Radio România Internațional

Tag: fonduri structurale

  • Fonduri structurale şi de coeziune pentru România

    Fonduri structurale şi de coeziune pentru România

    România a încasat 1,9 miliarde euro din fondurile structurale şi de coeziune finanţate în exerciţiul financiar 2021-2027, a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, într-o postare pe Facebook.

    Potrivit acestuia, gradul de absorbţie general, de 6,11%, situează România la nivelul mediei Uniunii Europene, care este de 6,19%.

    Lucrurile stau încă şi mai bine pe programele gestionate la nivel central de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Transporturilor, unde absorbţia pe fondurile structurale şi de coeziune se situează la 7,3%.

    Numai în ultimele zile s-au încasat peste 650 milioane de euro din fondurile structurale şi de coeziune aferente exerciţiului financiar 2021-2027, iar rambursările de la Comisia Europeană continuă în ritmul pe care l-am prognozat, având în vedere că România are contracte încheiate în valoare de peste 31 miliarde euro, a scris Adrian Câciu.

    Acesta a precizat, însă, că România mai are de recuperat pe Programele Regionale, unde rata de absorbţie este de doar 3,2%. Adrian Câciu s-a declarat convins că modelul pe care actuala coaliţie PSD – PNL l-a imprimat în materie de gestionare şi implementare a fondurilor europene, inclusiv descentralizarea acestora, va fi continuat de viitoarea coaliţie de guvernare, iar ritmul absorbţiei fondurilor europene va fi unul susţinut astfel încât să fie repetat succesul din absorbţia banilor europeni din exerciţiul 2014-2020.

    Pe de altă parte, fostul comisar european Corina Creţu susţine că nu există localitate în România care să nu fi beneficiat de fonduri europene, fapt care se datorează apartenenţei la Uniunea Europeană. Declaraţia vine parcă să dea o replică detractorilor neobosiţi ai Uniunii Europene, inclusiv din noul Parlament, acelora care, sub titulatura de suveranişti, îşi ascund cu greu antioccidentalismul.

    În anul 2023, România se afla pe primul loc în privinţa fondurilor primite, raportat la populaţie, a precizat Corina Creţu, citând o analiză a Euronews. Fostul comisar pentru Politica Regională aminteşte că, de la aderarea la Uniunea Europeană, în anul 2007, România a primit peste 95 de miliarde de euro fonduri nerambursabile, la o contribuţie de sub 30 de miliarde de euro.

    Printre proiectele majore care au beneficiat de fonduri europene sunt câteva spitale regionale mari, Master Planul de Transport, sectoare de autostradă, reabilitări de căi ferate, linia de metrou care va lega Otopeni, cel mai mare aeroport din ţară, de Gara de Nord şi, nu în ultimul rând, podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, al treilea ca mărime din Europa şi unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din România, din ultimii 30 de ani.

  • Investiții în sănătate după 2020

    Investiții în sănătate după 2020

    Asistența medicală rămâne o preocupare majoră a cetățenilor
    UE. Un     recent sondaj Eurobarometru arată că aceasta
    a fost identificată ca fiind principala problemă cu care se vor confrunta
    regiunile în viitor. Fondurile politicii de coeziune sprijină proiecte care
    îmbunătățesc accesul la asistență medicală și abordează inegalitățile în
    materie de sănătate, prin reforma sistemelor de sănătate, dezvoltarea
    serviciilor de e-sănătate și a soluțiilor digitale, precum și prin cercetare și
    inovare, educația în domeniul sănătății, îmbătrânirea în bune condiții, securitatea
    și sănătatea în muncă. În perioada 2014-2020, mii de proiecte sunt finanțate
    din fondurile strcuturale.


    Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu, a oferit mai multe
    amănunte: Cred foarte mult că sprijinirea sănătății și a serviciilor de
    sănătate reprezintă una din condițiile necesare pentru menținerea structurii
    sociale în întreaga Europă. De la începutul actualei perioade de programare (2014-2020),
    8 miliarde de euro din fondurile structurale au fost investite în sănătate,
    inclusiv 4 miliarde din fonduri de coeziune. Finanţăm mii de proiecte în toată
    Europa pentru a îmbunătăți accesul la servicii de sănătate de calitate la nivel
    regional. Am în minte mai multe exemple. De pildă, recent, am vizitat ambulatoriul spitalului municipal din Cluj-Napoca,
    România, care furnizează servicii de sănătate de calitate unui număr de
    aproximativ 60 de mii de locuitori. Totodată, mă gândesc și la laboratoarele mobile din Bruxelles sau
    la cele 3 mii de locuri de muncă pentru asistente medicale create în Slovacia
    pentru a oferi îngrijire la domiciliu persoanelor în vârstă sau celor cu
    dizabilități.


