Tag: Fortele Navale

  • Marea Neagră – cooperare pentru neutralizarea minelor

    Marea Neagră – cooperare pentru neutralizarea minelor

    Invadarea Ucrainei de către armata rusă provoacă victime colaterale. Ambele părți combatante au recurs, în cei aproape doi ani și jumătate de război, la instalarea de mine în dreptul porturilor lor la Marea Neagră, pentru a preîntâmpina atacarea acestora. Și n-au fost puține minele care s-au desprins din dispozitivele defensive gândite de strategii ucraineni și ruși și care, acum, rătăcesc în derivă pe Marea Neagră și periclitează traficul navelor civile.

     

    În decembrie 2023, un vas sub pavilion panamez, cu cereale ucrainene la bord, a lovit o mină despre care Kievul spune că era de proveniență rusească, iar doi marinari au fost răniți. În octombrie, un cargobot sub pavilion turcesc s-a izbit de o mină în largul coastelor României şi a suferit avarii minore.

     

    De teama minelor, pescarii români ezită să mai iasă în larg și, potrivit patronatului din domeniu, recolta autohtonă de pește s-a diminuat dramatic. Astfel că, afirmă jurnaliștii din zonă, chiar la restaurantele de pe Litoral sau din Delta Dunării găsești mai curând pește din import. Vasele de croazieră care coboară pe Dunăre se opresc în porturile fluviale românești, fiindcă echipajele și turiștii nu mai au curaj să iasă pe mare.

     

    Țări riverane și aliate în cadrul NATO, Bulgaria, România şi Turcia au decis crearea unei forțe comune pentru curăţarea Mării Negre de mine şi asigurarea, astfel, a siguranţei transportului maritim, inclusiv pentru navele care transportă cereale ucrainene către piețele lumii. De la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, forţele navale ale celor trei ţări au reperat şi distrus numeroase mine care pluteau în derivă pe Marea Neagră. De acum, o vor face în mod coordonat.

     

    În cursul unei ceremonii organizate în Turcia, în marele oraș-port Istanbul, viceamiralul român Mihai Panait a dat asigurări că iniţiativa comună a celor trei ţări este crucială pentru combaterea ameninţării în creştere a minelor maritime şi garantarea trecerii în siguranţă a navelor. Principalul scop al grupării navale MCM Black Sea este acela de a menţine în siguranţă traficul maritim în Marea Neagră, prin activităţi de supraveghere, recunoaştere şi neutralizare a minelor, precum şi prin operaţiuni conexe de căutare şi salvare pe mare.

     

    În timpul primei acţiuni, până pe 16 iulie, gruparea navală va opera în spaţiile maritime naţionale ale celor trei ţări. Navele vor desfăşura exerciţii comune, misiuni de recunoaştere şi supraveghere, combaterea minelor, îmbunătăţirea interoperabilităţii. Comanda grupării operative MCM Black Sea va fi asigurată pentru următoarele şase luni de Forţele Navale ale Turciei. În primul semestru al anului 2025 comanda va fi preluată de partenerii bulgari, iar în a doua jumătate a anului viitor de Forţele Navale Române.

     

     

     

     

  • Ziua Marinei şi Marea Neagră

    Ziua Marinei şi Marea Neagră

    Aniversată
    prima dată pe 15 august 1902, Ziua Marinei Române a fost marcată, şi în acest
    an, în ziua în care creştinii prăznuiesc
    Adormirea Maicii Domnului, cea mai veche
    sărbătoare închinată Fecioarei Maria, considerată ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni.

    La malul mării, la Constanţa,
    localnicii şi turiştii au putut admira un adevărat spectacol de sunet, culoare şi lumină si
    au vizionat, pentru prima dată, un ingenios număr coregrafic, conceput prin
    manevre armonizate ale unor remorchere,
    pe tema muzicală a unui vals interpretat de Muzica Marinei Militare.

    Manifestările de Ziua Marinei, la care au participat peste 20 nave şi
    ambarcaţiuni şi aproximativ 3.000 de militari şi civili, au început după ce
    preşedintele Klaus Iohannis a trecut în trecut în revistă Garda de Onoare, pe
    platoul Comandamentului Flotei. Cu acest prilej, şeful statului roman a afirmat
    că Marea Neagră este un punct cu greutate strategică, iar evoluţiile din
    această zonă au implicaţii asupra securităţii euro-atlantice. România, ca parte
    a regiunii Mării Negre, este în prezent pilon de stabilitate, democraţie şi
    securitate, a punctat Klaus Iohannis: Sunt avantaje reale şi trebuie să avem
    capacitatea de a le folosi pentru a ne consolida poziţia de membru NATO, de
    partener strategic credibil, în special în contextul global actual. Dacă vom
    avea înţelepciunea, viziunea şi maturitatea politică de a construi un profil al
    unei Românii puternice, ţara noastră are nu numai potenţialul, ci şi toate
    şensele de a deveni un actor regional relevant.

    Klaus Iohannis a mai spus
    că, pentru a-şi îndeplini misiunile, Forţele Navale Române au nevoie cu
    prioritate de dotări corespunzătoare şi de creşterea nivelului de
    interoperabilitate.

    Prezent la manifestările organizate la Constanţa, ministrul
    Apărării Naţionale, Mihnea Motoc, a afirmat că, în 2016, eforturile financiare
    ale Ministerului se vor concentra către Forţele Navale Române. Mihnea Motoc:
    Anul acesta, efortul major al politicii de achiziţii merge înspre Forţele
    Navale, modernizare la cele două fregate T22, receptionarea a două dintre cele
    trei remorchere construite la şantierul naval Damen, dar şi planurile avansate
    pe care le avem ca dotare cu corvete multifuncţionale, ori ca investiţii
    destinate Forţelor pentru Operaţii Speciale şi scafandrilor EOD, care sunt
    veritabili vectori strategici ai noştri la Marea Neagră.

    Alături de Forţele
    Navale, la ceremoniile dedicate Zilei Marinei au participat şi membrii Poliţiei
    de Frontieră.