Tag: formular

  • HUB-ul de servicii al MAI, modalitate de obținere facilă, rapidă și gratuită a certificatului de cazier judiciar

    HUB-ul de servicii al MAI, modalitate de obținere facilă, rapidă și gratuită a certificatului de cazier judiciar

    De asemenea, certificatul de cazier judiciar poate fi obţinut şi online de către persoanele fizice de cetăţenie română, prin două mecanisme de acces. Astfel, pentru obţinerea certificatului de cazier judiciar electronic, cetăţenii au la dispoziţie următoarele servicii online: – prin platforma HUB.MAI.GOV.RO (https://hub.mai.gov.ro/serviciu/), solicitanţii vor completa un formular disponibil în platformă, iar pentru a li se stabili cu certitudine identitatea, se vor prezenta fizic, o singură dată, la unităţile de poliţie care eliberează certificate de cazier judiciar. – prin intermediul platformei www.ghişeul.ro, pentru utilizatorii care sunt înregistraţi sau doresc să se înregistreze în platformă.

    Solicitarea cazierului se face urmând procedura de validare a identităţii electronice, folosind un card bancar înrolat 3D Secure, emis de o instituţie bancară din România. În urma validării, aceştia vor fi redirecţionaţi către platforma HUB.MAI.GOV.RO, pentru completarea online a cererii tip.

    HUB-ul de servicii online al MAI a fost creat pentru a uşura interacţiunea cetăţeanului cu structurile Ministerului Afacerilor Interne, urmând ca, pe această platformă, să fie integrate mai multe servicii publice oferite de instituţie.

     

    La nivel naţional, în perioada 1 ianuarie – 31 mai 2024, au fost eliberate 914.348 de certificate de cazier judiciar, la ghişeu, iar 177.385 de certificate de cazier judiciar au fost eliberate în format electronic, prin HUB-ul de servicii al MAI.

    “Certificatul de cazier judiciar pentru persoanele fizice se obţine de la orice subunitate de poliţie în care funcţionează ghişeul pentru eliberarea certificatelor de cazier judiciar. Acesta se eliberează, de regulă, pe loc sau în cel mult trei zile lucrătoare“, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Interne.

     

     

  • Informare pentru pasagerii care vin cu avionul în România

    Pasagerii care vin cu avionul în România având originea călătoriei într-un stat cu risc epidemiologic ridicat (lista statelor AICI) pot completa înainte sau în timpul zborului formularul solicitat de către autoritatea de sănătate publică din România, pentru a evita aglomerarea la zonele de trecere a frontierei de pe aeroporturile românești. Formularul poate fi descărcat de AICI.



    La debarcare pasageii vor preda autorităților formularul completat. Totodată, toți pasagerii care sosesc din țările care se află pe lista galbenă vor intra în autoizolare pentru 14 zile. Această perioadă se poate reduce la 10 zile, doar dacă pasagerii solicită efectuarea un test COVID-19 în ziua a opta de carantinare, rezultatul testului e negativ şi nu au simptome de boală.



    Pasagerii care sosesc în România din țările aflate pe lista galbenă și care petrec pe teritoriul țării doar 3 zile (72 de ore) pot prezenta un certificat prin care să demonstreze ca în ultimele 48 de ore înainte de intrarea pe teritoriul României au obținut un rezultat negativ la testul pentru COVID-19.



    Pasagerii care vin dintr-o țară “verde”, dar trec în tranzit printr-o țară “galbenă”, nu vor intra în carantină dacă demonstrează ca au fost doar in tranzit.


  • ANAF: Chestionarele de stabilire a rezidenței fiscale se pot depune electronic

    ANAF: Chestionarele de stabilire a rezidenței fiscale se pot depune electronic

    Contribuabilii persoane fizice care sosesc/pleacă în/din România pentru o perioadă ce depăşeşte în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, pot depune electronic chestionarele de stabilire a rezidenţei fiscale, informează vineri Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

    Chestionarul pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la sosirea în România (Z015) și Chestionarul pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România (Z017) sunt disponibile pe website-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (www.anaf.ro), secțiunea Servicii online, rubrica Declarații electronice, de unde pot fi descărcate de contribuabili.