    Recent, în cadrul unei mesei rotunde organizate în cadrul Comisiei cu
    asociații din domeniul sănătății, oficialii europeni au lansat un proiect pilot
    pentru îmbunătățirea serviciilor de urgență transfrontaliere din Pirinei, între
    regiunile de frontieră ale Franței, Spaniei și Principatului Andorra. Medicii
    din regiunile de frontieră nu pot îngriji pacienții de dincolo de frontieră
    care au nevoie de asistență medicală de urgență. Pentru a depăși această
    situație, proiectul intitulat Când sistemele medicale de urgență șterg
    frontierele     vizează să asigure recunoașterea reciprocă prealabilă a medicilor
    de ambele părți ale frontierei. Drept rezultat, 15 milioane de locuitori
    din Pirinei vor beneficia de servicii de urgență mai bune.


    Oficialii
    europeni au anunțat, de asemenea, că sănătatea va fi noua categorie din anul
    acesta pentru     premiile RegioStars. În fiecare an,
    acestea recompen    sează cele mai bune și mai inovatoare proiecte din Europa în
    domeniul politicii de coeziune, din cinci categorii tematice, inclusiv o temă a
    anului. În perioada 2021-2027,
    statele membre și regiunile trebuie să conceapă strategii de investiții pe
    termen lung, care să includă infrastructura, capitalul uman și tehnologiile
    inovatoare. Pentru a sprijini aceste strategii, fondurile politicii de coeziune
    pot fi combinate cu alte instrumente ale UE, sau cu programe naționale. Comisia
    este pregătită să sprijine statele membre și regiunile în vederea planificării
    acestor strategii.






  • Rolul orașelor în cadrul instituțional al Uniunii

    Rolul orașelor în cadrul instituțional al Uniunii

    Orașele din Uniunea Europeană
    joacă un rol important în implementarea anumitor politici și instrumente ale
    Uniunii Europene, cum ar fi în domeniul politicii de coeziune și al fondurilor
    structurale și de investiții    . Implicarea orașelor în procesul decizional la
    nivelul Uniunii Europene este înlesnită prin participarea lor în cadrul
    Comitetului Regiunilor, ca organism consultativ și de consiliere. Actuala
    structură instituțională permite încurajarea platformelor de cooperare între
    orașe și între orașe și organizațiile lor reprezentative și organismele de
    decizie, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii Europene, în
    conformitate cu principiile cooperării, subsidiarității și proporționalității.

    În şedinţa plenară a Parlamentului European din 2 iulie, s-a pus în discuţie
    raportul referitor la rolul orașelor în cadrul instituțional al Uniunii
    Europene    , care recomandă exploatarea potențialului orașelor din Uniunea Europeană
    pentru elaborarea și implementarea politicilor Uniunii. Poziţia Comisiei
    Europene ne este prezentată de Miguel Arias Cañete, comisarul european
    responsabil pentru Politicile Climatice și Energie: Comisia recunoaște necesitatea consolidării rolului
    orașelor în conturarea viitoarelor politici ale Uniunii Europene. Politica
    regională și urbană a Uniunii Europene vizează îmbunătățirea coeziunii
    teritoriale și sprijinirea dezvoltării urbane în Uniunea Europeană. Comisia a
    subliniat de fiecare dată nevoia unor dialoguri mai sistematice și structurate
    cu reprezentanții guvernelor locale și regionale într-o etapă anterioară de
    elaborare a politicilor, dar și dezvoltarea unor mecanisme de guvernanță
    multilaterale pentru o mai bună elaborare a politicilor și punerea lor în
    aplicare. În acest sens, Agenda urbană pentru Uniunea Europeană reprezintă o
    piatră de hotar importantă pentru consolidarea dimensiunii urbane în toate
    politicile relevante ale Uniunii Europene.


  • Portul Constanţa o poartă către Europa

    Portul Constanţa o poartă către Europa

    Reprezentanții Comisiei Europene au dat asigurări cu privire la deplina lor disponibilitate de a sprijini, prin măsuri concrete, integrarea deplină a Portului Constanța în piața unică europeană.

    Portul Constanta este al 4 lea ca marine din Europa și are un Potențial de dezvoltare în contextul poziționării geografice avantajoase și a aderării României la spațiul Schengen.

    Eurodeputatul PSD, Claudia Țapardel a făcut un apel la reprezentanții Comisiei Europene să sprijine, prin fonduri structurale și de coeziune, investiții majore în acest obiectiv care este de importanță majoră pentru sectorul transporturilor din Uniunea Europeană.

