Sesiunea de finanțare nerambursabilă din acest an, lansată de curând de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, vine cu o serie de noutăți privind plafonul maxim acordat proiectelor depuse, decontarea cheltuielilor, precum și perioada de depunere a cererilor de finanţare.
Consiliul UE pe tema energiei.
La Consiliul European de la Bruxelles, preşedintele român Klaus Iohannis a declarat că, pe termen lung, trebuie găsite soluţii pentru a avea suficientă energie şi la preţuri decente. Propunerea Comisiei Europene care vizează contracararea preţurilor mari la energie este bună, a mai spus seful statului roma, precizand că România este de acord cu noile măsuri propuse. În context, șeful statului s-a referit și la diversificarea resurselor energetice, energie verde sau exploatarea gazelor din Marea Neagră. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține achiziţionarea gazelor naturale în comun de către statele membre ale Uniunii, o eventuală plafonare a preţurilor la acestea, formarea unor consorţii ale companiilor de gaze şi încheierea unor acorduri de solidaritate energetică între ţările vecine. Pe agenda reuniunii a fost inclusă şi analiza evoluţiilor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi angajamentul UE pentru continuarea sprijinului acordat acestei ţări pe plan politic, financiar, umanitar şi militar.
Bani europeni pentru a ajuta Romania să facă faţă scumpirii preţurilor la energie.
România va primi 2,2 miliarde de euro, bani europeni, pentru a ajuta populaţia vulnerabilă şi companiile să facă faţă majorării facturilor la energie,după ce Comisia Europeană a decis că 10% din fondurile necheltuite aferente perioadei de programare 2014-2020 pot fi alocate unor noi forme de sprijin. Premierul Nicolae Ciucă a precizat că, pe lângă compensarea facturilor primite de familiile nevoiașe sau acordarea de vouchere, bani vor fi direcţionaţi și spre susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii şi crearea de locuri de muncă.
Proteste ale sindicaliştilor din ţară.
Mai multe proteste au avut loc în România. Sindicaliştii au ieşit în stradă, nemulţumiţi de salariile mici şi preţurile uriaşe. Mai multe sindicate afliate Cartelului Alfa au început, luni, sub forma unor caravane care au pornit din diverse oraşe din ţară spre Bucureşti, proteste organizate în localităţi de pe traseu. Caravanele s-au întâlnit, joi, în capitală, unde a avut loc un amplu miting, urmat de alte proteste. Sindicaliştii cer controlul preţurilor şi taxarea extra-profiturilor, creşterea salariilor şi a pensiilor, deblocarea negocierilor colective şi aplicarea integral şi fără discriminare a Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a celei privind statutul personalului feroviar.
Legile Justiției adoptate în Parlament.
Cele trei legi iniţiate de Ministerul Justiţiei de la Bucureşti, ce vizează Consiliul Superior al Magistraturii, organizarea judiciară şi statutul judecătorilor şi procurorilor, au fost adoptate de Senat, camera decizională în cazul lor. Opoziţia, în frunte cu USR, critică, însă, documentele pe fond, modul în care s-au derulat dezbaterile, precum şi faptul că puterea nu a aşteptat avizul consultativ al Comisiei de la Veneţia. În replică, coaliţia majoritară PSD – PNL – UDMR a susţinut că textele au fost elaborate cu respectarea recomandărilor din partea instituţiilor europene abilitate. Parlamentari USR, AUR şi neafiliaţi aparţinând partidului Forţa Dreptei au sesizat Curtea Constituţională pe cele trei legi ale justiţiei.
Moțiune simplă dezbătută în Camera Deputaților
Camera Deputaţilor de la București a respins, miercuri, moţiunea simplă împotriva ministrului de interne, Lucian Bode, depusă de parlamentari USR şi neafiliaţi aparţinând Partidului Forţa Dreptei. Semnatarii ei au cerut ca ministrul Bode să plece de la conducerea MAI, deoarece nu a reuşit reformarea instituţiei. Autorii fac referire şi la modul netransparent în care a fost făcută licitaţia pentru achiziţia a 600 de autoturisme BMW ce urmează să intre în dotarea Poliţiei Române. Totodată, Lucian Bode este acuzat că şi-a secretizat lucrarea de doctorat, chiar înainte de publicarea sa. Ministrul de Interne a respins acuzaţiile, susţinând că textul moţiunii este plin de minciuni.
Decizii privind intrarea României în Schengen
Autorităţile de la Bucureşti au salutat rezoluţia non-legislativă de marți, din Parlamentul European (PE), care susţine, cu largă majoritate, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Este a patra în acest sens adoptată de forul comunitar. Joi, Parlamentul Olandei a adoptat, pe de altă parte, o rezoluție în care cere Guvernului să fie precaut în ceea ce priveşte aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. Documentul solicită executivului condus de Mark Rutte să nu facă nici un pas ireversibil în privinţa extinderii, până când nu efectuează investigaţii suplimentare în ceea ce priveşte supravegherea frontierelor de către cele două ţări. În prezent, toate statele UE, cu excepţia Bulgariei, Croaţiei, Ciprului, Irlandei şi României, fac parte din spaţiul Schengen. Autorităţile de la Bucureşti reamintesc că România îndeplineşte criteriile tehnice şi reafirmă că ţara este pregătită să facă parte din spaţiul european de liberă circulaţie. Pentru extinderea Schengen este nevoie de unanimitate în Consiliul UE, programat pe 8 decembrie.
