Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a implementat în acest an un mecanism inovator, ReCONECT, care facilitează legătura dintre absolvenții diferitelor forme de învățământ, serviciul public de ocupare și angajatori, adaptand astfel, oferta de formare profesională cu cerințele acestora.
Planurile de redresare și reziliență ale statelor membre includ reforme și investiții de peste 85 de miliarde de euro în educație, formare și învățare pentru adulți. Mecanismul pentru o Tranziție Justă sprijină persoanele, lucrătorii și regiunile afectate de industriile cu emisii mari de carbon, facilitând formarea profesională și accesul la noi locuri de muncă. Alte programe, precum Erasmus+ și Europa Digitală, contribuie la dezvoltarea competențelor.
Parlamentul European a discutat problema decalajului de competențe. Cu această ocazie, eurodeputatul Georgiana Teodorescu a prezentat situația României privind lipsa specialiştilor calificaţi.
„România are nevoie urgentă de redeschiderea școlilor vocaționale de arte și meserii. Am ajuns o țară de absolvenți de studii superioare care nu știu să facă nimic și care nu își găsesc locuri de muncă pe măsura diplomelor, așa că fie pleacă la munci necalificate peste granițe, fie se angajează în astfel de servicii chiar în țară.
Astăzi, în România, un electrician câștigă mai bine decât un avocat sau un inginer, spre exemplu, și chiar și așa nu îl găsești spre a-l angaja. Această imagine critică asupra țării mele riscă să se reflecte și asupra Europei în curând. Dacă nu alocăm bani mulți pentru învățământul vocațional, vom ajunge să importăm astfel de forță de muncă doar din afara granițelor Uniunii Europene, în timp ce propriii noștri cetățeni vor fi asistați social.
Colaborarea între Uniunea Europeană, sectorul privat și instituțiile de învățământ este esențială. Trebuie să creăm parteneriate care să adune resurse și expertiză ca să ne asigurăm că programele de formare răspund nevoilor de mâine.”
Populația Uniunii Europene scade anual cu un milion de persoane până în 2050 din cauza îmbătrânirii. Două treimi dintre companiile europene consideră că lipsa competențelor lucrătorilor le frânează activitatea, iar patru din cinci spun că nu pot investi și crește cât ar putea. IMM-urile se confruntă cu o provocare și mai mare: doar una din cinci firme reușește să găsească angajați cu abilitățile necesare.
Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (1,54%), în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,41%), şi în intermedieri financiare şi asigurări (1,24%). Aproape 24% din numărul total al locurilor de muncă vacante s-au concentrat în industria prelucrătoare (8.200). Cele mai puţine locuri de muncă vacante s-au regăsit în tranzacţii imobiliare, industria extractivă, respectiv în alte activităţi de servicii (câte 100 pentru fiecare în parte). Sectorul bugetar a însumat circa 21% din numărul total al locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administraţia publică (3.300), urmate de cele din sănătate şi asistenţă socială (3.200) şi din învăţământ (900). Prin comparaţie cu trimestrul precedent, cea mai relevantă creştere a ratei locurilor de muncă disponibile a fost înregistrată în administraţia publică (+0,11%), iar cea mai redusă în distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor şi activităţi de decontaminare (-0,29%).
Ministrul român al Justiţiei, Alina Gorghiu, a declarat că deficitul de personal din Poliţia Penitenciară reprezintă o mare problemă din sistem. Ea a arătat că din 16.000 de posturi, la sfârşitul lunii iunie, erau ocupate 13.000 şi că ministerul pe care îl conduce depune toate eforturile pentru a corecta această situaţie. Demnitarul a spus că a iniţiat un memorandum în guvern pentru suplimentarea cu încă 1.600 a posturilor de poliţişti. Ministrul Justiţiei a lăudat faptul că la Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare din Târgu Ocna, în nord-estul României, s-au făcut paşi înainte pentru asigurarea egalităţii de gen, în condiţiile în care aproape 33% dintre absolvenţi sunt femei. Totodată, a percizat Gorghiu, în Administraţia Naţională a Penitenciarelor lucrează aproape 3.400 de femei, 26% din totalul angajaţilor.
Aproape 6.500 de locuitori ai judeţului Braşov, în centrul României, erau şomeri la sfârşitul lunii iulie, potrivit datelor Agenţiei locale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. În procente, asta înseamnă o rată a şomajului de 2,50%, în uşoară creştere faţă de luna iunie. Din cele 6.500 de persoane fără loc de muncă, doar 900 primeau ajutor de şomaj, restul fiind persoane în căutarea unui loc de muncă. Cei mai mulţi şomeri înscrişi la AJOFM sunt din mediul rural, aproape 4900, iar segmentele de vârstă cu cei mai mulţi şomeri sunt 40-49 de ani şi 30 – 39 de ani. Pe de altă parte, 4 din 10 şomeri din judeţ au studii primare sau nu au terminat nici măcar 4 clase, fapt care îi face foarte greu de angajat. La polul opus, AJOFM Braşov arată că şomerii cu studii superioare au o pondere de 6% din totalul celor înregistraţi în evidenţele sale.