    Chestionarele privind stabilirea rezidenței fiscale pot fi accesate de contribuabili și la următorul link:
    https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/servicii_online/declaratii_electronice/descarcare_declaratii/

    După completare, chestionarele pot fi depuse prin intermediul serviciului Spațiul Privat Virtual (www.anaf.ro) sau prin serviciul de depunere online disponibil pe website-ul www.e-guvernare.ro.

    Informații suplimentare cu privire la stabilirea rezidenței fiscale sunt publicate pe website-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, secțiunea Asistență contribuabili, rubrica Ghiduri curente, fiind incluse în Ghidul privind rezidența fiscală a persoanelor fizice (material publicat în limba română și limba engleză).

    Ghidul poate fi accesat la următoarele adrese de internet:
    https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Ghid_StabilireaRezidenteiFiscale_Editie2019_RO.pdf
    respectiv
    https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Ghid_StabilireaRezidenteiFiscale_Editie2019_EN.pdf

    Sursa: Agenția Națională de Administrare Fiscală – ANAF

  • Stabilirea rezidenţei fiscale la sosirea sau la plecarea din România


    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a realizat un ghid cu informaţii utile despre stabilirea sau modificarea rezidenţei fiscale, în ceea ce priveşte impozitarea veniturilor.


    Ghidul se adresează persoanelor fizice rezidente/nerezidente, care părăsesc/sosesc în România, și în cazul cărora este necesară stabilirea/ modificarea rezidenței fiscale, respectiv impozitarea veniturilor obținute.



    Acest ghid conține informații despre criteriile de stabilire a rezidenței unei persoanei fizice pentru evitarea dublei impuneri, elemente care atestă rezidenţa fiscală în România, documentele necesare pentru stabilirea rezidenței fiscale la sosirea în România, documentele necesare pentru stabilirea rezidenței fiscale la plecarea din România, sancţiunile aplicate pentru nedeclararea rezidenţei fiscale şi alte informaţii necesare.





    Modificarea rezidenţei fiscale la plecarea din România


    Din anul 2012 a fost instituită obligativitatea ca, la plecarea de pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 183 de zile (6 luni), persoanele fizice să completeze şi să depună la organul fiscal unde domiciliază Chestionarul pentru stabilirea rezidenţei persoanei fizice la plecarea din România”, cu 30 de zile înaintea plecării.



    Depunere a chestionarului pentru stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea din România revine doar persoanelor care au părăsit teritoriul ţării după data de 30.01.2012.



    Se recomandă ca persoanele care au părăsit România după data de 30.01.2012 să intre în contact cu ANAF la sediul unde sunt înregistraţi cu rezidența fiscală, prin transmiterea unei solicitări în baza formularului de contact disponibil pe website-ul ANAF: https://www.anaf.ro/asistpublic/, alegând categoria “Asistență în domeniul fiscal”.



    Dacă solicitantul continuă să obţină venituri din România, acesta va fi menţinut în evidenţele fiscale din România, însă va avea statutul de persoană nerezidentă în România, şi, în consecinţă, va plăti un impozit calculat cu o cotă redusă, conform convenţiilor de evitare a dublei impuneri (aici). Statul care îl consideră rezident fiscal îi va acorda solicitantului credit fiscal pentru impozitul plătit în România.



    În vederea aplicării prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri, solicitantul va trebui să prezinte şi certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de autoritatea fiscală competentă a statului străin.



    Persoanele care părăsesc România fără a depune chestionarul la ANAF vor fi menţinute în evidenţele fiscale cu statutul de rezidenţi români şi vor fi taxaţi în consecinţă.



    Formularul se completează în două exemplare (originalul se depune personal sau prin împuternicit la registratura ANAF unde persoana în cauză a avut domiciliul în România, sau se transmite prin poştă, cu confirmare de primire, iar copia se păstrează de către solicitant). Adresele sediilor teritoriale ale ANAF sunt disponibile AICI.



    Pentru mai multe detalii, consultaţi la link-ul de mai jos materialul ilustrativ elaborat în 2016, în care sunt explicaţi paşii de urmat pentru persoanele fizice care au plecat sau pleacă din România precum şi modul în care sunt impozitate veniturile obţinute de către aceştia în România. Ghidul poate fi consultat AICI.



