firme şi pentru modernizări, pentru digitalizare. De asemenea, sperăm pentru modernizarea întregului sistem educaţional, pentru fondul social şi multe altele.



    Iohannis a subliniat, În contextul negocierilor pe bugetul multianual UE, importanţa fondurilor de coeziune şi a celor cuprinse în Politica Agricolă Comună, pentru ţara noastră.

    Pentru România sunt două chestiuni foarte importante – noi ţinem neapărat să avem o sumă suficient de mare pe Coeziune şi o sumă suficient de mare pe Politică Agricolă. Noi avem nevoie de aceşti bani, avem planuri mari, avem nevoie de bani europeni pentru spitale, pentru şcoli, pentru autostrăzi, pentru căi ferate şi multe alte programe care pot fi acoperite din aceste sume. Evident, pentru agricultură dorim să folosim sume cât se poate de consistente, pentru a moderniza agricultura şi pentru a obţine rezultate bune.


    Liderii celor 27 de ţări membre UE participă, vineri, la Bruxelles, la un summit pentru relansarea economiei afectate de coronavirus. Este de așteptat ca negocierile să fie dificile, și să se desfășoare pe parcurusl a două, chiar trei zile.

  • Fonduri europene pentru reducerea decalajelor de dezvoltare ale regiunilor

    Fonduri europene pentru reducerea decalajelor de dezvoltare ale regiunilor

    În urmă
    cu o săptămână, Academia de Studii Economice din Bucureşti a găzduit o
    dezbatere intitulată Forumul democrației europene, care i-a adus împreună pe
    experți ai instituțiilor europene, europarlamentari și tineri interesați de
    actualitatea europeană, dar mai ales de viitorul Uniunii Europene. Sub lupă a
    fost evoluția economiei românești în ultimele aproape trei decenii, de la o un
    sistem etatizat, cu piețe de desfacere în Europa de Est și în Africa, la un
    sistem bazat pe economia de piață, integrat în Uniunea Europeană. Dezvoltarea
    economică a României a fost susținută și de fondurile europene, inițial de
    preaderare, apoi cele destinate anumitor
    sectoare.

    Europarlamentarul Răzvan Popa, din Grupul Alianței Progresiste a
    Socialiștilor și Democraților, a subliniat importanța utilizării fondurilor
    europene, mai precis a fondurilor de coeziune: Unul dintre instrumentele cele
    mai importante de care discutăm la nivelul bugetului Uniunii Europene este
    fondul de coeziune care are o pondere
    importantă în bugetul european și este principalul instrument de a
    reduce diferențele dintre zonele din Uniunea Europeană, fie că vorbim de zonele
    din Europa de Est sau de cele din Europa de Vest.

    Europarlamentarul
    Marian Jean Marinescu, vicepreședinte al Grupului Popularilor Europeni, a
    vorbit despre importanța utilizării fondurilor europene de către România, însă
    a punctat lipsa de eficiență în cheltuirea acestor fonduri: Din păcate, nu am reușit să-i utilizăm așa cum trebuie, adică să ducem acești bani
    spre economie, ca după aceea să existe un efect și la celelalte domenii. Cel mai bun indicator este Produsul intern brut/cap de locuitor în
    regiuni. În 2007, regiunea Oltenia este a șaptea regiune ca
    sărăcie din Europa și să știți că a cincea este Moldova, nordul, nordul
    Moldovei. În 2007, aveam 33% din media europeană, PIB, în Oltenia. Acum avem 42%, în 10 ani, am
    crescut, dar nu suficient. Deci după opinia mea, fondurile europene nu au fost
    dirijate în direcția care ne-ar fi adus cele mai multe beneficii. Europa dă
    foarte mulți bani, însă trebuie
    să știi în primul rând unde să-i dirijezi și în al doilea rând să-i cheltui pentru
    că noi am pierdut foarte mulți bani și
    pierdem și astăzi foarte mulți bani. Regulamentle la care lucrăm noi în Parlamentul European pentru următorul exercițiu financiar dau
    direcțiile generale. Amănuntele sunt cuprinse în programele operaționale sectoriale
    pe care le face statul membru. Șansa noastră să ne dezvoltăm în continuare este
    ca următoarele programe sectoriale să le dirijăm către economie. Vă dau un
    singur exemplu, procesarea produselor agricole, industria alimentară, ca să nu
    mai vindem produsele din agricultură, aproape pe nimic, grâu și toate
    celelalte. Trebuie să adăugăm valoare. Să facem fabrici mici în zona rurală, să
    ridicăm zona rurală, să avem venituri la primărie, să avem locuri de muncă.
    Acest lucru nu s-a făcut.