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă din România va derula, în septembrie, 100 programe de formare profesională pentru 1.452 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite. Programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum referent resurse umane – 114, îngrijitoare bătrâni la domiciliu – 112, operator introducere validare şi prelucrare date – 112, ajutor bucătar – 86, lucrător comercial – 86, femeie de serviciu – 62, montator instalaţii solare – 53, cofetar – 42, contabil – 42 şi frizer – 42. Judeţele în care, în luna septembrie 2024, se vor organiza cele mai multe cursuri, cu număr mare de participanţi, sunt: Dâmboviţa şi Dolj, în sud, şi Suceava, în nord-est. Cei interesaţi se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă sau pot vizualiza oferta de cursuri pe site-ul anofm.ro.
Comisia
Europeană a prezentat o serie de noi inițiative în cadrul unui pachet de măsuri
privind mobilitatea competențelor și a talentelor pentru a face UE mai atractivă
pentru talentele din afara Uniunii și pentru a facilita mobilitatea în
interiorul acesteia.
Demersul UE de a acoperi deficitul de forță de muncă
începe acasă: prin eforturi neîncetate de a crește, de a recalifica și de a
utiliza potențialul neexploatat al forței de muncă naționale în beneficiul
pieței unice. Însă, pentru a rezolva problema lipsei de forță de muncă cu care
se confruntă statele membre, UE va trebui, de asemenea, să atragă competențe și
talente din întreaga lume. Pentru ca această abordare să aibă succes, UE
trebuie să fie capabilă să atragă și să păstreze talentele necesare.
Dezvoltarea cooperării în materie de migrație a forței de muncă cu partenerii
din țările terțe poate fi, de asemenea, un câștig reciproc, care întoarce
expertiza și sprijinul financiar în economia țării de origine.
Vicepreședintele
CE pentru promovarea modului de viață
european, Margaritis Schinas, a oferit mai multe amănunte:
Aceste
lucruri vin într-un moment în care există o cerere de forţă de muncă în întreaga
lume, nu numai din partea industriei, a întreprinderilor sau a statelor membre.
Vorbim de un apel universal de a merge dincolo de eforturile noastre de a
acoperi minusurile prin forța de muncă internă. Pentru început nu trebuie să
uităm că avem un potențial imens de valorificat al forței de muncă interne din
UE.
Dar nu este suficient și facem foarte multe în acest sens. Toate planurile
noastre conţin elemente importante pentru valorificarea competențelor și pentru
formare profesională. Avem alianțele universitare europene, pachetul privind
competențele şi talentele, conturile personale de învățare. Avem și micro-credențialele.
Această comisie a făcut foarte multe pentru a folosi potențialul neexploatat
îndeajuns al forței de muncă interne, dar tot nu e suficient.
Comisia propune înființarea unei baze de talente a UE pentru a facilita
recrutarea de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă din țări din afara
UE pentru ocupațiile care se confruntă cu un deficit de personal. Este o măsură
inovatoare, prima platformă a UE de acest tip, care facilitează și accelerează
recrutarea internațională, pentru a ajuta angajatorii să aibă acces la un bazin
mai larg de competențe și talente. Participarea la baza de talente a UE va fi
voluntară pentru statele membre, care vor sprijini gestionarea platformei.
Pe de altă
parte, facilitarea recunoașterii calificărilor și a validării competențelor
dobândite în țările terțe este un factor-cheie pentru angajatorii care caută
lucrători calificați și pentru resortisanții țărilor terțe care doresc să aibă
acces la piața forței de muncă din UE, precum și pentru integrarea acestora în
societățile gazdă.
Comisia recomandă un set de măsuri pentru
simplificarea și accelerarea recunoașterii competențelor și calificărilor
resortisanților țărilor terțe. Aceste măsuri ar moderniza actualul sistem de
recunoaștere al UE și l-ar apropia de sistemul stabilit pentru resortisanții UE
care se mută în alt stat membru.
Totodată, propunerea
de recomandare a Consiliului Europa în mișcare – oportunități de mobilitate în
scop educațional pentru toată lumea vizează stimularea mobilității în toate
domeniile educației și formării profesionale. Aceasta invită statele membre să
facă din mobilitatea în scop educațional în cadrul UE o parte integrantă a
tuturor parcursurilor de educație și formare, de la învățământul școlar și
educația și formarea profesională, în special ucenicia, la învățământul
superior și la schimburile de experiență în rândul tinerilor.