Exercitiu militar de amploare la gurile Dunării.
Pe brațul Sfântu Gheorghe al Dunării, lângă Insula Șerpilor (Ucraina), peste 300 de militari romani s-au antrenat în cadrul exercițiului Danube Protector 22. Flotila Fluvială este singura de acest fel din Alianţă și, totodată, prima forță de reacție în cazul unei amenințări în zona Dunării. Pe de altă parte, primele convoaie cu tehnică militară trimise de Franţa în România vor ajunge peste cateva zile, în poligonul Cincu. Recent, Franţa a hotărât să întărească grupul de luptă al NATO din România și a trimis tancuri grele Leclerc și transportoare blindate. Franța conduce grupul de luptă al NATO din România, iar în prezent, la Cincu sunt câteva sute de militari francezi. Războiul din Ucraina a determinat Alianța Nord-Atlantică să întărească flancul estic cu patru noi grupuri de luptă în Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România.
A 3-a ediţie a programului Start-Up Nation a fost lansată la 19 iulie pe platforma informatică granturi.imm.gov.ro, anunţă Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului. “Antreprenorii, care doresc să îmbunătăţească performanţa economică a noilor afaceri pe care le administrează, au posibilitatea de a obţine fonduri nerambursabile în valoare maximă de 200.000 lei. (…) La dispoziţia acestora stă şi un număr de call center, respectiv 021 90 59, la care pot apela pentru asistenţă”, a declarat ministrul de resort Daniel Cadariu. Pentru acest an, bugetul alocat programului este de peste 520 de milioane de lei, din care 500 de milioane pentru Pilonul I Start-up Nation România şi 20.031.000 lei pentru Pilonul II Start-up Nation Diaspora. Ministerul precizează că solicitanţii de finanţare nu au posibilitatea să se înscrie în ambii piloni ai programului. Perioada de înscriere se încheie la 1 septembrie, ora 20.00. Cadariu a mai spus că fondurile alocate la ediţiile anterioare ale programului s-au întors integral la bugetul de stat, prin locurile noi de muncă şi taxele plătite de beneficiari. La prima ediţie a Start-Up Nation, în 2017, au fost 7.150 de beneficiari şi au fost create peste 17.500 de locuri de muncă. A doua ediţie, din 2018, a avut 8.100 de beneficiari şi a înlesnit crearea a peste 38.000 de locuri de muncă.
Primele serii de elevi români din străinătate au sosit în centrele de agrement de la Oglinzi, din județul Neamț, și Sângeorz-Băi, din județul Bistrița-Năsăud, unde se desfăşoară programul de Tabere ARC. Organizat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și Ministerul Sportului, programul este segmentat în serii de câte 7 zile în perioada 18 iulie – 22 august. Cei peste 1.200 de elevi, studenți, tineri și profesori români din ţările aflate în jurul graniţelor, din Balcani şi din diaspora au şansa să redescopere România prin intermediul atelierelor şi a altor activităţi recreaţionale, inclusiv excursii la obiectivele culturale și turistice din zonă. Organizatorii arată că pun un accent deosebit pe dezvoltarea abilităților de comunicare în limba română și pe îmbogățirea cunoștințelor despre istoria, cultura și civilizația românească. Taberele ARC 2022 se desfășoară în centrele de agrement Oglinzi, între 18 iulie şi 22 august, şi Sângeorz-Băi, între 18 iulie şi 15 august.
Elevii români s-au clasat pe locul al treilea în lume şi pe poziţia secundă în Europa la a 18-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Geografie, a anunţat ministrul învăţământului, Sorin Cîmpeanu. La competiţia desfăşurată online, sub patronajul Comitetului Naţional Geografic Francez, în perioada 12 – 18 iulie, lotul României a obţinut două medalii de aur, o medalie de argint şi una de bronz. Tinerii, elevi de liceu din Bucureşti, Iaşi, Târgu Jiu şi Oradea, au fost devansaţi doar de cei din Singapore şi Lituania la concursul la care au participat 209 elevi din 54 de ţări. Performanţele acestora vin la doar câtreva zile după ce loturile de fizică şi de matematică ale României au obţinut rezultate foarte bune la olimpiadele de specialitate.
Ministerul de Externe le atrage atenţia românilor care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Slovenia că agenţia locală pentru mediu a emis o avertizare de caniculă severă valabilă în perioada 19-25 iulie. Conform prognozei, temperaturile vor atinge 39 de grade Celsius pe 23 şi 24 iulie şi până la 40 de grade la 25 iulie. Cele mai afectate localităţi vor fi Bela Krajna, din sud-estul ţării, şi Nova Gorica, din apropierea cu frontierei cu Italia. Locuitorii acestor localităţi sunt sfătuiţi să ia măsuri de precauţie împotriva caniculei. De asemenea, creşte pericolul apariţiei incendiilor de vegetaţie în regiunile Kras şi Istria. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Ljubljana +38 615 05 73 35, iar pentru situaţii de urgenţă au la dispoziţie linia telefonică specială a misiunii diplomatice +38 640 98 00 68. Bucureştiul recomandă consultarea paginii de internet lljubljana.mae.ro şi reaminteşte faptul că românii au la dispoziţie aplicaţia “Călătoreşte în siguranţă”, care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie actualizate.