    În
    primele 6 luni ale acestui an, România a atras fonduri structurale şi de
    coeziune în valoare totală de 188 de milioane de euro    , iar de la începutul
    actualului execiţiu financiar multianual 2014 – 2020 a utilizat 2,8 miliarde de
    euro, ceea ce reprezintă numai 12,5% din totalul sumei alocate, de 22,5
    miliarde de euro. Birocraţia excesivă reprezintă unul dintre motivele gradului
    redus de absorbţie a fondurilor europene de către România.


  • Regiunile Europei, mai inovatoare

    Regiunile Europei, mai inovatoare

    Regiunile Europei vor putea accesa fonduri comunitare
    pentru finanţarea unor proiecte inovatoare şi se vor putea asocia cu alte
    regiuni pentru a crea clustere de inovare. Prin inițiativa intitulată Calea
    către excelență, Comisia Europeană are în vedere să ajute regiunile Europei pentru
    a se pregăti pentru viitor, cu strategii de inovare susţinute de fonduri
    cuprinse în următorul buget pe termen lung al Uniunii pentru perioada
    2021-2027. În cadrul acestei inițiative, Centrul Comun de Cercetare – serviciul
    științific și de cunoaștere al Comisiei Europene – își va utiliza expertiza
    pentru a ajuta regiunile să-și valorifice punctele forte și să-și urmeze
    prioritățile, să învețe unele de la celelalte și să-și exploateze talentul și
    creativitatea oamenilor.


    Experţi ai Comisiei şi experţi independenţi vor ajuta
    regiunile să identifice domeniil unde pot fi aduse îmbunătăţiri. De asemenea,
    experţii vor ajuta regiunile să profite de toate sursele de finanţare din
    programe precum Orizont 2020, Europa digitală sau din fonduri de coeziune. Centrul
    Comun de Cercetare va contribui la identificarea şi remedierea unor blocaje
    specifice care frânează inovarea, cum ar fi, de exemplu, lipsa interacţiunii dintre
    mediul de afaceri local şi mediul academic. Centrul Comun de Cercetare va crea
    şi posibilitatea de a colabora în rețea și va organiza ateliere de lucru pentru
    a le oferi reprezentanţilor regiunilor posibilitatea de a se întâlni şi de a
    face cunoscute exemplele de bune practici în domeniul dezvoltării strategiilor
    regionale de inovare.

    În momentul în care a anunţat cel mai ambiţios program de
    finanţare a cercetării şi inovării în UE, cu un buget de 100 de miliarde de
    euro pentru perioada 2021 – 2027, comisarul pentru cercetare, ştiinţă şi
    inovare, Carlos Moedas, a menţionat faptul că iniţiativa Calea către
    excelență va ajuta regiunile să combine sursele de finanţare din partea
    Uniunii pentru a sprijini proiectele inovatoare: Doresc să menţionez
    un element special, care are mai degrabă o natură orizontală, adică vrem să
    creştem ajutorul pe care să-l acordăm ţărilor care cresc ca nivel de excelenţă
    şi aşa vom face, prin dublarea bugetului pentru sharing excelllence, adică
    pentru extinderea excelenţei. O ţară care face progrese în acest domeniu poate
    colabora cu o echipă sau cu o instituţie dintr-o ţară care este deja la un
    nivel de excelenţă şi pentru asta alocăm 1,7 miliarde pentru a ajuta acele ţări
    să-i ajungă pe lideri.


    Inițiativa Calea către excelență a fost lansată în
    2014, în parteneriat cu Parlamentul European, în momentul în care specializarea
    inteligentă a devenit o cerință în conformitate cu normele politicii de
    coeziune.


