Tag: fonduri europene

  • România va avea un nou acord cu FMI

    România va avea un nou acord cu FMI

    Autorităţile române negociaza, de miercuri, cu o delegatie a FMI, Comisiei Europene şi Bancii Mondiale încheierea unui nou acord de tip preventiv. Expertii troicii se vor întâlni, ca de obicei, la Bucureşti, şi cu reprezentanţii partidelor politice, sindicatelor, ai mediului de afaceri, băncilor şi organizaţiilor societăţii civile. Discuţiile se vor axa pe evoluţiile economice recente şi pe priorităţile pentru continuarea reformelor.



    Ultimul program economic convenit cu finanţatorii internaţionali s-a încheiat la finalul lunii iunie cu succes, deşi Romania a beneficiat de o serie de derogări pentru unele criterii neîndeplinite. Unul dintre domeniile la care se înregistrează întârzieri este cel al restructurarii si eficientizarii companiilor de stat. Acesta va rămâne, cu siguranţă, un element -cheie şi al viitorului acord, sublinia directorul general al FMI, Christine Lagarde.



    In prima sa vizita in Romania, care a precedat sosirea delegaţiei Fondului, d-na Lagarde s-a intâlnit cu seful statului si cu primul-ministru si a rostit un discurs la sediul BNR. Directorul FMI a apreciat progresele considerabile facute de partea romana în domeniul fiscal, al sănătăţii şi în sectorul energetic pe parcursul ultimelor două acorduri cu Fondul, dar considera ca trebuie continuate reformele structurale. Christine Lagarde: S-a realizat o consolidare fiscală însemnată, s-a menţinut o supraveghere şi o soliditate a sistemului financiar. Unele reforme structurale-cheie au fost derulate şi aici mă gândesc la sectorul energiei şi gazului, în cazul căruia au fost decise şi votate reforme substanţiale dar mai este încă mult de făcut. Atunci când vine vorba de întreprinderile cu capital de stat este nevoie de multă muncă pentru a valorifica acest capital aflat la dispoziţie şi care nu oferă productivitatea pe care ar putea să o aibă.



    Potrivit lui Christine Lagarde, următorul acord preventiv incheiat cu Romania se va derula pe două planuri – consolidare bugetara şi reforme structurale. În opinia sa, România are avantajul unui capital uman extraordinar, al unor resurse energetice valoroase, încă nefructificate, precum şi al fondurilor europene pe care Uniunea Europeană i le pune la dispoziţie, dar care trebuie utilizate mai bine şi mai eficient. Christine Lagarde considera ca exporturile, cererea internă şi investiţiile sunt cele trei locomotive care ar trebui să alimenteze creşterea economică a României.



    Amintim ca Bucurestiul a finalizat cu succes, luna trecuta, un acord preventiv cu FMI, fără să traga fonduri, in valoare de 3,5 miliarde de euro. Acordul urmase unei înţelegeri de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro, semnată în 2009 şi încheiată în 2011.

  • Retrospectiva săptămânii 07/08-12/08/2013

    Retrospectiva săptămânii 07/08-12/08/2013


    Premierul român, Victor Ponta, a prezentat principalele elemente ale proiectului de buget pe 2013





    Premierul român, Victor Ponta, a prezentat liniile principale ale proiectului de buget pe 2013. Astfel, construcţia bugetară are la bază o creştere economică de 1,8%, un deficit bugetar de 2,15% din PIB şi un curs valutar de 4,5 lei/euro. Potrivit lui Ponta, România va avea, anul acesta, un PIB de circa 140 de miliarde de euro. Veniturile statului vor ajunge la 46 de miliarade de euro, iar cheltuileile vor fi de 49 de miliarde de euro. Dincolo de cifre, guvernul de centru-stânga de la Bucureşti va încerca — susţine Ponta — să închidă, în 2013, cercul de patru ani extrem de dificili, între care doi de recesiune severă. Anul acesta nu vor fi posibile noi creşteri ale salariilor bugetarilor sau ale pensiilor, a mai spus premierul.