Prin Programul Național de Redresare și Reziliență, aprobat în toamnă, la Bruxelles, România ar urma să primească de la Uniunea Europeană, până în 2026, puțin peste 29 de miliarde de euro. Sub formă de granturi si împrumuturi, banii se vor îndrepta către investiții și reforme, care să acopere șase piloni. Este vorba despre tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație.
Până acum, Comisia Europeană a transferat Bucureștiului 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13 % din totalul de granturi alocate. Accesarea în continuare a banilor este, însă, în strânsă legătură cu anumite ținte și jaloane. Iar pentru îndeplinirea acestora, mai exact a celor prevăzute pentru 2021, executivul a adoptat joi o serie de proiecte. Unul dintre acestea urmărește reducerea abandonului şcolar. Cu 543 de milioane de euro fonduri nerambursabile, Guvernul român și-a propus ca până în 2030 să reducă abandonul şcolar la 9 procente. Aceasta în condițiile în care acum el este de 15,6% în urban şi de 26 de procente în mediul rural.
Prin Programul naţional pentru reducerea abandonului şcolar, adoptat de executiv, la începutul anului viitor vor fi selectate cel puţin 2.500 de şcoli, care au cel mai mare risc de abandon şcolar şi care vor primi fiecare până la 200.000 de euro pentru a organiza învăţământ performant şi activităţi în timpul liber pentru elevi, a explicat Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației :
Copiii din aceste şcoli pot participa la tabere, pot participa la tot felul de evenimente care vor fi eligibile din acest proiect. Este vorba de achiziţia de echipament sportiv, echipament IT şi chiar de elemente vestimentare. De asemenea, este vorba de finanţarea activităţilor de mediere şcolară, este vorba de finanţarea activităţilor de asistenţă psihopedagogică suplimentară, necesară după toată această perioadă, cu atât mai mult în aceste medii în care avem de-a face cu comunităţi dezavantajate, în care avem de-a face cu elevi cu cerinţe educaţionale speciale.
Guvernul a mai aprobat şi o hotărâre privind dezvoltarea infrastructurii feroviare, prin care urmăreşte ca până în 2026 să crească traficul feroviar cu 25 de procente şi să îmbunătăţească condiţiile pentru călători.
La
începutul acestei luni, specialiști ai ADR Centru din România au efectuat o
vizită de lucru la omologii lor din Regiunea Centru din Republica Moldova
Cu
acest prilej, au fost discutate aspecte privind posibilitățile de îmbunătățire
a relațiilor parteneriale, pentru creșterea absorbției de fonduri
nerambursabile, între cele două Agenții.
De
asemenea, specialiștii de la cele două agenții regionale s-au întâlnit pentru a
discuta despre instrumentele și structurile organizatorice privind promovarea
investițională reciprocă a celor două Regiuni Centru – din România și din
Republica Moldova – dar și despre eventualele schimburi de experiență în ceea ce
privește politicile publice și dezvoltarea de parteneriate pe programe
europene.
Ne
oferă detalii Nicolae
Mărginean, director de comunicare în cadrul ADR Centru Alba Iulia:
Această vizită a avut ca scop discutarea posibilităților
de îmbunătățire a relațiilor parteneriale, creșterea absorbției de fonduri,
precum și un schimb de specialiști pentru a sprijini agenția moldoveană ca
să-și realizeze activitățile pe care le are propuse. La agenția din Moldova,
directorul Viorel Jardan a precizat că își manifestă întreaga deschidere și
interesul să atragă investiții în Regiunea Centru din Republica Moldova și să
preia cât mai mult din bunele practici ale ADR Centru din Alba Iulia.
La
rândul său, directorul ADR Centru Alba Iulia, Simion Crețu, a arătat că specialiștii români pot acorda asistență partenerilor
moldoveni în domenii de interes cum ar fi dezvoltarea instituțională,
dezvoltarea infrastructurii de transport, de alimentare cu apă și canalizare,
în domeniul gestionării deșeurilor, dar și în aspecte referitoare la eficiența
energetică a clădirilor publice, dezvoltare economică și dezvoltarea
turismului.
Parteneriatul
va asigura transferul de cunoștințe privind pregătirea pentru aderarea
Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
În prima fază
sunt vizate cooperarea în scopul dezvoltării și consolidării legăturilor
economice, care prezintă interes pentru ambele regiuni, promovarea schimburilor
culturale dintre cele două regiuni, precum și extinderea cooperării la nivelul
celor două Consilii de Dezvoltare Regională.
Programul Operaţional Regional POR 2.1A se va lansa pe 8 iulie 2019 şi
va fi deschis maxim patru luni. Cui se
adresează şi care sunt condiţiile de aplicare aflăm de la Petru
Luhan, expert fonduri europene, Director general EMAS Business Consulting.
Programul Operaţional Regional POR 2.1A se adresează
microîntreprinderilor, adică acelor întreprinderi care nu au mai mult de nouă
angajaţi şi o cifră de afaceri sub 2 milioane de euro pe an, şi finanţează
toate ariile economice cu foarte mici excepţii. Adică se pot lua bani pentru
construcţii hale, achiziţii echipamente, achiziţii corporale şi noncorporale în
zona de producţie, se pot construi sedii pentru firme de servicii, se pot
achiziţiona echipamente pentru firme de servicii. Chiar şi ONG-urile au acces
la acest program. Mai mult decât atât, el se adresează mediului urban, adică
locul investiţiei trebuie să fie într-un oraş.