    De asemenea, răspunsuri concrete la întrebările specifice adresate de cetățenii români sunt disponibile AICI.


  • Ghid ANAF privind stabilirea rezidenţei fiscale la sosirea sau la plecarea din România

    Ghid ANAF privind stabilirea rezidenţei fiscale la sosirea sau la plecarea din România

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a realizat un ghid cu informaţii utile despre stabilirea sau modificarea rezidenţei fiscale, în ceea ce priveşte impozitarea veniturilor.


    Ghidul se adresează persoanelor fizice rezidente/nerezidente, care părăsesc/sosesc în România, și în cazul cărora este necesară stabilirea/ modificarea rezidenței fiscale, respectiv impozitarea veniturilor obținute.



    Acest ghid conține informații despre criteriile de stabilire a rezidenței unei persoanei fizice pentru evitarea dublei impuneri, elemente care atestă rezidenţa fiscală în România, documentele necesare pentru stabilirea rezidenței fiscale la sosirea în România, documentele necesare pentru stabilirea rezidenței fiscale la plecarea din România, sancţiunile aplicate pentru nedeclararea rezidenţei fiscale şi alte informaţii necesare.



    Modificarea rezidenţei fiscale la plecarea din România



    Din anul 2012 a fost instituită obligativitatea ca, la plecarea de pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 183 de zile (6 luni), persoanele fizice să completeze şi să depună la organul fiscal unde domiciliază Chestionarul pentru stabilirea rezidenţei persoanei fizice la plecarea din România”, cu 30 de zile înaintea plecării.



    Depunere a chestionarului pentru stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea din România revine doar persoanelor care au părăsit teritoriul ţării după data de 30.01.2012.



    Se recomandă ca persoanele care au părăsit România după data de 30.01.2012 să intre în contact cu ANAF la sediul unde sunt înregistraţi cu rezidența fiscală, prin transmiterea unei solicitări în baza formularului de contact disponibil pe website-ul ANAF: https://www.anaf.ro/asistpublic/, alegând categoria “Asistență în domeniul fiscal”.



    Dacă solicitantul continuă să obţină venituri din România, acesta va fi menţinut în evidenţele fiscale din România, însă va avea statutul de persoană nerezidentă în România, şi, în consecinţă, va plăti un impozit calculat cu o cotă redusă, conform convenţiilor de evitare a dublei impuneri (aici). Statul care îl consideră rezident fiscal îi va acorda solicitantului credit fiscal pentru impozitul plătit în România.



    În vederea aplicării prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri, solicitantul va trebui să prezinte şi certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de autoritatea fiscală competentă a statului străin.



    Persoanele care părăsesc România fără a depune chestionarul la ANAF vor fi menţinute în evidenţele fiscale cu statutul de rezidenţi români şi vor fi taxaţi în consecinţă.



    Formularul se completează în două exemplare (originalul se depune personal sau prin împuternicit la registratura ANAF unde persoana în cauză a avut domiciliul în România, sau se transmite prin poştă, cu confirmare de primire, iar copia se păstrează de către solicitant). Adresele sediilor teritoriale ale ANAF sunt disponibile AICI.



    Pentru mai multe detalii, consultaţi la link-ul de mai jos materialul ilustrativ elaborat în 2016, în care sunt explicaţi paşii de urmat pentru persoanele fizice care au plecat sau pleacă din România precum şi modul în care sunt impozitate veniturile obţinute de către aceştia în România. Ghidul poate fi consultat AICI.



    De asemenea, răspunsuri concrete la întrebările specifice adresate de cetățenii români sunt disponibile AICI.

  • Stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea din România

    Stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea din România

    Stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea din România



    Din anul 2012 a fost instituită obligativitatea ca, la plecarea de pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 183 de zile (6 luni), persoanele fizice să completeze şi să depună la organul fiscal unde domiciliază Chestionarul pentru stabilirea rezidenţei persoanei fizice la plecarea din România, cu 30 de zile înaintea plecării.



    Obligaţia depunerii chestionarului pentru stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea din România revine doar persoanelor care au părăsit teritoriul ţării după data de 30.01.2012.