    Pe de altă parte, executivul intenţionează să continue, în perioada 2013–2016, reforma personalului bugetar, a salarizării, a sistemului fiscal şi de colectare a taxelor. “Avem oameni în birouri care care câştigă de cinci ori cât un medic, profesor sau poliţist”, a subliniat Ponta. Varianta finală a proiectului de buget va fi, fără îndoială, rodul discuţiilor pe care reprezentanţii executivului le vor avea, săptămâna viitoare, la Bucureşti, cu delegaţia FMI. De altfel, în ultimii ani, Fondul a avut un cuvânt greu de spus în deciziile cu impact major luate de autoritălile române.


    În 2013, românii ar putea plăti taxe şi impozite majorate





    Guvernul de la Bucureşti a aprobat o ordonanţa care permite in acest an autoritatilor locale să majoreze sau nu, taxele si impozitele cu 16% – rata inflaţiei în România în ultimii trei ani. Până acum, ajustarea taxelor locale era o obligaţie impusă de la nivel central. Premierul Victor Ponta, a atras atentia ca in cazzul in care autorităţile locale vor mentine taxele si impozitele la nivelul celor din 2012, vor trebuie sa se descure singure, pentru ca nu vor primi bani suplimentari de la guvern.


    BNR îndeamnă la prudenţă în privinţa cheltuirii banilor publici





    În timp ce executivul pregăteşte bugetul, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, atrage atenţia că, in 2013, este nevoie de o cheltuire prudentă a banilor publici. Totuşi, anticipează Isărescu, politica fiscală din acest an nu va mai fi una de austeritate, ci de consolidare. Guvernatorul BNR: Politica fiscală din acest an cred că va fi una normală, în sensul că nu va fi dedicată continuării unei ajustări, unei strângeri masive a deficitului, cum s-a întâmplat în anul precedent, ci mai degrabă consolidării. Cred că printr-o disciplină financiară adecvată -şi aceasta înseamnă o cheltuire cu prudenţă a banului public- nu este nevoie de austeritate. Şi politica monetară din acest an va fi una normală, în sensul că va urmări cu mare atenţie ce se întâmplă cu inflaţia şi va calibra toate instrumentele de care dispunem. Cadrul general rămâne cel al acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale”.


    Romania ar putea beneficia, din nou, de banii alocaţi prin POSDRU





    Comisia Europeana va relua plăţile către România pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), cel mai probabil, în februarie, a declarat comisarul european pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale, Laszlo Andor. Autorităţile de la Bucureşti au făcut progrese importante privind trasparenţa proiectelor derulate prin POSDRU, însă acestea trebuie confirmate de misiunea de audit de la sfarşitul lunii, a precizat oficialul european. Plăţile prin POSDRU – unul din cele mai importante programe cu finantare comunitara de care beneficiază România – au fost oprite încă din vară, din cauza gravelor nereguli constatate în acordarea şi derularea proiectelor.


    Intemperiile afectează România





    Gerul şi viscolul s-au instalat, în această săptămână, în Romania. Cel mai afectat a fost nord-estul ţării, unde mai multe drumuri naţionale şi judeţene au fost închise, iar mai multe localităţi au rămas fără energie electrică. Minimele termice au coborat pâna la minus 30 de grade C. Si poleiul a dat batai de cap atat soferilor cat si pietonilor.


    Românii merituoşi care studiază în străinătate, premiaţi la Bucureşti





    Liga Studenţilor Români din Străinătate a acordat, în cadrul unei gale organizate la Bucureşti, Premiile pentru Excelenţă Academică în anul universitar 2011-2012. Concursul, la care s-au inscris 200 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi a fost jurizat de personalităţi ale lumii academice, culturale şi publicistice. Marele premiu — “Studentul Român al Anului din Străinătate” — i-a fost acordat lui Sergiu Paşca (30 ani), cercetător la Universitatea Stanford din SUA. La actuala editie a Galei, a fost lansata strategia SMART Diaspora,(Strategia Multidimensională de Atragere în România a Tinerilor din Diaspora) menită să faciliteze revenirea în ţară a absolvenţilor români din străinătate.