Bucureşti, Ilfov,
nu intră la finanţare în cadrul acestui program. Cofinanţarea nerambursabilă
este de 70% din partea Uniunii Europene şi 30% din partea beneficiarului,
respectiv pentru microîntreprinderi este de 90% din partea Uniunii Europene şi
10% din partea beneficiarilor.
Paşii sunt relativ
simpli. Firma trebuie să aibă minim un an vechime,
te obligă, la momentul depunerii proiectului, să ai un minim angajat, nu trebuie
să ai un profit mare – şi dacă ai 2 lei profit este suficient, dar firma nu are
voie să fie pe pierdere.
Există o listă de coduri CAEN eligibile,
ca anexă la ghidul acestui program, care poate fi consultată pe site-ul
Ministerului Fondurilor Europene sau la oricare consultant de specialitate din
piaţă. Durata scrierii unui proiect poate fi între 2-3 săptămâni până la 1-2
luni. Apoi urmează faza de evaluare a proiectului care durează 1-3 luni, apoi
se semnează contractul de finaţare şi începe implementarea proiectului.
Implementarea proiectului înseamnă: la cele cu construcţii şi montaj se face
licitaţie pentru a identifica un constructor sau un antreprenor general, în
acest sens, apoi se face licitaţie pentru achiziţia echipamentelor şi
utilajelor necesare şi apoi se fac cererile de plată şi/sau rambursare pentru a
dobândi banii din fonduri europene. După care se încheie un proces verbal de
predare-primire şi gata implementarea proiectului care poate dura între 6 şi 12
luni. Există, apoi, 3 ani de monitorizare – asta înseamnă că în fiecare an se
face un raport de progres. Nu ai voie să schimbi destinaţia activităţii
economice pentru care ai obţinut surse financiare nerambursabile, timp de 3
ani. Apoi poţi să faci orice cu acea investiţie.
Campania de informare desfăşurată de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni privind accesarea de fonduri nerambursabile a ajuns în Portugalia, la Lisabona. Delegaţia condusă de secretarul de stat Alina Hagima, căreia i s-a alăturat ambasadorul Ioana Bivolaru, s-a întâlnit cu reprezentanții mediului asociativ românesc, ai clerului și ai presei de limba română, cărora le-a prezentat condiţiile de eligibilitate şi etapele necesare depunerii de proiecte. Oficialii MRP s-au deplasat apoi în Spania, țară care găzduiește una din cele mai importante comunități românești din Europa, peste 1 milion de persoane. Alina Hagima a desfăşurat sesiuni de informare la Sevilla și Madrid, ocazie cu care a prezentat şi principalele linii de activitate ale ministerului precum și proiectele inițiate în 2018 și care continuă anul acesta.
O altă delegaţie a MRP a mers în Irlanda şi în Marea Britanie, unde au avut întrevederi cu reprezentanții comunităţilor de români din Dublin, Manchester și Londra. Directorul Direcției Juridice și Proiecte pentru Comunități din cadrul Ministerului, Ana Maria Bud, a prezentat procedura actuală de acordare de finanțări nerambursabile și a răspuns întrebărilor și comentariilor celor prezenţi. Totodată s-a discutat despre importanța coagulării mediului asociativ românesc și a fost remarcată deschiderea instituţiilor locale de a colabora cu asociaţiile şi bisericile românești pentru proiecte, în special, cu caracter social. Potrivit datelor oficiale, peste 400.000 de români sunt înregistrați în Marea Britanie şi aproximativ 80.000 în Irlanda. Campania de informare va continua, în perioada imediat următoare, în Italia, la Roma şi Torino.
Nouă destinaţii cu profil de ecoturism din România şi 37 de companii au participat, în perioada 31 ianuarie – 3 februarie, la Târgul de Turism “Destinations” de la Londra, al cărui partener principal a fost AER – Asociaţia de Ecoturism din România. Peste 80.000 de vizitatori au văzut, au discutat şi au citit despre România în cadrul acestei manifestări expoziţionale. Cele nouă destinaţii cu profil ecoturistic promovate de Asociaţie în 2019 sub brand-ul Discover Eco-Romania au fost Ţara Haţegului – Retezat, Ţara Dornelor, Eco-Maramureş, Pădurea Craiului – Apuseni, Ţinutul Zimbrului – Neamţ, Colinele Transilvaniei, Băile Tuşnad şi Împrejurimile, Delta Dunării şi Piatra Craiului – Braşov.
“Ne dorim să atragem turiştii în destinaţiile ce se dezvoltă în armonie cu localnicii şi natura locului. Afacerile promovate au o calitate excepţională a produsului turistic, dar şi o responsabilitate specială pentru mediul natural şi social. Aceste oferte sunt extrem de căutate de publicul britanic şi nu numai”, a declarat directorul AER, Bogdan Papuc. România este printre primele ţări din lume care aplică un standard pentru evaluarea destinaţiilor de ecoturism adaptat după criteriile Consiliului Mondial al Turismului Durabil şi administrat de Ministerul Turismului. Rolul Asociaţiei de Ecoturism din România este de a promova şi dezvolta ecoturismul pentru a contribui la conservarea naturii şi a veni în sprijinul comunităţilor locale din zonele cu valoare naturală.
Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră transmite că, în ultimele 24 de ore, graniţa României a fost tranzitată de peste 142.000 de persoane, aproximativ 65.000 pe sensul de intrare şi 77.000 pe cel de ieşire, şi de peste 36.000 mijloace de transport, 16.600 pe sensul de intrare şi 19.700 pe sensul de ieşire din ţară. Poliţia reaminteşte de existenţa aplicaţiei on-line “Media timpilor de aşteptare în punctele rutiere de trecere a frontierei deschise traficului internaţional”, ce poate fi accesată la adresa www.politiadefrontiera.ro/traficonline şi care prezintă timpii de aşteptare actualizaţi în permanenţă.
Autorităţile informează că, în perioada menţionată, au fost constatate 39 fapte ilegale săvârşite atât de cetăţeni români cât şi străini, iar amenzile aplicate depăşesc 7.900 de lei. Totodată, pentru că nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege, 8 cetăţeni români au primit interdicţie de ieşire din ţară iar unui număr de 28 de cetăţeni străini nu li s-a permis intrarea în România.
Guvernul britanic a lansat o
aplicaţie mobilă cu ajutorul căreia cei aproximativ 3,5 milioane de cetăţeni
europeni de pe teritoriul Regatului Unit pot solicita reşedinţă permanentă după
ieşirea din Uniunea Europeană. Aplicaţia îi îndrumă pe utilizatori să-şi
scaneze atât paşaportul biometric cât şi chipul cu ajutorul camerei foto/video
de care dispune dispozitivul mobil pe care este instalată. Software-ul îi
direcţionează apoi pe un site web unde solicitanţii trebuie să-şi introducă
adresa şi, dacă sunt de acord, să accepte o verificare în timp real a
documentelor fiscale pentru a confirma faptul că locuiesc în Marea Britanie.
Pasul trei este să declare pe proprie răspundere dacă au sau nu condamnări
penale, existenţa acestora putând duce la o respingere a cererii. Întregul
proces costă 65 de lire sterline, aproape 74 de euro, preţ ce reprezintă
valoarea unui paşaport, dar este gratuit pentru cei care au deja reşedinţă
permanentă în Marea Britanie. Aplicaţia funcţionează, în prezent, doar pe
dispozitivele cu Android, dar Londra a anunţat că se află în discuţii cu Apple
pentru a o pune şi la dispoziţia utilizatorilor de IOS. Ministrul pentru
românii de pretutindeni, Natalia Intotero, a declarat la Radio România că pe
parcursul celor şase luni, cât va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii
Europene, ţara noastră va susţine dialogul şi cooperarea, pentru apărarea
intereselor românilor care se află în Marea Britanie, după Brexit. Referitor la
aplicaţia lansată de autorităţile britanice, oficialul a spus că este
foarte important ca românii să consulte pagina Ambasadei României şi a
Consulatului General de la Londra, unde găsesc toate informaţiile
necesare. Potrivit estimărilor, peste 400.000 de români
sunt stabiliţi în Marea Britanie.
Campania de informare privind
accesarea fondurilor nerambursabile oferite de Ministerul pentru Românii de
Pretutindeni în 2019 a continuat pe continentul nord-american. După întâlnirea
avută cu membrii comunității românești din Washington, delegaţia ministerului
s-a oprit la New York şi apoi la Chicago. La întrevederea din New York au
participat reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Sf. Maria, ai Camerei de Comerț
Româno – Americană, Societății Române Creştine Dorul, ai
Institutului Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, precum și membri ai
mediului asociativ românesc şi ai mass-media de limba română. Întâlnirea din
Chicago a avut loc la sediul Consulatului General și, la fel ca în cazul celei
de la New York, a atras reprezentanţi ai românilor din teritoriu interesați de
finanţările MRP. În perioada următoare delegaţia mai are programate întâniri în
Canada, la Toronto şi Montreal. Pe continentul european, astfel de întâlniri
vor mai avea loc în Cipru, Austria, Franţa, Italia, Ucraina, Bulgaria,
Macedonia, Albania şi Republica Moldova. Prin acest demers, MRP dorește să îi încurajeze
pe românii de pretutindeni să depună într-un număr cât mai mare, proiecte cu
impact asupra comunității românești, cu accent pe păstrarea identității
culturale, lingvistice, etnice şi religioase.
Angajatorii din Spaţiul Economic
European le pun la dispoziţia lucrătorilor români 1.568 de locuri de muncă,
prin intermediul reţelei Eures România, informează Agenţia Naţională pentru
Ocuparea Forţei de Muncă. Cele mai multe posturi sunt disponibile în Spania -
1.007, în Marea Britanie – 160, Germania – 146 şi Olanda – 121. Mare parte din
job-uri sunt în domeniul agriculturii. Cei interesaţi pot viziona ofertele online,
pe pagina www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene
pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu, unde pot fi îndrumaţi de
consilierul Eures.