    Pentru a afla informaţii utile despre rezidenţa fiscală, puteţi solicita “Asistență în domeniul fiscal” de pe site-ul ANAF: https://www.anaf.ro/asistpublic.



    Evitarea dublei impuneri



    Dacă solicitantul care şi-a stabilit rezidenţa fiscală într-o altă ţară continuă să obţină venituri din România, acesta va fi menţinut în evidenţele fiscale din România, însă va avea statutul de persoană nerezidentă în România, şi, în consecinţă, va plăti un impozit calculat cu o cotă redusă, conform convenţiilor de evitare a dublei impuneri (aici). Statul care îl consideră rezident fiscal îi va acorda solicitantului credit fiscal pentru impozitul plătit în România.



    În vederea aplicării prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri, solicitantul va trebui să prezinte şi certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de autoritatea fiscală competentă a statului străin.



    Persoanele care părăsesc România fără a depune chestionarul la autoritatea competentă din România vor fi menţinute în evidenţele fiscale cu statutul de rezidenţi români.




    Variante pentru depunerea formularului



    Formularul se completează în două exemplare. Originalul se depune personal sau prin împuternicit la registratura organului fiscal unde persoana în cauză a avut domiciliul în România sau se transmite prin poştă către acesta, cu confirmare de primire. Copia se păstrează de către solicitant.



    Pentru mai multe detalii, consultaţi Ghidul ilustrativ elaborat în 2016, în care sunt explicaţi paşii de urmat pentru persoanele fizice care au plecat sau pleacă din România precum şi modul în care sunt impozitate veniturile obţinute de către aceştia în România.


    De asemenea, răspunsuri concrete la întrebările specifice adresate de cetățenii români sunt disponibile şi AICI.

  • Constatarea amiabilă în cazul accidentelor uşoare

    Constatarea amiabilă în cazul accidentelor uşoare

    De la început, amintim că şoferii implicaţi în accidente uşoare, în urma cărora au rezultat numai pagube materiale ale autovehiculelor, nu au nevoie de documente de constatare întocmite de Poliţia Română. Această procedură opţională, intrată în vigoare în iulie 2009, se aplică numai când sunt îndeplinite concomitent următoarele condiţii: s-a produs un accident rutier pe teritoriul României, soldat numai cu pagube materiale, în care sunt implicate cel mult două vehicule, ai căror proprietari deţin o poliţă RCA (de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule) valabilă la data producerii accidentului. Procedura se aplică, însă, numai când nu a fost comisă o infracţiune prevăzută de Codul Rutier, cum ar fi conducerea sub influenţa alcoolului, lipsa inspecţiei tehnice periodice la zi sau conducerea unui autovehicul neînmatriculat sau cu numere false. Procedura nu poate fi aplicată nici când s-au produs pagube şi la alte structuri, precum stâlpi, garduri sau clădiri.



    Condiţia pentru a putea recurge la constatarea amiabilă este ca formularul special, ce conţine două pagini autocopiative, ambele având aceeaşi valoare juridică, şi instrucţiuni de utilizare, să fie completat şi semnat de către ambii şoferi implicaţi în accident. Formularul de constatare amiabilă poate fi procurat de la societăţile de asigurare autorizate să încheie asigurări pentru vehicule. Câmpurile ce trebuie completate de către conducătorii vehiculelor implicate în accident se referă la data şi locul producerii accidentului, datele de identificare ale conducătorilor auto implicaţi şi ale proprietarilor vehiculelor implicate, datele vehiculelor implicate şi ale companiilor la care sunt încheiate asigurările RCA, informaţii privind circumstanţele producerii accidentului şi schiţa accidentului. După completare, formularul trebuie să fie prezentat companiilor de asigurări, acestea urmând să elibereze documentele necesare intrării în reparaţie a autovehiculelor. Depunerea formularului de către oricare dintre cele două părţi implicate la companiile de asigurări reprezintă o avizare de daună şi obligă asigurătorul să efectueze constatarea pagubelor şi să stabilească vinovăţia părţilor. Este, de altfel, interzis ca un asigurător să îndrume şoferii către Poliţie pentru întocmirea constatării, dacă accidentul se înscrie în cadrul celor considerate a face obiectul constatării amiabile. Constatarea amiabilă conduce, din perspectiva conducătorilor auto, la simplificarea procedurii, de cele mai multe ori birocratice, care trebuie urmată ca şi consecinţă a unui accident rutier. De asemenea, constatarea amiabilă conduce la scurtarea procedurilor de recuperare a prejudiciilor în caz de accidente de circulaţie din care au rezultat numai pagube materiale. Totodată, se elimină sancţiunea contravenţională, anume atât amenda cât şi suspendarea permisului de conducere, singura sancţiune fiind penalizarea din partea asigurătorului prin mărirea primei de asigurare pentru anul care urmează. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul www.constatulamiabil.ro.