  • Absorbţia fondurilor europene în România

    Absorbţia fondurilor europene în România

    Corina Creţu, comisarul european pentru dezvoltare regională, trage un semnal de alarmă cu privire la absorbţia fondurilor europene de către România. La rândul său, şi preşedintele Klaus Iohannis a atenţionat Guvernul în legătură cu această problemă, în contextul datelor de pe site-ul Comisiei Europene care arată că ţara noastră a folosit 2 miliarde de euro din cele 23 de miliarde alocate pentru fonduri structurale. Pentru perioada 2014-2020, România are la dispozitie 31 de miliarde euro. Din aceşti bani s-au folosit 4,9 miliarde euro până în momentul de faţă, ceea ce înseamnă 15, 8%. Dacă ne referim lafondurile decoeziune, România are la dispoziţie aproximativ 23 de miliarde de euro din cele 31 de miliarde de euro, bani care pot fi folosiţi pentru autostrăzi, spitale, reabilitarea sau realizarea unor reţele de apă, pentru a dezvolta România.


    Comisarul Corina Creţu face un apel la autorităţile române să depună eforturi susţinute, astfel încât să reducă riscul de a pierde banii europeni.

    Aflată într-o vizită oficială în România, ea a vorbit despre simplificarea procedurilor şi despre accelerarea proceselor de evaluare a proiectelor. Corina Creţu: Deşi există evoluţii pozitive, sunt câteva probleme care persistă: capacitatea administrativă limitată a unor municipalităţi, lipsa finanţării pentru pregatirea unor proiecte de calitate, uneori cerintele sunt grele pentru depunerea de proiecte, proceduri complicate de evaluare şi de contractare a proiectelor, proceduri de achiziţii publice care uneori întârzie implementarea. Am vorbit cu autorităţile din România despre simplificare şi despre alte modalităţi. Mi-a făcut plăcere să-i ascult pe domnii primari pentru că dânşii sunt primii care se lovesc de aceste provocări adminstrative. Suntem aici pentru a susţine autorităţile naţionale, locale şi regionale, suntem dechişi să oferim tot sprijinul. Rugămintea mea, în final, ar fi ca acest subiect al absorbţiei fondurilor europene să nu-l politizăm. De fiecare dată când trag semnale de alarmă o fac în toate statele membre, pentru că suntem la jumătatea exerciţiului bugetar şi este important să accelerăm, să creştem viteza de absorbţie a fondurilor europene.


    România ţinteşte o absorbţie a fondurilor europene de 1,9 miliarde de euro, până la sfârşitul acestui an, iar până pe 30 iunie se vor lansa şi restul de linii de finanţare, echivalentul a 19% din total alocare pe Programul Operaţional Infrastructură Mare, de 23 de miliarde de euro.


  • Retrospectiva săptămânii 27.05 – 02.06.2018

    Retrospectiva săptămânii 27.05 – 02.06.2018

    Fonduri
    de coeziune pentru România


    România va primi
    în viitorul proiect de buget european pentru perioada 2021-2027, mai multe fonduri de coeziune – 27 miliarde
    euro, conform propunerilor publicate marţi de Comisia Europeană, ceea ce înseamnă cu 8% mai mult faţă de perioada
    actuală. Executivul comunitar a propus modernizarea politicii de
    coeziune în cadrul viitorului buget multianual al Uniunii,care va avea la dispoziţie fonduri totale de
    373 de miliarde euro. Prin
    politica de coeziune, Uniunea are ca obiectiv reducerea decalajelor de
    dezvoltare între statele membre sau între diferite regiuni. Intr-o declaraţie
    pentru Radio România, comisarul european pentru Politica Regională, Corina
    Creţu, a menţionat câteva dintre priorităţile in acest sector pentru perioada
    2021-2027: In primul rând, o politică în inovare, în
    sprijinirea micilor întreprinderi, tehnologii digitale, deci o politică
    inteligentă; a doua prioritate se referă la investiţiile în toate regiunile.
    Practic, în noua perioadă de programare, de după 2020, vom acorda mai mult
    sprijin autorităţilor locale, urbane şi teritoriale, care vor fi mult mai mult
    implicate în gestionarea fondurilor europene, pentru că noi credem că regiunile
    şi oraşele ştiu mai bine decât noi, la Bruxelles, în ce trebuie să investească
    şi care sunt nevoile acestora. Potrivit comisaruluiCorina Creţu,75% din fondurile de coeziune alocate in viitorul cadru bugetar al UE
    vor fi direcţionate în continuare către regiunile care au cea mai mare nevoie
    de investiţii.