A început oficial Anul European al Competențelor, care va oferi un nou impuls pentru atingerea obiectivelor sociale ale Strategiei Europa 2030. Acestea stabilesc, printre altele, ca cel puțin 60% din adulți să urmeze cursuri de formare în fiecare an și cel puțin 78% să aibă un loc de muncă.
Șanse pentru dezvoltarea mediului rural. Oportunități de formare profesională și de afaceri în județul Alba. Participă: dr. Mirela Mocan, profesor de istorie; Ioan Mocan, profesor de alimentație publică și turism, director al Liceului tehnologic de turism și alimentație din Arieșeni; dr. Ionela Ana-Scrob, medic veterinar Arieșeni; Larisa Cherechianu, absolventă de filosofie și Tică Darie, absolvent de design multimedia la Københavns Erhvervsakademi – Copenhaga, fondatori și manageri ai unei afaceri de succes în Roșia Montană, centrată pe articole vestimentare tricotate din lână merinos de către localnice.
Un proiect
menit să-i ajute pe angajații din regiunea de sud est a țării să devină mai
competitivi pe piața muncii, a fost lansat la Constanța. Acesta vizează în principal persoanele
din categorii defavorizate.
Pentru acestea vor fi organizate
programe de formare profesională, astfel încât să fie mai bine pregătite și
aibă o șansă în plus de a obține un loc de muncă mai bine plătit. Proiectul este derulat de Camerele de
Comerț din Constanța și Vrancea.
Manager de proiect, Victoria Aciobăniței,
reprezentant a Camerei de Comerț Vrancea:
Dezvoltarea de
competențe și abilități prin programe de formare profesională continuă,
destinate angajaților din regiunea sud est și în special, categoriile
dezavantajate, respectiv, persoane care nu au calificare, care au un nivel
scăzut de calificare și persoane care locuiesc în mediul rural. În proiect avem
660 de persoane în care 560 vor urma programe de formare profesională continuă
și 100 de persoane vor participa la programe de evaluare și certificare de
competențe, având în vedere că ei au niște competențe dobândite în sistem
nonformal sau informal.
Cursurile sunt de mai multe tipuri și țin cont de cerințele de pe piața
muncii, spune Victoria Aciobăniței:
Cursuri de
inițiere, de calificare și de specializare. La inițiere o să avem cursuri de
validare, introducere și prelucrare date, arhivar și curs de tinichigiu
vopsitor auto. Sunt meserii cerute pe piața muncii. Pentru calificare avem
lucrător izolator în construcții, avem cameristă – acestea chiar se vor
desfășura la Camera de la Constanța – confecționer asamblor articole din
textile și o calificare de nivel 2 instalator apă canal.
Președintele Camerei de Comerț
Constanța, Dan Jugănaru, a precizat care este contribuția instituției
constănțene la proiect:
Noi suntem
parteneri în acest proiect. Camera de Comerț Constanța va avea activități în
cele două județe din Dobrogea – Constanța și Tulcea iar meseriile, respectiv
ocupațiile despre care vorbim sunt acelea de arhivar – este un curs de inițiere
– și de calificare de nivel 2 – cursuri pentru lucrători instalatori în
construcții și cameristă. Două domenii diferite, din industrie, respectiv
turism, de care este mare nevoie în județul nostru.
Proiectul ANGAJAȚI COMPETITIVI PE PIAȚA MUNCII DIN REGIUNEA SUD-EST
este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital
Uman 2014-2020, Axa prioritara 6: ‘Educaţie şi competenţe’ și are o valoare totală
de 4,7 milioane de lei din care 4 milioane reprezintă cofinanţarea europeană.
Acesta se desfășoară până pe 31 martie 2023.
Lansat
în 2005 drept componentă fundamentală a programului eLearning al Comisiei
Europene, eTwinning a devenit parte integrantă a Erasmus+, Programul UE pentru
Educație, Formare, Tineret și Sport, din 2014. Biroul Central de Asistență
eTwinning este administrat de European Schoolnet, un parteneriat internațional
format din 31 de ministere europene ale educației. Platforma eTwinning
promovează colaborarea școlară în Europa prin intermediul tehnologiilor
comunicării și informației (TIC), oferind unităților de învățământ asistență și
instrumente de lucru.
Programul eTwinning are ca scop principal facilitarea
comunicării și colaborarea între școli din țările membre ale Uniunii Europene,
implicând cadrele didactice și elevii în activități noi de învățare.