  • Cărţi în librării şi biblioteci, la cererea publicului

    Cărţi în librării şi biblioteci, la cererea publicului

    Balansând cu greu
    obligaţiile profesionale şi cele familiale cu petrecerea timpului liber,
    bucureştenii – şi nu doar ei – îşi trăiesc mai rar momentele de relaxare
    printre cărţi, în librării sau în biblioteci. O dovedesc, printre altele, şi
    statisticile care indică o piaţă a cărţii nu foarte înfloritoare. În ultimii
    ani, piaţa electronică – atât prin producţia de e-book, cât şi prin librăriile
    virtuale – a început uşor să devină o alternativă mai la îndemână pentru cei
    care, deşi vor să cumpere cărţi, nu au mereu timp să iasă în oraş pentru asta.
    Deşi piaţa de carte electronică se situează în jurul valorii de 3% din totalul
    pieţei de carte, segmentul achiziţiilor online de cărţi stă mult mai bine.
    Într-una din librăriile din centrul capitalei, discuţiile cu clienţii fideli
    includ – aşa cum era previzibil – cu necesitate referiri la internet şi la
    lipsa timpului liber. Deşi locuieşte de aproape opt ani în Bucureşti, o tânără
    nu a fost niciodată la o bibliotecă publică de aici. În schimb, răspunde
    pozitiv la întrebarea dacă intră des în librării: În ultima perioadă, da. Trebuie să cumpăr diverse
    chestii şi pentru slujbă, dar mă şi relaxează. Îmi aminteşte de copilărie.
    Cărţi cumpăr, dar nu neapărat din librării. În general, ori iau din anticariat,
    ori dau comandă pe net. Mi se pare mai comod aşa, mai practic, deşi preţurile
    variază, iar dacă ai o carte în mână, ai un alt sentiment. Am observat tendinţa
    asta a diverselor magazine să se direcţioneze spre partea de online pentru că
    oamenii nu mai au timp, iar netul ne ajută. Totuşi, dacă ieşi la o plimbare, te
    mai şi relaxezi şi mai vezi şi lucruri noi.



    Altă clientă, o mamă ce
    merge în librării cam de două ori pe săptămână, cumpără cărţi despre care s-a
    informat în prealabil: Mă pun la curent cu noutăţile de pe internet, în funcţie de voturile
    primite de anumite titluri, vin şi le achiziţionez din librărie sau, în cazul
    în care nu ajung la librărie, le comand de pe net. Având în vedere că
    majoritatea dintre noi muncim de dimineaţă până seara, cel mai util este să
    putem face comandă online şi să le primim la serviciu.



    Discuţiile acestea le-am
    purtat într-unul din sediile Companiei de Librării Bucureşti, cea mai longevivă
    reţea din domeniu, cu o activitate neîntreruptă în capitală de peste 65 de ani
    şi filiale în toate sectoarele. Pentru a nu-şi închide sediile, cum au fost
    obligate s-o facă alte librării în anii din urmă, şi această reţea trebuie să
    se adapteze la vremuri. Iar pătrunderea în mediul online este imperativul
    vremurilor noastre. Prin programul Rezervă şi ridică, clientul poate să
    comande prin internet o carte din stocul librăriei, iar librarul i-o poate
    aduce la cea mai apropiată filială de casă. Fiind foarte nou, serviciul acesta
    nu este bine cunoscut de către cumpărători, după cum aflăm de la o altă
    cititoare: Mi
    se pare interesantă ideea. De altfel, la firma la care lucrez avem un serviciu
    asemănător. Dar îmi place să şi răsfoiesc o carte şi să-mi fac astfel o idee
    despre ea înainte să o cumpăr. N-aş
    renunţa la plimbarea prin librărie, deşi achiziţia online e o idee bună.