    Portul Constanta are o importantă strategica pentru economia europeana, nu numai pentru economia românească. Avem nevoie de sprijin din partea UE pentru a dezvolta infrastructura și logistica din Portul Constanta pe de o parte și aici ma refer la sprijin financiar, la alocarea de fonduri europene, dincolo de sprijinul financiar avem nevoie și de expertiza din partea Comisiei Europene, expertiza tehnica, sa ne ajute sa accesam fonduri și sa implementam cât mai rapid proiecte pentru dezvoltarea Portului Constanta, iar pe de alta parte avem nevoie de o decizie politica foarte importantă la nivel european și anume aceea de integrare in spațiul Schengen și implicit de integrarea Portului Constanta in spațiul Schengen. In momentul de fata statisticile spun ca Portul Constanta este al 4 lea port ca mărime din UE, dar eu cred ca dacă Romania ar beneficia de același sprijin financiar, de care au beneficiat alte porturi importante din UE, va fi și partea sistemului Schengen cred ca Portul Constanta se ajunge dacă nu primul, cred ca cel de-al doilea port ca importantă din UE. Acest lucru este foarte important. Sunt foarte mulți investitori care au venit in Portul Constanta, sunt foarte mulți care își doresc sa vina, semn ca Portul Constanta face legatura între UE sau centrul și vestul UE și estul Europei, vorbim de Orientul Mijlociu, de China și așa mai departe. Deci are o importantă existențiala pentru tot ceea ce înseamnă transport european pentru ceea ce înseamnă comerț european, international și pentru economia europeana și mondiala.

    Trebuie întreprinse toate măsurile necesare – atât la nivel european, cât și național – ca Portul Constanța să devină un pilon de bază al economiei europene.


  • Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020

    Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020

    Investiția în capitalul uman a
    fost întotdeauna cea mai profitabilă. Programul Operațional Capital Uman (POCU) stabilește prioritățile
    de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în
    domeniul resurselor umane contribuind la atingerea obiectivului general al
    Acordului de Parteneriat (AP 2014‐2020) ‐ implicit al Fondurilor Europene
    Structurale și de Investiții din România    , şi anume, de a reduce disparităţile
    de dezvoltare economică şi socială dintre România şi Statele Membre ale UE.
    Aproximativ 2 milioane de euro vor fi investite in perioada urmatoare în
    capitalul uman din Oltenia printr-un proiect implementat de UGIR 1903. Cum se
    va realiza acest lucru aflăm de la Silvia Hanc, partener in proiect:


    Prin
    susținerea înființării și funcționării a unui număr de 37 denoi întreprinderi,
    mici și mijlocii, cu profil nonagricol în zona urbană. Vom acorda subvenții în
    valoare de 40 000 de euro, în două etape. 30 000 de euro intr-o primă etapă ca
    să poată fi începută afacerea și diferența de 10 000 euro după un an de
    funcționare. Intenționăm prin aceste firme să cream minim 2 noi locuri de
    muncă. La finalul proiectului vom avea un minim de 37 de noi firme cu minim 74
    de noi locuri de munca.


    Dincolo de
    înființarea noilor firme vor fi instruiți să devina antreprenori peste 300 de persoane.


    Vor
    beneficia de aceste cursuri de antreprenoriat minim 350 de personae, din
    categoria șomerilor, studenților, angajați, toți cei care doresc să deprindă
    competențe antreprenoriale. La sfârșitul acestor cursuri vor prezenta un mic
    plan de afaceri, pe baza caruia va primi punctaj și diploma. Dintre aceștia, 10%, minim 37 dintre ei, vor
    putea participa la concurs. Mai este o condiție, vom avea un minim de 2 firme
    deschise in fiecare dintre cele 5 județe ale Olteniei.


  • Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2018

    Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2018

    Parlamentul European a adoptat bugetul Uniunii Europene pentru anul 2018, în valoare de peste 160 de miliarde de euro. Se vor aloca mai multi bani pentru creștere economică durabilă, locuri de muncă și securitate. Bugetul mai prevede o creștere de 54%, comparativ cu 2017, a plăților pentru Politica de Coeziune. În acest fel vor fi alocați suficienți bani în buget pentru a achita toate facturile primite de la statele membre pentru cheltuieli cu fondurile de coeziune.

    Bugetul Uniunii pentru anul 2018 prevede creșterea alocărilor financiare pentru investiții în locuri de muncă pentru tineri, cercetare, inovare, siguranța cetateanului, precum și pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova. De asemenea, valoarea totală a fondurilor structurale și de coeziune prevăzute în buget a crescut la 46 de miliarde de euro față de sumele prevazute la acest capitol în 2017.