Recunoașterea din partea Centrului European eTwinning a venit în urma
desfășurării unor proiecte europene Erasmus+ și eTwinning, pentru care școala
din Reşiţa a primit certificate de calitate, spune profesorul Gheorghița
Fercea, directorul Colegiul Național Mircea Eliade:
Conferirea
acestui statut reprezintă o confirmare a inovației, colaborării și
profesionalismului de care profesorii și elevii au dat dovadă pe parcursul
derulării proiectelor europene. Aceste acțiuni educative aduc recunoaștere
oficială și o mai mare vizibilitate a activității participanților la nivel
național și european, precum și premii anuale și certificate naționale și
europene de calitate pentru cele mai bune proiecte. Ideea de implicare am
avut-o după ce am participat la un curs de formare în luna noiembrie a anului
2016, organizat de Institutul de Științe ale Educației. Dintre proiectele
desfășurate de școala noastră menționez: Educația combate rasismul,
Tinerii și România centenară, Holocaustul – o lecție a trecutului pentru
prezent, Stop bullyng și altele. Proiectele au dovedit că stăpânim
foarte bine practicile digitale și cele de siguranță online și abordăm inovativ
și creativ aceste activități.
Mediul
educațional eTwinning oferă personalului didactic ce activează în școlile din
țările europene un mediu de comunicare, colaborare, demarare de proiecte și
schimb de informații – un spațiu în care să simtă că fac parte din cea mai
palpitantă comunitate educațională din Europa.
Statutul
de Școală eTwinning reprezintă atât o validare a reușitei personale a
profesorilor, cât și o confirmare a rezultatelor deosebite obținute de întreaga
echipă eTwinning din școală – cadre didactice și elevi.
Proiectul se numeşte Primii paşi spre
viitor şi este implementat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona
Metropolitană Bucureşti în parteneriat cu
administrațiile locale din comuna Cernica şi sectorul 3.
Proiectul îi
vizeaza pe copiii în vârsta de pană la 2 ani,
inclusiv din categorii defavorizate, dar şi pe părinții acestora, spune George
Oancea- manager de proiect:
Prin acest proiect
Asociatia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Bucureşti s-a
asociat cu Directia Generală de Asistentă Socială şi Protectia Copilului sector
3 şi cu comuna Cernica pentru înfiintarea şi
dezvoltarea serviciilor de aducatie antepreşcolară de pe raza celor două
unitati teritorial administrative.
Vom înființa o noua creşă în
comuna Cernica- pentru că în acest moment nu
există acolo acest serviciu de creşa- iar creşa Cerceluş din sectorul 3 va
modernizată şi dotată cu echipamente specifice.
Copiii vor primi îngrijire
iar părintii care nu au o slujbă vor beneficia de consiliere în vederea identificării unui loc de muncă adecvat pregătirii
lor, mai spune George Oancea:
Prin proiect dorim ca 61 de copii să
beneficieze de aceste servicii. Astfel vom avea 36 de copii la creşa din
sectorul 3 şi 25 de copii la creşa din Cernica. Cu mentiunea că 16 dintre
aceştia trebuie să fie de etnie romă.
Vor mai fi şi
activități specifice pentru părinții acestor copii, de exemplu dacă printre
părinți sunt persoane care nu au un loc de muncă se vor desfăşura activități în vederea pregătirii şi identificării unui loc de
muncă pentru aceştia.
De asemenea, mai avem
un număr de 13 cadre didactice ce vor fi pregătite şi vor beneficia de programe
de formare profesională în cadrul celor două
creşe.
Oancea mai spune că atât în cazul creşei care
se va înfiinţa la Cernica cât şi în ceea ce priveşte creşa Cerceluş din
sectorul 3 vor avea loc reabilitări şi modernizări ale clădirilor dar şi dotări
cu echipamente şi mobilier.
Proiectul este finanțat prin Programul
Operațional Capital Uman 2014- 2020
Proiectul este în
valoare de circa 4,4 milioane de lei, se va derula pe o perioadă de 30 de luni
şi este finanțat din fonduri europene din Fondul Social European iar partenerii
vor avea şi ei o parte de cofinanțare.
Proiectul se va derula până în iunie 2023.
Planurile naționale privind energia și clima sunt primele
instrumente integrate de planificare pe termen mediu pe care statele membre au
obligația să le elaboreze în vederea atingerii țintelor convenite pentru 2030,
la nivelul UE, referitoare la energie și climă. Fornea Dumitru, membru al
Comitetului Economic și Social European, atrage atenția că nu s-au inițiat
dezbateri naționale pe această temă la nivelul statelor membre.