Astăzi,
15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale, cu siguranță, nu este deplasat să
vorbim despre clădiri de patrimoniu. Iașul, la acest capitol, nu suferă, ba
dimpotrivă, are bogăția sa – monumente din secole diferite, cu istorii diverse
și care, odată spuse, oferă plăcere celor care ajung în orașul de pe șapte
coline. Bineînțeles, importante
sunt starea în care se află aceste
clădiri și soluțiile pe care le găsesc instituțiile ce le au în grijă pentru a
le reabilita, pentru a le reda strălucirea de odinioară. Într-un astfel de
proces amplu este și Palatul Braunstein, imobil impozant situat la kilometrul
zero al Iașului, construcție ce a fost ridicată la începutul secolului XX.
Susținerea financiară vine prin proiect european. Reperele le avem de la purtătorul de cuvânt
al primăriei ieșene, Sebastian Buraga:
Ne-am concentrat foarte mult ca această
investiție să fie realizată pe fonduri nerambursabile. A fost un proces destul
de anevoios ca să obținem această finanțare și, în luna octombrie a anului trecut, am reușit să semnăm
contractul pe o sumă care depășește 18,7 milioane de lei. Palatul Braunstein
își va recăpăta strălucirea de la început de secol XX, atunci când a fost
construit și era o clădire reprezentativă pentru centrul orașului. Fiecare etaj
va suferi lucrări importante și, bineînțeles, își va păstra caracterul cultural
pe care l-am anunțat încă de la începutul anului trecut, atunci când am lansat
procedura de reabilitare a acestuia.
Palatul
Braunstein a fost hotel, spațiu pentru
sedii de partide, galerie de artă. Ce se dorește la final?
Se dorește exact ce ați spus în ultima
propoziție. La etajul unu, centrele culturale vor fi mutate acolo și vom avea
și o mediatecă, la etajul trei, vom avea spații destinate organizării unor
evenimente speciale, iar în spațiul de la mansardă, vor fi amplasate un
auditoriu și un spațiu expozițional. Chiar la nivelul mansardei, conform
proiectului, va fi amenajat și un punct de belvedere unde poate fi instalat și
un telescop. Deci, practic, viitoarea funcțiune a Palatului Braunstein va fi,
eminamente, culturală și va fi un spațiu
de recreere din acest punct de vedere și de activități culturale care să repună
Iașul pe harta cultural – europeană.
Când
vor fi terminate lucrările?
Conform contractului, noi vrem să finalizăm această investiție la mijlocul
anului 2020. Sunt lucrări care necesită
o foarte mare atenție pentru că, fiind monument istoric, și lucrările sunt deosebite din acest punct de vedere. Prin
urmare, vrem să realizăm acest obiectiv fără a face nici cea mai mică greșeală.
Modificările legislative aduse de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni au trecut de Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului – Legea urmează să fie promulgată.
Programul Start-up Nation – model de bună practică. Interviu
cu Anuţa Herzberg, managerul
unei afaceri infiinţată în România cu fonduri nerambursabile guvernamentale Start-up Nation 2017
Agenţia pentru Finanţarea Investițiilor Rurale anunță deschiderea sesiunii
de primire a solicitărilor de finanțare a
investiţiilor pentru procesarea produselor agricole la nivel național,
inclusiv pentru teritoriul ITI – Delta Dunării, în perioada 3 august 2018 – 31
ianuarie 2019.
Fondurile nerambursabile în
valoare totală de 203 milioane de euro
sunt asigurate prin submăsura 4.2 Sprijin
pentru investiţii în procesarea/ marketingul produselor agricole din
Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Pentru dezvoltarea
şi modernizareacapacităţilor de
procesare şi de comercializare sunt alocate 81,2 milioane de euro și
121,8 milioane de euro pentru crearea de noi unităţi
de procesare.
Gabriel Gârban, șeful biroului
de presă din cadrul AFIR, ne-a spus: Procesatorii
au acum la dispoziție fonduri nerambursabile pentru înființarea sau
modernizarea unităților de procesare a produselor agricole. Ne aflăm într-un
moment în care producem foarte multe materii prime, dar acum trebuie să facem
pasul firesc către investiții în centre de colectare, de procesare, în unități
care pot asigura un lanț alimentar integrat. În România sunt foarte mulți
producători agricoli cărora trebuie să le oferim posibilitatea de a-și procesa
produsele, astfel încât să crească valoarea muncii lor. Din dorința de a veni
în sprijinul solicitanților de fonduri, am implementat încă o simplificare a
procesului de accesare prin semnarea unui acord de colaborare cu Agenția
Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, prin care AFIR va solicita
extrasul de carte funciară aferent
imobilului, pe baza datelor cadastrale înscrise de către solicitant în Cererea
de finanţare. Pot spune că suntem prima instituție care a inițiat un
asemenea acord.
Prin intermediul sM 4.2
solicitanții pot obține sprijin financiar nerambursabil
de 50% din totalul
cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și forme asociative și de 40% pentru alte întreprinderi. Sprijinul
acordat nu va depăși 1.000.000
euro/ proiect pentru IMM, 1.500.000
euro/ proiect pentru alte întreprinderi
sau 2.500.000 euro/ proiect
pentru forme asociative (cooperative și grupuri de producători). În cazul
investițiilor care conduc la un lanț alimentar integrat (indiferent de tipul de
solicitant) finanțarea poate ajunge până la 2.500.000 euro/ proiect.