    Marieta Seba, directoarea Companiei de Librării Bucureşti, spune
    că acest serviciu a fost iniţiat în urma dialogului cu clienţii. Marieta Seba:
    Clientul îşi comandă marfa şi, dacă vrea să o ridice din librărie, apelează
    la acest serviciu fără să-l coste nimic în plus. Dacă vrea să vină dimineaţa
    sau a doua zi, poate s-o facă anunţăndu-ne. Noi putem să i-o şi stocăm o
    perioadă de timp. Acest sistem e foarte bun şi pentru librarii noştri.
    Librarul, din faţa calculatorului, apelând la procedeul Rezervă şi ridică,
    verifică stocul, vede care este librăria unde se află cartea respectivă şi i-o
    trimite clientului. Dar acest lucru poate dura o zi sau două în funcţie de
    fluxul nostru de aprovizionare şi de şoferii noştri.


    Comunicarea cu clienţii prin internet nu este doar
    apanajul magazinelor online şi a librăriilor au dezvoltat şi acest segment al
    vânzărilor, ci şi al bibliotecilor publice. Este cazul Bibliotecii
    Metropolitane Bucureşti, instituţie aflată în subordinea Consiliului General al
    Capitalei. De peste un an, pe siteul bibliotecii se găseşte un formular de
    sugestii. Acolo, cititorii pot nota şi trimite titlurile de cărţi, CD-uri şi
    DVD-uri pe care doresc ca biblioteca să le achiziţioneze. Pe viitor se pregăteşte
    şi altă modalitate de a veni mai repede în întâmpinarea dorinţei
    utilizatorilor, tot prin intermediul internetului. Detalii ne oferă Anca
    Râpeanu, directoarea Bibliotecii Metropolitane: Ne pregătim
    uşor, uşor către momentul în care vom trimite cărţi dintr-o filială într-alta
    pe bază de rezervare. Asta se va întâmpla peste doi ani. Într-un timp destul de
    scurt, pe baza unei rezervări care se poate face în catalogul electronic, după
    eliberarea permisului, noi vom şti că într-o anumită zi noi trebuie să ducem o
    anumită carte într-o anumită filială. Încercăm, oricum, să ţinem foarte mult
    cont şi de ce-şi doresc utilizatorii. Avem un formular online, simplu, ce poate
    fi găsit pe websiteul nostru. Acolo ni se poate sugera ce să se cumpărăm. Avem
    o singură rugăminte: înainte de a ne face vreo sugestie, să se verifice dacă în
    biblioteca noastră nu există deja cartea sau DVD-ul dorit.



    Având în vedere numărul destul de mare al
    formularelor online completate, se poate spune că lectura pe suport tradiţional
    este încurajată prin cele mai inovative tehnici.

  • Constatarea amiabilă în cazul accidentelor uşoare

    Constatarea amiabilă în cazul accidentelor uşoare

    De la început, amintim că şoferii implicaţi în
    accidente uşoare, în urma cărora au rezultat numai pagube materiale ale
    autovehiculelor, nu au nevoie de documente de constatare întocmite de Poliţia
    Română. Această procedură opţională, intrată în vigoare în iulie 2009, se
    aplică numai când sunt îndeplinite concomitent următoarele condiţii: s-a produs
    un accident rutier pe teritoriul României, soldat numai cu pagube materiale, în
    care sunt implicate cel mult două vehicule, ai căror proprietari deţin o poliţă
    RCA (de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse
    terţilor prin accidente de autovehicule) valabilă la data producerii accidentului.
    Procedura se aplică, însă, numai când nu a fost comisă o infracţiune prevăzută
    de Codul Rutier, cum ar fi conducerea sub influenţa alcoolului, lipsa
    inspecţiei tehnice periodice la zi sau conducerea unui autovehicul
    neînmatriculat sau cu numere false. Procedura nu poate fi aplicată nici când
    s-au produs pagube şi la alte structuri, precum stâlpi, garduri sau clădiri.