    Fonduri în plus vor fi alocate anul viitor și programelor cheie care contribuie la crearea de locuri de muncă și crestere economică, precum programul european de cercetare și invoare « Orizont 2020 », pentru cel de mobilitate universitară Erasmus + sau cel pentru fermierii europeni, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru Bugetul Uniunii Europene din 2018: Infrastructură, inovare, cercetare, dezvoltare, IMM-uri, bani pentru studenți Erasmus, căci toată lumea știe dacă mergi două semestre cu o bursă Erasmus în alt stat membru al Uniunii Europene, ai mai bune șanse de a te angaja după aceea, oriunde alt undeva în Europa sau chiar și acasă, deoarece angajatorii apreciază experiența internațională a tinerilor. Fondurile pentru agricultură au crescut ușor, cu 1,2 procente anul acesta față de anul trecut și am pus 34 de milioane de euro în plus la dispoziția tinerilor fermieri tocmai pentru a crea mai multe oportunități în mediul rural .

    Bugetul adoptat prevede, în premieră, o reducere a fondurilor de preaderare destinate Turciei cu 105 milioane de euro, a mai precizat Siegfried Mureșan: Credem că realitatea politică din Turcia nu corespunde standardelor europene și situația se înrăutățește. În plus, față de aceste 105 milioane de euro tăiate, mai punem 70 de milioane de euro în rezervă, asta însemnă că banii sunt blocați pentru moment și vom pune acești bani la dispoziția Turciei doar dacă îndeplinește o serie de condiționalități legate de justiție, standarde democratice, libertatea presei, libertatea de exprimare, drepturile omului. Dacă aceste condiționalități nu vor fi îndeplinite, atunci fondurile vor fi în continuare blocate.

    În același timp, sunt alocate 4,9 milioane de euro pentru combaterea dezinformării și a propagandei venită dinspre Federația Rusă. O altă noutate, lansarea programului de acordare a unui bilet gratuit de tren valabil timp de o lună în 30 de țări europene pentru fiecare tânăr care împlinește 18 ani și care vrea să viziteze Europa. Programul primește o finanțare inițială pentru anul viitor de 12 milioane de euro.

  • România şi fondurile europene

    România şi fondurile europene

    Informaţia nu putea fi lăsată să treacă neobservată: România a încasat, săptămâna trecută, într-o singură zi, 830 de milioane de euro din fonduri structurale şi de coeziune. Ministerul Fondurilor Europene de la Bucureşti a vorbit de un record absolut, în condiţiile în care respectiva sumă, solicitată spre rambursare în 2013, a fost mai mare decât banii încasaţi în fiecare din anii 2009, 2010 şi 2011. Potrivit unor statistici privind sumele rambursate de Comisia Europeană în fiecare an din actuala perioadă de programare, situaţia se prezintă astfel: în 2007 şi 2008 nu s-a încasat niciun ban; în 2009 au fost încasate 0,14 miliarde euro, în 2010 – 0,22 miliarde, iar în 2011 – 0,70 miliarde euro.



    Lucrurile au început să stea mai bine în 2012, când România a atras 1,13 mld euro, în timp ce, în 2013, valoarea rambursărilor a fost de 2,88 mld euro. De altfel, raportat la suma rambursată, anul trecut, de Comisie, România ocupă primul loc la nivelul Uniunii Europene, ţara noastră încasând cu peste 130% mai mulţi bani comparativ cu întreaga perioadă 2008-2012. Anul acesta, între 1 ianuarie şi 20 februarie, Bucureştiul a atras, deja, 0,90 mld euro pentru programe operaţionale sectoriale în Transport, Creşterea Competitivităţii Economice, Mediu şi Asistenţă Tehnică. Trăgând linie şi însumând, suma totală returnată a ajuns, prin urmare, la aproximativ 6 miliarde de euro.



    Rata rambursărilor a depăşit nivelul de 31%, iar rata de absorbţie curentă este în prezent de aproape 34%. Aşa cum precizează într-un comunicat Ministerul Fondurilor Europene, în ultima perioadă, Guvernul de la Bucureşti a accelerat semnificativ implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene pentru a recupera terenul pierdut până la jumătatea lui 2012. Ionuţ Micu, director al Unităţii de Coordonare din cadrul Ministerului:


    “În decursul lui 2013 s-au făcut eforturi uriaşe atât pentru recuperarea întârzierilor în atragerea de fonduri europene, cât şi pentru a asigura acel set de măsuri eficiente, de a crea cadrul pentru atragerea viitoarelor fonduri alocate statului. Astfel, deşi astăzi ne aflăm la 33,5% din fondurile atrase pentru proiectele europene, acest grad este de patru ori mai mare decât cel din luna mai 2012.”



    Pentru ca economia să beneficieze de un sprijin puternic din partea fondurilor europene atrase, pentru perioada 2014-2020 autorităţile române îşi propun să atragă sume semnificative încă din primii ani. Se lucrează, în paralel, la implementarea de soluţii care să conducă la reducerea cât mai mult a riscului de a se pierde bani din fondurile alocate, prea mult timp beneficiarii plângându-se de corupţie, de lipsa de comunicare cu autorităţile locale şi centrale sau chiar de lipsa unei viziuni de dezvoltare economică coerentă şi sustenabilă.