Conform obligațiilor
asumate de către statele membre ale UE, la Paris, s-au stabilit niște ținte
pentru reducerea emisiilor de carbon. Obiectivul urmărit este o reducere de 40%
până în 2030, urmărindu-se un efect de neutralitate a impactului asupra climei
până în anul 2050. Sunt obiective ambițioase ale UE, pentru a căror îndeplinire
e nevoie de un set de măsuri politice, ca statele membre să se conformeze
obiectivelor stabilite printr-un tratat internațional. În acest context, toate
statele membre ale UE au fost obligate să înceapă un exercițiu de proiectare a
unor planuri naționale pentru energie și climă, explică Dumitru Fornea membru
al Comitetului Economic și Social European:
Exercițiul a început
la sfârșitul anului trecut. Teoretic ar trebui ca până la 31 decembrie 2019,
România și celelalte state membre să transmită către Comisia Europeană
planurile lor naționale pentru energie și climă. Din păcate, standardele
europene stabilite prin legislația europeană, prevăd obligativitatea consultării
partenerilor sociali, a societății civile, a mediului de afaceri și a
autorităților locale. Din ceea ce cunoaștem prin activitățile curente, nu numai
în România, se pare că aceste consultări sunt întârziate, motiv pentru care am
atras deja atenția Comisiei Europene. Se discută fragmentat, la nivel
sectorial, în cadrul unor organisme europene, cum ar fi Inițiativa pentru
Regiunile Carbonifere în Tranziție sau în cadrul Alianței Europene pentru
Baterii. Însă, din păcate, la nivel național, această dezbatere nu a fost încă
proiectată în statele membre.
Partenerii sociali și-au
transmis deja îngrijorarea către autoritățile europene, spune Dumitru Fornea:
Sperăm să se rezolve, deoarece cadrul financiar 2021-2027 va
depinde de forma în care vor arăta
planurile naționale pentru energie și climă. Astfel 25% dintre fondurile
europene pentru exercițiul financiar amintit vor trebui dedicate acțiunilor privind
schimbările climatice și adaptării la acestea. Asta înseamnă cam 260 de
miliarde de euro. Este o sumă enormă, dar care nu poate fi cheltuită
dezordonat. Sunt investiții care trebuie făcute pe baza unor documente programatice.
Unul dintre acestea e reprezentat de planurile naționale pentru energie și
climă. Mai mult, fondurile de dezvoltare regională, cel de coeziune, cel
social-european, toate vor avea stabilite elemente de evaluare calitative, care
vor trebui reflectate în planurile naționale pentru energie și climă. Se va
face o sinergie între planuri și ghidurile, condițiile specifice sau generale,
acestea fiind elemente concrete în stabilirea alocărilor financiare și a
modului în care pot fi cheltuiți banii respectivi.
În cadrul sesiunii
plenare a Comitetului Economic și Social European, prezidată de Dumitru Fornea, raportorul Tommaso Di Fazio a
transmis recomandările CESE privind metoda de lucru a statelor membre și a
celorlalte instituții europene privind această temă.
Oamenii sunt sensibili
la aspectele care-i privesc direct, cum ar fi prețul energiei electrice. 10%
din populația UE este afectată de fenomenul de sărăcie energetică. În România,
3,8 milioane de cetățeni se încălzesc cu lemne. În acest context, e destul de
dificil să vorbești despre ambițiile europene, însă trebuie s-o facem, fiindcă
am acceptat toți necesitatea și imperativul de a face ceva pentru a contracara
efectele negative ale schimbărilor
climatice. Ca reprezentanți ai unor organizații care au salariați în Valea Jiului
sau în Bazinul Minier al Olteniei, suntem în mod deosebit ce se va întâmpla cu
acești oameni, iar planurile naționale pentru energie și climă ar fi putut să
diminueze impactul negativ asupra salariaților din domeniile care poluează și
sunt afectate de emisii de carbon foarte ridicate, cum e domeniul producerii de
energie pe bază de cărbune.
Prin urmare, salariații ar
trebui implicați în discuții, ar trebui să se creeze pachete sociale, dar și pachete
de educare și formare profesională pentru facilitarea tranziției energetice și,
mai ales, ar trebui asigurate fondurile necesare investițiilor în energiile
verzi.
Reprezentanţi ai autorităţilor din România şi Spania s-au întâlnit
la sediul Ministerului Afacerilor Externe din Bucureşti pentru a discuta despre
situaţia cetăţenilor români minori faţă de care au fost dispuse măsuri de
protecţie de către statul spaniol. Discuţiile s-au desfăşurat în prezenta
ambasadorului Spaniei în România, Manuel Larrotcha Parada, şi au vizat aspecte
privind eliberarea documentelor de stare civilă şi a paşapoartelor pentru
minorii români aflaţi sub protecţia Madridului. MAE român a exprimat întreaga
disponibilitate a autorităţilor naţionale de a răspunde fiecărui caz sesizat de
partea spaniolă, cu soluţii concrete, adaptate situaţiei minorilor, stabilite
la nivelul unui grup de experţi. Cele două părţi au stabilit ca grupurile de
experţi români şi spanioli să se întâlnească în funcţie de urgenţă şi gradul de
vulnerabilitate al minorilor implicaţi.
Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniţă, a discutat
cu ministrul Apărării de la Chişinău, Pavel Voicu, despre cooperarea bilaterală în domeniul apărării şi
în cadrul organizaţiilor internaţionale, precum şi modalităţile de impulsionare
a dialogului moldo-român în domeniul militar, transmite Radio Chişinău. Diplomatul
român a declarat că România va sprijini şi în continuare instituţia de apărare
prin derularea unor proiecte şi programe direcţionate spre modernizarea Armatei
Naţionale a Republicii Moldova. Ministrul moldovean a afirmat că priorităţile
sale sunt profesionalizarea armatei, dotarea cu tehnică și armament,
completarea cu efectiv și instruirea acestuia, precum și îmbunătățirea
condițiilor sociale ale militarilor. Pavel Voicu a apreciat contribuţia părţii
române la instruirea militarilor Armatei moldovene în instituţiile de profil
din România şi în cadrul exerciţiilor militare bilaterale şi multinaţionale.
Comisiile pentru cultură și media și de politică externă din Senatul
României au avizat pozitiv propunerea de numire a şefei Institutului Cultural
Român, Liliana Țuroiu, în funcția de director al Reprezentanței ICR Bruxelles. Directorul ICR
Bruxelles este, conform legii, coordonator general al proiectului EUROPALIA și
omolog al managerului general Europalia Internațional. Liliana Ţuroiu le-a
explicat senatorilor că renunţă la funcţia de preşedinte al ICR în principal
pentru a coordona de la Bruxelles Festivalul Europalia, care include 260 de
evenimente şi care va începe peste trei luni. Ea a amintit că fostul director
al ICR Bruxelles, Carmen Ducaru, a renunţat la post. Suntem în momentul
în care deciziile de la Bucureşti au fost luate, proiectul este aprobat,
procedura de implementare este în curs, iar greutatea desfăşurării acestui
proiect trece în sarcina reprezentanţei Bruxelles, a afirmat Ţuroiu. Ca
urmare a acestui vot, după obţinerea tuturor avizelor, Senatul României va lua
act de eliberarea funcţiei de preşedinte al ICR, urmând a fi propus, conform
legii, un nou director.
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă anunţă că
organizează, în luna iulie, 169 programe gratuite de formare profesională pentru
2.742 de persoane. Cele mai multe locuri disponibile – 214 – vizează calificări
în comunicarea în limba română şi competențe de bază în matematică. 169 de
locuri sunt libere la cursurile de bucătar, 149 la cele de inspector resurse
umane, 148 la lucrător în comerț, 144 la operator validare și prelucrare date
şi 133 la ospătar sau vânzător în unitați de alimentație publică. ANOFM
organizează şi cursuri de contabilitate pentru 95 persoane, de agricultor şi
crescător de animale pentru 84 persoane, de cameristă pentru 74 persoane şi de
comunicare în limba engleză pentru 70 oameni. Cele mai multe cursuri vor avea
loc în judeţele Vrancea, Dâmbovița, Dolj, Brașov şi în Capitală. Cei interesaţi
se pot adresa agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă din zona de
domiciliu sau pot consulta oferta online la adresa www.anofm.ro, secţiunea
Persoane fizice/Cursuri de formare profesională.
Veste bună pentru mai mult de 60 de copii din comuna Pănet, ca urmare a semnării proiectului gestionat la nivel regional de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, pentru contractul privind Construirea unei creșe în comuna Pănet, județul Mureș.
Aceasta beneficiază de posibilitatea de a-și moderniza și extinde infrastructura de educație, inclusiv prin achiziționarea de dotări, cu fonduri din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 10 – Îmbunătățirea infrastructurii educaționale, Prioritatea de investiții: 10.1 – Investiții în educație și formare, inclusiv în formare profesională, pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare. Cererea de finanțare se bazează pe prevederile Obiectivului specific 10.1, cuprins în această axă de finanțare, respectiv Creșterea gradului de participare la nivelul educației timpurii și a învățământului obligatoriu, în special pentru copiii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului, apel dedicat învățământului ante-preșcolar și preșcolar.
Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creșterea gradului de participare a populației școlare din învățământul obligatoriu la sistemul de educație, iar obiectivul specific al proiectului constă în asigurarea unei oferte educaționale adecvate, accesibile și de calitate, prin dezvoltarea infrastructurii grădiniței. Atingerea acestor obiective se va realiza prin construirea de clădiri adecvate, dar și prin reabilitarea și modernizarea spațiilor destinate procesului educațional, precum și prin dotarea acestora.
Nicolae Mărginean, director Relații publice și comunicare, ADR Centru, ne-a spus: Prin acest proiect, se va construi o nouă structură, cu regim de înălțime P+E, care va asigura funcționarea creșei cu program prelungit. În cadrul întregului ansamblu, vor fi două săli de clasă pentru grupa mică și două săli de clasă pentru grupa mare, cu o capacitate de peste 60 de copii. Clădirea construită, modernizată și dotată, va avea un cabinet medical, dar și depozite pentru material didactic, săli multifuncționale, grupuri sanitare pentru copii și pentru personal, vestiare și multe alte spații tehnice.
Valoarea totală a acestei cereri de finanțare este de peste 3 870 000 lei, din care suma nerambursabilă reprezintă aproximativ 2 247 000 de lei, restul fiind cheltuieli eligibile și neeligibile suportate de beneficiar, UAT Comuna Pănet, județul Mureș. Investițiile vor fi gata până la sfârșitul lunii martie 2022.
A fost promulgată Legea care aduce modificări
la regimul străinilor din România. Noutăţile privesc condiţiile
de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe pentru cercetare,
studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de
elevi sau proiecte educaţionale şi muncă au pair. Astfel,
străinilor intraţi în România în scopul încadrării în muncă li se prelungeşte
dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul
individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în Registrul general de
evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul
salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Pentru lucrătorii cu
calificare înaltă, salariul trebuie să fie la nivelul de cel puţin două ori
câştigul salarial mediu brut.
Legea mai prevede ca străinii
care conduc în România filiale, reprezentanţe sau sucursale a unei
companii cu sediul în străinătate, în baza unui contract de mandat ori altui
document cu aceeaşi valoare juridică, li se prelungeşte dreptul de şedere
temporară în scop de muncă fără prezentarea unui contract de muncă, dacă fac
dovada mijloacelor de întreţinere obţinute din activitatea desfăşurată în
această calitate, cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară
garantat în plată.
Dacă ne referim la străinii care intră în România în scopul încadrării în
muncă în calitate de lucrător au pair , acestora li se va
prelungi dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul
individual de muncă cu timp parţial, înregistrat în registrul general de
evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că durata timpului de muncă nu
depăşeşte 25 de ore pe săptămână, iar cuantumul salariului este cel puţin la
nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, calculat la
fracţia de timp lucrată.
Potrivit legii, organele
poliţiei de frontieră pot să interzică intrarea străinilor pe teritoriul
statului român în situaţia în care au săvârşit, cu intenţie, pe teritoriul
României ori în străinătate, infracţiuni pentru care li s-a aplicat o pedeapsă
privativă de libertate mai mare de 3 ani.
Pentru studii, viza de lungă şedere poate fi acordată,
la cerere, străinilor care solicită intrarea pe teritoriul României în calitate
de student, stagiar, elev sau care participă la un program de schimb de elevi
sau proiect educaţional. Pe lângă solicitare, studenţilor le mai trebuie dovada
de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educaţiei Naţionale, din care să
rezulte că va urma o formă de învăţământ cu frecvenţă, la o instituţie de
învăţământ superior de stat sau particulară, acreditată ori autorizată
provizoriu potrivit legii. De asemenea, mai au nevoie de dovada achitării
taxei de studii pentru cel puţin un an de studii; dovada mijloacelor de
întreţinere, în cuantum de cel puţin salariul de bază minim brut pe ţară
garantat în plată, lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă în viză. In plus,
stundenţii mai au nevoie de dovada privind asigurarea cazării la o familie
selectată de către organizaţia care realizează schimbul de elevi sau proiectul
educaţional şi care deţine un spaţiu de locuit considerat normal pentru o
familie din România sau într-o unitate specială de cazare selecţionată de către
organizaţia care realizează schimbul de elevi sau proiectul educaţional.
În perioada 5-9 noiembrie, Comisia Europeană organizează Săptămâna Europeană a Competenţelor Profesionale. Educaţia şi formarea profesională pot însemna un prim pas către excelenţa în educaţie, găsirea unui loc de muncă de înaltă calitate şi creşterea şanselor de angajare. Astfel, demersul anual al Comisiei contribuie la Agenda pentru competenţe în Europa şi la implementarea Pilonului european al drepturilor sociale. Prin Săptămâna Europeană a Competenţelor Profesionale, Comisia Europeană îşi propune să sensibilizeze publicul în legătură cu gama largă de oportunitaţi disponibile prin programele de educaţie şi formare profesională şi să încurajeze cât mai mulţi europeni să participe. Anul acesta, Săptămâna Competenţelor Profesionale va aborda subiecte precum digitalizarea și internaţionalizarea educaţiei şi formării profesionale.