    Prinţul
    Charles din nou în România


    Moştenitorul
    Coroanei britanice, Prinţul Charles, a revenit în România în aceste zile. El a
    fost primit de preşedintele Klaus Iohannis, care a apreciat, încă o dată,
    dedicaţia şi implicarea Alteţei Sale Regale în activităţi caritabile în România
    şi în promovarea frumuseţii naturale, a tradiţiilor autentice şi a
    biodiversităţii mediului rural românesc. Cei doi au reiterat nivelul foarte bun
    al Parteneriatului Strategic româno-britanic, care are la bază cooperarea
    intensificată în domeniul economic şi în cel al securităţii. Preşedintele
    Iohannis a reconfirmat, totodată, rolul de liant al relaţiei bilaterale
    reprezentat de comunitatea de români care trăieşte şi lucrează în Marea Britanie.
    Prinţul Charles s-a întîlnit şi cu premierul Viorica Dăncilă. Printre
    subiectele abordate: situaţia economică
    din România, agenda regională, dar şi teme de interes comun, precum cea a
    viitoarei Preşedinţii române a Consiliului UE şi a arhitecturii generale
    europene post-Brexit. În acest context, Viorica Dăncilă a subliniat că
    protejarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor români care trăiesc în Marea
    Britanie reprezintă o prioritate pentru Guvernul de la Bucureşti. Moştenitorul
    Coroanei britanice s-a întâlnit şi cu Principesa Margareta, custodele coroanei
    regale, fiica cea mare a fostului
    Suveran al Romaniei, Mihai I, care a decedat , în 2017, la 97 de ani. La
    funeralii acestuia a participat si prinţul Charles. Regele Mihai I era verişor de gradul al
    III-lea cu Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. De două decenii, Prinţul Charles vine aproape
    anual în România, unde deţine câteva proprietăţi. El are o fundaţie caritabilă
    care încurajează păstrarea patrimoniului, agricultura şi dezvoltarea durabilă
    în România. Anul trecut, Prinţul Charles a venit în mai multe rânduri în
    România, atât în vizită privată, cât şi în vizită oficială. In 2017, Klaus Iohannnis l-a decorat pe
    moştenitorul coroanei britanice cu
    Ordinul Naţional Steaua României în Grad de Mare Cruce, în semn de
    preţuire pentru activitatea sa în România şi pentru promovarea imaginii
    acesteia în lume.



    O
    decizie a CCR provoacă reacţii pro şi
    contra în România


    Curtea Constituţională a României a constatat,
    miercuri, că există conflict între puteri în cazul respingerii revocării şefei
    DNA, Laura Codruţa Kovesi, de către şeful statului. Ministrul Justiţiei,
    Tudorel Toader, este cel care sesizase CCR după ce preşedintele Klaus Iohannis
    i-a respins ca neintemeiată solicitarea de demitere din funcţie a procurorului
    şef al DNA. Toader a considerat ca refuzul preşedintelui este de natură să
    creeze un blocaj instituţional. În opinia preşedinţiei, însă, acest refuz nu
    este cauza unui blocaj instituţional, ci reprezintă finalizarea unei proceduri
    şi exercitarea unei atribuţii legale a şefului statului. Ministrul
    Toader a spus că soluţia dată de CCR are
    la bază principiul constituţional potrivit căruia procurorii îşi desfăşoară
    activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei şi a subliniat ca orice
    decizie a Curţii trebuie repectată. Klaus Iohannis a spus că aşteaptă motivarea
    deciziei Curţii, după care va acţiona în consecinţă. Coaliţia de guvernare a
    apreciat decizia drept firească, în timp ce Opoziţia acuză confiscarea
    atribuţiilor preşedintelui. Manifestaţii de protest au avut loc, în Bucureşti
    şi în ţară faţă de hotărârea CCR care îl obligă pe preşedintele Iohannis să o
    revoce pe şefa DNA. Respingerea
    cererii de revocare a survenit dupa avizul negativ dat de CSM cererii
    ministrului, aviz consultativ, dar obligatoriu în această procedură.