Planul de
investiții pentru Europa (sau Planul Juncker) se alătură
sprijinului acordat de Uniunea Europeană prin fonduri nerambursabile, cu
instrumente financiare menite să atragă investiții în sectoare strategice, de
la infrastructură si cercetare, până la sănătate, transport, energie și
economie circulară. Planul de investiții pentru Europa are trei piloni: Fondul
european pentru investiții strategice (FEIS
Una dintre
istoriile de succes ale investiţiilor UE a fost celebrată la începutul acestei
luni de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti şi anume proiectul 100 de
inimi pentru 100 de copii. Despre ce este vorba, aflăm de la Angela Cristea,
şefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Acest proiect a fost
selectat pentru a fi exemplificat într-o campanie pe care o derulăm noi,
EUInvest, în care vorbim despre investiţiile
pe care le face Uniunea Europeană, în România, în principal, prin
fonduri nerambursabile, dar începe şi România să participe tot mai activ la
Planul de investiţii european, aşa numit Plan Juncker. Am ajuns acum la peste
357 de milioane de euro, din acest fond de investiţii strategice, mobilizate şi
în România şi de la care ne aşteptăm ca la rândul lor să mobilizeze peste un
miliard de euro, de intrări în proiectele de capital de dezvoltare din România.
Atât fondurile nerambursabile, cât şi Planul de investiţii sunt în derulare. Iar
noi, Comisia Europeană, rămânem un aliat puternic, angajat, prezent, nu numai
cu fondurile europene, dar şi cu expertiza care există în UE în acest domeniu.
Proiectul
100 de inimi pentru 100 de copii salvează vieți, la propriu, a mai
spus Angela Cristea şi a adăugat: Este o dovadă vie că Fondurile
Uniunii Europene, atunci când sunt folosite, când se întâlnesc cu entuziasm, cu
hotărâre, cu dorință de muncă şi de a reuşi, pot să aibă un impact extraordinar
asupra societăţii, asupra comunităţii în care operează, adică reuşesc să-şi
atingă obiectivul. Pentru că vorbim foarte mult despre banii europeni, dar ceea
ce ne interesează la sfârşitul zilei nu este numai cheltuirea (n.r. lor), acea
faimoasă rată de absorbţie a fondurilor europene, ci mai ales ce se schimbă
concret în viaţa de zi cu zi. Şi acesta este doar unul dintre proiectele pe
care le-am finanţat în domeniul sănătăţii, au fost peste 600, în perioada
anterioară de finanţare, 2007-2013. Pe noua perioadă de finanţare continuăm
sprijinirea reformei în sistemul de sănătate.
Investiţiile
UE aduc îmbunătăţiri care contează în viața noastră de zi cu zi. O educație mai
bună, servicii medicale modernizate, energie ecologică, o nouă infrastructură
de transport, tehnologie avansată sunt doar câteva exemple.
Prim-ministrul Mihai Tudose a discutat cu ambasadorul Spaniei la Bucureşti, Ramiro Fernandez Bachiller, despre intensificarea relaţiilor bilaterale, îndeosebi în plan economic, precum şi despre organizarea cât mai curând a unei prime reuniuni interguvernamentale România — Spania. Potrivit lui Tudose, relaţia foarte strânsă de prietenie dintre cele două ţări şi evoluţia pozitivă din ultimii ani a schimburilor comerciale bilaterale reprezintă o bază foarte solidă pentru a dezvolta mai departe cooperarea economică, având în vedere şi comunitatea numeroasă de români din Spania. Diplomatul spaniol a avut cuvinte de apreciere la adresa comunităţii de români din ţara sa, cea mai mare comunitate de străini din Spania (peste un milion de persoane). Potrivit ambasadorului, aceştia s-au integrat foarte bine şi au o contribuţie foarte importantă pentru economia spaniolă, fapt care s-a simţit mai ales în perioada de criză din anii trecuţi. România reprezintă o piaţă importantă pentru investitorii spanioli – a mai spus ambasadorul Spaniei la Bucureşti. În România îşi desfăşoară activitatea peste 6.000 de firme cu capital spaniol, în domeniul bancar, turism şi infrastructură.
România a ocupat primul loc în Europa şi s-a clasat între primele cinci ţări din lume la Olimpiada Internaţională de Fizică din Indonezia. Elevii români au cucerit patru medalii de aur şi una de argint. Potrivit Ministerului Educaţiei, au luat medalii de aur Anca Drăgulescu, Răzvan Octavian Radu şi Petru Cotruţ, de la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, şi Andrei Radu, de la Colegiul Naţional Nicolae Bălcescu din Brăila. Medalia de argint a fost câştigată de Sebastian Leontică, de la Colegiul Naţional Petru Rareş din Piatra Neamţ. La această ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Fizică au participat peste 400 de concurenţi din 88 de ţări.
Tradiţiile şi obiceiurile româneşti au fost promovate zilele trecute la Roma. În Piaţa Nassyria — Fonte Nuova a avut loc o expoziţie de obiecte tradiţionale şi produse culinare cu specific românesc. De asemenea, Ştefania Rareş, Elisabeta Turcu, Gabriel Dorobanţu, Viorel Strâmbeanu, Elena Lazăr, Lidia Bolfosu, Dorin Bercuci, Elena Beninati, Ansamblul Folcloric Altăraşul au adus de acasă, valorile culturale şi tradiţiile româneşti în cadrul unui concert extraordinar de muzică tradiţională românească.
