Radio România Internațional

Tag: formare

  • Erasmus+, investitie pentru generatiile viitoare ale UE

    Erasmus+, investitie pentru generatiile viitoare ale UE

    Comisia Europeană a
    publicat raportul anual pentru 2019 privind Erasmus+, care arată că programul
    și-a îndeplinit pe deplin obiectivele, cu niveluri excelente de punere în
    aplicare și o utilizare eficientă a fondurilor. În 2019, accentul a fost pus pe
    continuitatea priorităților programului, spune Sonya Gospodinova, purtător de
    cuvânt la Comisia Europeană:


    Dacă în anii precedenți accentul a fost pus
    pe activități care au promovat incluziunea socială, echitatea și cetățenia
    activă prin educație formală și non-formală, pregătire, tineret și sport, de
    această dată au fost incluse în program și acțiuni cu privire la dezvoltarea
    profesională a educatorilor și a lucrătorilor în domeniul tineretului, care au
    de-a dace cu abandon școlar timpuriu și medii defavorizate.

    Vă pot da câteva
    cifre concrete pentru a exemplifica succesul programului. În jur de 111.000 de
    organizații au beneficiat de finanțare, în 2019, pentru a duce la bun sfârșit
    aproximativ 25.000 de proiecte. În privința tinerilor, mai mult de 174.000 de
    persoane – tineri și lucrători în domeniul tineretului, au beneficiat de
    finanțarea Erasmus+ fie în forma schimburilor de experiență sau a oportunităților
    de muncă. E important de menționat că avem și câteva inițiative noi, cum ar fi
    Alianța Universităților Europene. 70 dintre acestea au început în luna iunie
    2019, cu un buget de aproape 85 de milioane de euro.



    În luna decembrie, s-a
    ajuns la un acord politic în privința finanțării viitoare, continuă Sonya
    Gospodinova, purtător de cuvânt la Comisia Europeană.

    În 2020 am încheiat
    exercițiul financiar anterior, iar acum, din 2021 începem o nouă perioadă de
    șapte ani. Astfel, vom avea un buget de 26 de miliarde de euro pentru întreaga
    perioadă. Programul va avea în vedere proiecte și mai inovatoare și incluzive,
    cu accent pe dezvoltarea digitală sau mai sustenabilă și alte inițiative pilot
    precum Universitățile Europene, Centre de Excelență Profesională și Discover
    EU.


    Programul Erasmus+
    a oferit șansa unui procent de 3,7% dintre tinerii europeni să studieze, să se
    antreneze, să fie voluntari sau să capete experiență profesională peste hotare.
    Sonya Gospodinova, purtător de cuvânt la Comisia Europeană:

    Printre proiectele de care au beneficiat organizațiile din România, în
    2019, se numără Merg la școală începând de azi, o strategie pentru prevenirea
    abandonului școlar timpuriu. Organizația coordonatoare a fost Școala Gimnazială
    Petru Rareș. Aceasta a primit o bursă de 30.280 de euro. Obiectivul pregătirii
    a fost ca profesorii să prevină absenteismul și să păstreze în școală copiii
    din grupuri cu risc de abandon, mai ales copiii de etnie romă, cei din familii
    sărace sau cu părinți care lucrează peste hotare. Aș mai vrea să evidențiez un
    proiect important. Se numește Conștientizarea genurilor în cadrul predării.
    Este un parteneriat între organizațiile din România și din Luxemburg, cu o
    bursă de 263.768 de euro. Au fost sprijiniți profesorii în privința egalității
    de gen și a diversității. Scopul a fost conștientizarea reprezentării slabe a
    fetelor în domeniul științelor, ingineriei și a matematicii, respectiv lipsa
    femeilor cu cariere în aceste domenii.


    Așadar, Erasmus
    rămâne o poveste de succes europeană, care continuă să-și dovedească, de mai
    bine de trei decenii, valoarea adăugată.


  • Raport CE: Situaţia educaţiei şi formării în Europa

    Raport CE: Situaţia educaţiei şi formării în Europa

    Raportul Comisiei arată că sistemele naționale de învățământ devin din ce în ce mai favorabile incluziunii și mai eficiente. Cu toate acestea, publicația indică faptul că inegalitățile reprezintă în continuare o provocare, nivelul de instruire al elevilor depinzând în mare măsură de mediile socioeconomice din care provin, informează comunicatul Comisiei.


    Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, a declarat că din cauza inegalităților, prea mulți europeni sunt încă privați de șansa de a profita la maximum de viețile lor. Inegalitățile reprezintă, de asemenea, o amenințare la adresa coeziunii sociale, a creșterii economice și a prosperității pe termen lung. În plus, de prea multe ori, sistemele noastre de învățământ perpetuează inegalitățile, atunci când nu se ocupă de persoanele provenite din medii mai sărace și atunci când situația socială a părinților determină rezultatele școlare și propagă de la o generație la alta sărăcia și șansele mai mici pe piața forței de muncă. Trebuie intensificate eforturile pentru a depăși aceste inegalități. Sistemele de învățământ au de jucat un rol important în construirea unei societăți mai echitabile, care să ofere șanse egale tuturor.”



    Conform datelor analizate, această ediție relevă faptul că:



    – persoanele care au doar studii de bază sunt de trei ori mai predispuse la sărăcie sau la excluziune socială decât cele cu studii superioare; în 2016, doar 44% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au absolvit o formă de învățământ secundar inferior au fost angajați;

    – în rândul populației cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, rata șomajului este de 16,6% pentru persoanele cu un nivel de studii de bază, respectiv de 5,1% pentru cele cu studii superioare;

    – statutul socioeconomic determină rezultatele elevilor, astfel că 33,8% dintre cei care provin din medii defavorizate au rezultate slabe, față de doar 7,6% în cazul celor cu o situație materială mai bună;

    – UE se îndeprărtează, în realitate, de unul dintre obiectivele sale pentru 2020, și anume reducerea la 15% a procentului de elevi în vârstă de 15 ani care obțin rezultate slabe la citire, matematică și științe;

    – persoanele născute în afara UE sunt deosebit de vulnerabile; astfel, în 2016, 33,9% dintre persoanele din grupa de vârstă 30-34 de ani care locuiesc în UE, dar sunt născute în afara Uniunii, erau slab calificate;

    – investițiile în învățământ s-au redresat în urma crizei financiare și au înregistrat o ușoară creștere (1% de la an la an în termeni reali) la nivelul întregii Uniuni.



    La 17 noiembrie 2017, la Göteborg, liderii Uniunii Europene discută despre educație și cultură, ca parte a activității privind Construirea viitorului comun”, iar la 25 ianuarie 2018, comisarul Navracsics va găzdui primul Summit UE în domeniul educației, în cadrul căruia reprezentanți la nivel înalt din statele membre vor fi invitați să discute modalitățile prin care sistemele naționale de învățământ pot deveni mai eficiente și mai favorabile incluziunii, precizează comunicatul Comisiei Europene.



    Mai multe informaţii pe această temă puteţi citi AICI.