    Condiţia pentru a putea
    recurge la constatarea amiabilă este ca formularul special, ce conţine două
    pagini autocopiative, ambele având aceeaşi valoare juridică, şi instrucţiuni de
    utilizare, să fie completat şi semnat de către ambii şoferi implicaţi în
    accident. Formularul de constatare amiabilă poate fi procurat de la societăţile
    de asigurare autorizate să încheie asigurări pentru vehicule. Câmpurile ce
    trebuie completate de către conducătorii vehiculelor implicate în accident se
    referă la data şi locul producerii accidentului, datele de identificare ale
    conducătorilor auto implicaţi şi ale proprietarilor vehiculelor implicate, datele
    vehiculelor implicate şi ale companiilor la care sunt încheiate asigurările
    RCA, informaţii privind circumstanţele producerii accidentului şi schiţa
    accidentului. După completare, formularul trebuie să fie prezentat companiilor
    de asigurări, acestea urmând să elibereze documentele necesare intrării în
    reparaţie a autovehiculelor. Depunerea formularului de către oricare dintre
    cele două părţi implicate la companiile de asigurări reprezintă o avizare de
    daună şi obligă asigurătorul să efectueze constatarea pagubelor şi să
    stabilească vinovăţia părţilor. Este, de altfel, interzis ca un asigurător să
    îndrume şoferii către Poliţie pentru întocmirea constatării, dacă accidentul se
    înscrie în cadrul celor considerate a face obiectul constatării amiabile.
    Constatarea amiabilă conduce, din perspectiva conducătorilor auto, la
    simplificarea procedurii, de cele mai multe ori birocratice,
    care trebuie urmată ca şi consecinţă a unui accident rutier. De asemenea,
    constatarea amiabilă conduce la scurtarea procedurilor de recuperare a
    prejudiciilor în caz de accidente de circulaţie din care au rezultat numai
    pagube materiale. Totodată, se elimină sancţiunea contravenţională, anume atât
    amenda cât şi suspendarea permisului de conducere, singura sancţiune fiind
    penalizarea din partea asigurătorului prin mărirea primei de asigurare pentru
    anul care urmează. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul www.constatulamiabil.ro.

  • Constatarea amiabilă în cazul accidentelor uşoare

    Constatarea amiabilă în cazul accidentelor uşoare

    De la început, amintim că şoferii implicaţi în accidente uşoare, în urma cărora au rezultat numai pagube materiale ale autovehiculelor, nu au nevoie de documente de constatare întocmite de Poliţia Română. Această procedură opţională, intrată în vigoare în iulie 2009, se aplică numai când sunt îndeplinite concomitent următoarele condiţii: s-a produs un accident rutier pe teritoriul României, soldat numai cu pagube materiale, în care sunt implicate cel mult două vehicule, ai căror proprietari deţin o poliţă RCA valabilă la data producerii accidentului. Procedura se aplică, însă, numai când nu a fost comisă o infracţiune prevăzută de Codul Rutier, cum ar fi conducerea sub influenţa alcoolului, lipsa inspecţiei tehnice periodice la zi sau conducerea unui autovehicul neînmatriculat sau cu numere false. Procedura nu poate fi aplicată nici când s-au produs pagube şi la alte structuri, precum stâlpi, garduri sau clădiri.