    O noua ediţie a Salonului
    International Bookfest la Bucureşti


    La Bucureşti se desfăşoară în aceste zile Salonul internaţional de
    Carte Bookfest 2018, care reuneşte peste 150 de edituri şi are ca invitat de
    onoare Statele Unite. Sub motto-ul Celebrating the South, evenimentul
    prilejuieşte publicului român întâlnirea cu autori americani din diverse
    domenii. În paralel, au loc sute de evenimente, proiecţii de filme şi lansări
    de carte.Pentru al treilea an consecutiv, Bookfest este organizat sub
    înaltul patronaj al preşedintelui României, Klaus Iohannis.

  • Mai multe fonduri europene pentru România

    Mai multe fonduri europene pentru România

    În urma
    propunerilor făcute de Comisia Europeană, România ar urma să primească, în
    perioada 2021 – 2027, mai multe fonduri de coeziune. În cadrul următorului
    buget pe termen lung al UE, Bucureştiului i-ar putea fi alocată suma de peste
    27 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă cu 8% mai mult faţă de perioada
    actuală. Prin politica de coeziune, Uniunea are ca obiectiv reducerea
    decalajelor care persistă între statele membre sau între diferite regiuni. Propunerile
    Comisiei pentru perioada 2021 – 2027 vizează alocarea unor resurse mai mari
    pentru cercetare, securitate şi economie digitală.

    ‘Propunem o politică de
    coeziune pentru toate regiunile, care să nu lase pe nimeni în urmă. Am
    îmbunătăţit flexibilitatea acestei politici pentru a o adapta la noile
    priorităţi şi pentru a spori protecţia cetăţenilor UE    , a afirmat comisarul
    pentru politica regională, Corina Creţu. Ea a arătat că au fost simplificate
    normele în beneficiul tuturor, de la întreprinderile mici la antreprenori şi la
    şcoli respectiv, spitale, care vor putea obţine fonduri mai uşor. Intr-o declaraţie
    pentru Radio România comisarul european Corina Creţu a mai spus: PIB-ul
    pe cap de locuitor este principalul instrument în continuare, la împărţirea
    bugetului şi stabilirea alocaţiilor pe ţări. S-a adăugat un indicator care se
    referă la rata şomajului, în special în rândul tinerilor, un alt indicator
    legat de lupta împotriva schimbărilor climaterice şi un alt indicator, de fapt
    un fel de premiu pentru regiunile care doresc să integreze migranţi. Potrivit
    tuturor acestor indicatori, România se află printre ţările care câştigă cel mai
    mult, România, Bulgaria şi Grecia – plus 8% faţă de perioada anterioară.
    Important este să şi folosim aceşti bani pe proiecte concrete, care să vină în
    îmbunătăţirea vieţii oamenilor    .

    De asemenea, comisarul
    pentru politica regională, Corina Creţu a menţionat câteva dintre priorităţile
    politicii de coeziune, principala politica de investiţii a Uniunii Europene: In primul
    rând o politică în inovare, în sprijinirea micilor întreprinderi, tehnologii
    digitale, deci o politică inteligentă; a doua prioritate se referă la
    investiţiile în toate regiunile. Practic, in noua perioadă de programare de
    după 2020 – vom acorda mai mult sprijin autorităţilor locale, urbane şi teritoriale,
    vor fi mult mai mult implicate în gestionarea fondurilor europene, pentru că
    noi credem că regiunile şi oraşele ştiu mai
    bine decât noi, la Bruxelles, în ce trebuie să investească şi care sunt nevoile
    acestora    . Ne bazăm pe un buget de 374 de miliarde de euro pentru
    toate cele 27 de state membre. Din cele 374 de miliarde, 75% dintre resurse vor
    fi direcţionate în continuare către regiunile care au cea mai mare nevoie de
    investiţii, a mai spus Corina Creţu.