Natasha Bertaud, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europen: Comisia a publicat cele mai noi informaţii cu privire la Săptămâna Europeană a Competenţelor Profesionale. Ediţia din acest an este organizată de Comisia Europeană, alături de preşedinţia austriacă a Consiliului Uniunii Europene. Mai mult de o mie de evenimente se vor desfăşura peste tot în Europa, începând de săptămâna aceasta, până în luna decembrie. Formarea profesională poate aduce cu sine o educaţie excelentă şi locuri de muncă la standarde înalte, atât pentru tineri, cât şi pentru adulţi.
Comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă, Marianne Thyssen, a declarat: Ne face plăcere să ne întoarcem pentru al treilea an la rând ca să demonstrăm că formarea profesională deschide drumul către cariere interesante şi pline de satisfacţii în toate domeniile – piloţi, producători de film, tehnicieni de aeronave şi orice vă puteţi imagina! Mai mult, formarea profesională şi programele de ucenicie oferă oamenilor competenţele necesare pentru a răspunde necesităţilor pieţei muncii în secolul XXI, drept urmare sunt încântată că profităm din nou de ocazie ca să evidenţiem aceste beneficii în întreaga Europă.
La ediţia din 2017, au fost organizate mai mult de 1500 de activităţi în toată Europa, la care au participat aproximativ un milion de europeni. În cadrul Săptămânii Europene a Competenţelor Profesionale de la Viena, din 5-9 noiembrie, vor fi premiate de către Comisia Europeană iniţiativele de excelenţă în domeniul învăţământul profesional şi tehnic.
Prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 se finanţează trei noi proiecte
europene care vizează integrarea tinerilor şomeri pe piaţa muncii. Două dintre
proiecte vizează schemele naţionale de ucenicie şi stagii, iar cel de-al
treilea vizează activarea și mobilitatea tinerilor NEETs, respectiv tinerii
care nu sunt în educație, ocupare sau formare profesională.
Prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 se finanţează, din
fonduri europene, noi proiecte pentru integrarea tinerilor șomeri pe piața
muncii. Valoarea totală a acestor proiecte este de 9,7 milioane euro. Pentru
regiunea București-Ilfov, contractul de finanțare are o valoare de 1,3 milioane
euro, iar pentru celelalte regiuni de dezvoltare, de 8,4 milioane euro.
Cu
detalii despre aceste proiecte Corina Scarlat, reprezentant al Agenţiei Naţionale
pentru Ocuparea Forţei de Muncă :
S-au semnat contractele aferente a trei proiecte europene care vizează
integrarea tinerilor şomeri pe piaţa muncii. Două proiecte dintre acestea
vizează schemele naţionale de ucenicie şi stagii şi oferă sprijin financiar
nerambursabil angajatorilor care organizează programe de ucenicie la locul de
muncă sau programe de stagii pentru absolvenţii de învăţământ superior, în
cazul acesta pentru stagii. Programele de ucenicie se pot derula până la 3 ani,
adică pot fi în funcţie de nivelul de calificare pe care îl organizează
ucenicia, de 1 an, de 2 ani sau de 3 ani, iar stagiile sunt pentru absolvenţii
de studii superioare de 6 luni. Pentru ucenicie vreau să vă mai spun că sunt
tinerii care vor să se califice într-un anumit domeniu iar angajatorii vin în
sprijinul lor prin programele acestea de calificare la locul de muncă. În felul
acesta angajatorul îşi asigură şi o forţă de muncă calificată şi venim şi
astfel şi în sprijinul tinerilor care doresc să se specializeze într-un anumit
domeniu. Este nevoie de oameni calificaţi într-un anumit domeniu, nu neapărat de
oameni cu studii superioare. Este nevoie şi de aşa ceva dar este nevoie de
persoane care să ştie o meserie. Se caută muncitori calificaţi în foarte multe
domenii şi de aceea noi venim în sprijinul pieţei forţei de muncă.
Un alt contract de finanțare, derulat prin intermediul Programului Operațional
Capital Uman 2014-2020, cu o valoare de 460 mii euro, vizează activarea și
mobilitatea tinerilor NEETs, respectiv tinerii care nu sunt în educație,
ocupare sau formare profesională. Prin acest proiect se urmărește stimularea ocupării tinerilor prin acordarea
de prime de activare.