    Condiţia pentru a putea recurge la constatarea amiabilă este ca formularul special, ce conţine două pagini autocopiative, ambele având aceeaşi valoare juridică, şi instrucţiuni de utilizare, să fie completat şi semnat de către ambii şoferi implicaţi în accident. Formularul de constatare amiabilă poate fi procurat de la societăţile de asigurare autorizate să încheie asigurări pentru vehicule. Câmpurile ce trebuie completate de către conducătorii vehiculelor implicate în accident se referă la data şi locul producerii accidentului, datele de identificare ale conducătorilor auto implicaţi şi ale proprietarilor vehiculelor implicate, datele vehiculelor implicate şi ale companiilor la care sunt încheiate asigurările RCA, informaţii privind circumstanţele producerii accidentului şi schiţa accidentului. După completare, formularul trebuie să fie prezentat companiilor de asigurări, acestea urmând să elibereze documentele necesare intrării în reparaţie a autovehiculelor. Depunerea formularului de către oricare dintre cele două părţi implicate la companiile de asigurări reprezintă o avizare de daună şi obligă asigurătorul să efectueze constatarea pagubelor şi să stabilească vinovăţia părţilor. Este, de altfel, interzis ca un asigurător să îndrume şoferii către Poliţie pentru întocmirea constatării, dacă accidentul se înscrie în cadrul celor considerate a face obiectul constatării amiabile. Constatarea amiabilă conduce, din perspectiva conducătorilor auto, la simplificarea procedurii, de cele mai multe ori birocratice, care trebuie urmată ca şi consecinţă a unui accident rutier. De asemenea, constatarea amiabilă conduce la scurtarea procedurilor de recuperare a prejudiciilor în caz de accidente de circulaţie din care au rezultat numai pagube materiale. Totodată, se elimină sancţiunea contravenţională, anume atât amenda cât şi suspendarea permisului de conducere, singura sancţiune fiind penalizarea din partea asigurătorului prin mărirea primei de asigurare pentru anul care urmează. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul www.constatulamiabil.ro.

  • Măsuri pentru fluidizarea votului în diaspora

    Măsuri pentru fluidizarea votului în diaspora

    Un neaşteptat şi cacofonic război al comunicatelor între instituţiile de la Bucureşti a dublat campania electorală dintre cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale.



    Haosul înregistrat la primul tur la secţiile de votare din străinătate, unde cetăţeni români dornici să-şi exercite dreptul de vot au stat cu orele la coadă şi, în mii de cazuri, n-au putut vota, a declanşat o polemică în câteva episoade între Biroul Electoral Central şi ministerul de Externe, ce şi-au pasat reciproc responsabilitatea. Luni a fost punctul culminant al crizei. Bombardat de Opoziţie, Administraţia Prezidenţială, presă şi organizaţii ale diasporei cu acuze de incompetenţă sau rea-voinţă, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi-a dat demisia. El a insistat că a luat această decizie pentru a nu încălca legea şi a invocat o hotărâre a BEC, care n-ar fi confirmat existenţa unei baze juridice pentru înfiinţarea de secţii de vot suplimentare în străinătate.



    Marţi seara, BEC l-a contrazis iarăşi şi a repetat, într-un nou comunicat, că organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate reprezintă o atribuţie exclusivă a Externelor. De asemenea, Biroul îşi menţine punctul de vedere formulat anterior, potrivit căruia nu există niciun impediment legal referitor la suplimentarea numărului de secţii.



    Castana fierbinte e, acum, între mâinile succesorului lui Corlăţean, Teodor Meleşcanu. Diplomat de carieră, apoi director al Serviciului de Informaţii Externe, iar ultima oară prezidenţiabil ieşit din cursă, Meleşcanu revine, după aproape două decenii, în fruntea diplomaţiei române, într-un moment tensionat. El afirmă că ministerul a adoptat, deja, măsuri pentru asigurarea desfăşurării în bune condiţii a celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.



    Teodor Meleşcanu: “Dintr-o simplă evaluare pe nişte simulări pe care le-am făcut, reducerea timpului de vot pentru fiecare cetăţean, ca urmare a adoptării acestor măsuri, ar permite cel puţin o dublare a numărului celor care pot să voteze.”



    Astfel, formularul pe proprie răspundere disponibil pe site-ul ministerului de Externe poate fi descărcat şi completat, urmând ca în faţa comisiei de votare să fie doar semnat. Cei care nu au această posibilitate vor primi pixuri şi formulare în faţa secţiilor, pentru a le completa şi a economisi timpul necesar votului.



    Tot pentru fluidizarea procesului, ministerul a pus la dispoziţie o listă cu 800 de angajaţi care pot sprijini comisiile de votare, iar Biroul Electoral pentru Străinătate a selectat deja, dintre aceştia, 120 de persoane. De asemenea, fiecare secţie de votare din diaspora va avea şapte cabine de vot şi şapte ştampile, numărul maxim prevăzut de lege.