Români stabiliţi în Italia, turişti aflaţi în zonă, dar şi italieni s-au prins într-o horă românească. Artiştii au coborât de pe scenă şi au dansat alături de spectatori, bucurând inima şi sufletul românilor din Roma. Proiectul Festivalul românesc — schimb de cultură şi tradiţii” a fost organizat de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni.
Guvernul a modificat recent procedura de acordare a finanţării nerambursabile pentru sprijinirea activităţii românilor din afara graniţelor. Pe lângă îmbunătăţirea şi flexibilizarea sistemului de finanţare, se vor putea obţine fonduri şi pentru proiecte care vizează menţinerea legăturii românilor din diaspora cu ţara şi promovarea intereselor acestora. Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac, a spus că proiectul de lege modifică, după 11 ani, prevederile în domeniu şi răspunde aşteptărilor comunităţilor româneşti. De asemenea Executivul a mai anunţat lansarea, în august, a unei campanii de informare, destinată românilor care doresc să muncească, să studieze şi să locuiască în străinătate, intitulată “Informare acasă! Siguranţă în lume!”. Campania îşi propune să aducă în atenţia celor interesaţi drepturile, dar şi riscurile la care se expun, odată cu decizia de a munci peste hotare.
Guvernul de la
Bucureşti a modificat şi completat, joi, printr-un proiect de lege, cadrul
legislativ privind procedura de acordare a finanţărilor nerambursabile din
bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru programele menite să
sprijine activitatea românilor din afara ţării şi a organizaţiilor
reprezentative ale acestora. Potrivit ministrului pentru Românii de
Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, după 11
ani de la adoptarea legii privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile
pentru diaspora, proiectul este unul modern şi adaptat legislaţiei europene.
Ministrul a precizat că fondurile alocate vor putea fi justificate mai puţin
birocratic, pe baza atingerii obiectivelor strategice. Proiectul include, între
altele, posibilitatea stabilirii unor priorităţi geografice şi tematice anuale
pentru acordarea finanţării. Acest lucru va ajuta comunităţile româneşti care
fac eforturi uriaşe pentru păstrarea şi consolidarea elementelor identitare, a
mai spus ministrul Păstîrnac.
Ministerul
pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu alte instituţii publice, va
începe în august campaniaInformare
acasă! Siguranţă în lume!, destinată românilor care doresc să muncească, să
studieze si să locuiască în străinătate. Campania îsi propune să informeze asupra drepturilor pe care persoanele
care vor să se stabilească în afara graniţelor le au în ţările membre UE, precum şi asupra riscurilor la care se
expun odată cu decizia de a munci în străinătate. De asemenea, vor fi informaţi
în legătură cu siguranţa la locul de muncă, riscurile unor boli profesionale,
protecţia faţă de abuz şi exploatarea prin muncă, susţinerea accesului
nediscriminatoriu al lucrătorilor români pe piaţa muncii, precum şi numerele de
urgenţă la care pot apela.Campania va începe cu un proiect pilot în judetele Bototani (9 august),
Suceava (10 august) şi Neamţ (11 august) şi va continua şi-n alte regiuni ale
ţării. Proiectul este
organizat în parteneriat cu Ministerul Muncii şi Justiţiei
Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi
autorităţi locale. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a precizat că vor
fi invitaţi reprezentanţi ai Corpului Diplomatic la Bucureşti, îndeosebi
ambasadori care provin din ţări în care sunt comunităti semnificative de
români, precum Italia, Spania, Marea Britanie, Germania şi Franţa.
Proiectul Provocare şi oportunitatea dezvoltării turismului în
teritoriul nostru comun, finanţat în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră
România-Serbia, a fost lansat la Reşiţa. Localităţile implicate sunt Veliko
Gradişte şi Moldova Nouă. Durata proiectului este 14 luni, iar obiectivul
principal îl reprezintă îmbunătăţirea standardelor de calitate a vieţii prin
promovarea turismului tematic. Printre rezultatele aşteptate ale proiectului se
regăsesc organizarea unor târguri gastronomice la Reşiţa, Veliko Gradişte şi
Moldova Nouă, realizarea unui film despre turismul medical şi religios şi a
unor CD-uri care descriu obiectivele turistice româneşti şi sârbesti. Mai mult
decât atât, prin acest proiect se doreşte crearea unui brand prin organizarea
unei Zile a Dunării şi a Zilei Turismului la Moldova Nouă, Veliko Gradişte şi
Reşiţa, care vizează promovarea teritoriului comun ca destinaţie turistică
atractivă.
Până pe 22 iulie, Universitatea din Craiova este gazda celui de-al
41-lea congres anual al Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte (ARA),
din SUA, cel mai important centru academic al oamenilor de ştiinţă din diaspora
română. Evenimentul are ca temă Ştiinţa şi arta în epoca modernă şi oferă
posibilitatea tinerilor din ţară şi străinătate să susţină lucrări ştiinţifice
în cadrul mai multor secţiuni. Printre membrii Academiei s-au aflat profesorul
şi filozoful Mircea Eliade, scriitorul şi dramaturgul Eugen Ionescu, profesorul
George Emil Palade. În anul 2015, Congresul ARA a avut loc la Roma (Italia),
iar în 2016 la Montreal (Canada). El promovează la nivel internaţional
realizările oamenilor de ştiinţă din diaspora română şi nu numai.