Radio România Internațional

Tag: Fortele Navale Romane

  • România şi securitatea-a flancului estic al NATO

    România şi securitatea-a flancului estic al NATO



    Tră doilu an arada, Dzuua Marinăllei, sărbătoarea-a forţelor navale ditu România, fu nsimnată avânda tru fundal conflictul ruso-ucrainean. Polimlu di la sinuru, relevanţa strategică criscută ali Amarea Lae şi securitatea pi flancul estic al NATO eara tu amprotusa tu arada a zboarăloru ţănuti di nai ma analti ufiţialităţ a statului, prezenti, Custanţa, la ţeremonii.



    Prezidentulu Klaus Iohannis spusi că securitatea României fu anvărtusită şi că eforturile di anvărtuseari a structurilor Alianţei di pi teritoriul a văsiliillei, maxus a pareiillei di alumtă NATO thimiliusită tru 2022, va s’hibă dusi ninti. România, cundille prezidentulu, ari un rol multu important tru Amarea Lae şi, deadunu cu partenerllii ditu NATO, reprezintă ună forţă di discurajare şi apărare a flancului estic.


    Klaus Iohannis: “Forţele Navale Române au un contributu semnificativ ti făţearea ma bună securitatea regionale, europeane şi euroatlantică. Misiunile disvărtiti di aliaţllii şi partenerllii a noştri ditu NATO şi ditu Uniunea Europeaană, aţea turlie că apile teritoriale şi aţeali a lumillei s’hbă ma sigura, scot utu videală acutotalui aestu lucru”.



    Tu arada a lui, premierul Marcel Ciolacu spusi că executivul ţi lu-cumănduseaşti va s’ahărdzească păradzlli ţi suntu ananghi ti modernizarea a forţilor navale. Marcel Ciolacu: “Tru harea di prim-ministru ali Românie, borgea-a mea easti ti s’asiguripsimu resursele anănghisiti tră armătusearea şi modernizarea Forţelor Navale Române. Tru aestă noimă, alocarea bugetară tră Apărare criscu ditu aestu an la 2,5% ditu PIB. Val u ţănemu aestu livel şi tru añilli yinitori”.



    Fost şef al Statului Major, Nicolae Ciucă, toraa lider politic şi prezidentulu a Senatului, spusi că zona ali Amarea Lae agiumsi un locu di mari hearbiri a globlui şi ună zonă di mari relevanţă strateghică tră partenerllii nord-atlantiţ. Securitatea alustor api asigură stabilitatea ti tută regiunea şi u alăxeasti România tru un furnizor important di securitate, spusi Nicolae Ciucă.



    Ministrul Apărarillei, Angel Tîlvăr, spusi că polimlu ditu Ucraina spuni cât di importantă easti ca România, văsilie cu ieşeari la Amarea Lae, s’dispună di capacităţi tră ş’veaglle apile teritoriale şi zona economică exclusivă. Alianţa, nica spusi Tîlvăr, yilipseaşti că easti unită, că relaţia transatlantică easti vărtoasă şi că angajamentul asumat prin Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic easti di nizdrunţinari.



    Şeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiralul Mihai Panait, adusi aminti că, tru aestu an, Forţele Navale viniră cu prezenţa militară tru Amarea Meditearană, după ună curmari di doi ani, iara aesta spuni că Forţele Navale Române şi Armata României suntu un furnizor di securitate emu tru Amarea Lae, ema şi tru Amarea Meditearană.



    Tru harea di ministru di Interne, Cătălin Predoiu declară că România, văsilie di sinuru a Uniunillei Europeane şi a Alianţei Nord-Atlantice, realizează, cu profesionalism, responsabilităţile cari li ari tru calitate di membru a alustor organizaţii-clleaie tră prucukia şi siguranţa a văsiliillei.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • România şi securitatea flancului estic al NATO

    România şi securitatea flancului estic al NATO

    Pentru al doilea
    an consecutiv, Ziua Marinei, sărbătoarea forţelor navale din România, a fost
    marcată având în fundal conflictul ruso-ucrainean. Războiul de la graniţă, relevanţa
    strategică sporită a Mării Negre şi securitatea pe flancul estic al NATO au
    dominat discursurile celor mai înalte oficialităţi ale statului, prezente, la
    Constanţa, la ceremonii.


    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că securitatea
    României a fost consolidată şi că eforturile de întărire a structurilor
    Alianţei de pe teritoriul ţării, în special a grupului de luptă NATO înfiinţat în
    2022, vor fi continuate. România, a subliniat preşedintele, are un rol foarte
    important în Marea Neagră şi, alături de partenerii din NATO, reprezintă o
    forţă de descurajare şi apărare a flancului estic.

    Klaus Iohannis: Forţele
    Navale Române contribuie semnificativ la îmbunătăţirea securităţii regionale,
    europene şi euroatlantice. Misiunile desfăşurate de aliaţii şi partenerii
    noştri din NATO şi din Uniunea Europeană, pentru ca apele teritoriale şi cele
    ale lumii să fie mai sigure, dovedesc pe deplin acest fapt    .


    La rândul
    său, premierul Marcel Ciolacu a afirmat că executivul pe care îl conduce va aloca
    banii necesari modernizării forţelor navale. Marcel Ciolacu: În
    calitate de prim-ministru al României, datoria mea este de a asigura resursele
    necesare pentru înzestrarea şi modernizarea Forţelor Navale Române. În acest
    sens, alocarea bugetară pentru Apărare a crescut din acest an la 2,5% din PIB.
    Vom menţine acest nivel şi în anii următori.


    Fost şef al Statului
    Major, Nicolae Ciucă, acum lider politic şi preşedinte al Senatului, a apreciat
    că zona Mării Negre a devenit un punct fierbinte al globului şi o zonă de mare
    relevanţă strategică pentru partenerii nord-atlantici. Securitatea acestor ape
    asigură stabilitatea întregii regiuni şi transformă România într-un furnizor
    important de securitate, a apreciat Nicolae Ciucă.


    Ministrul Apărării, Angel
    Tîlvăr, a opinat că războiul din Ucraina arată cât de important este ca
    România, ţară cu ieşire la Marea Neagră, să dispună de capacităţi pentru a-şi
    proteja apele teritoriale şi zona economică exclusivă. Alianţa, a mai spus Tîlvăr,
    a arătat că este unită, că relaţia transatlantică este solidă şi că
    angajamentul asumat prin Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic este de
    nezdruncinat.


    Şeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiralul Mihai
    Panait, a amintit că, în acest an, Forţele Navale şi-au reluat prezenţa
    militară în Marea Mediterană, după o întrerupere de doi ani, iar aceasta arată
    că Forţele Navale Române şi Armata României sunt un furnizor de securitate atât
    în Marea Neagră, cât şi în Marea Mediterană.


    În calitate de ministru de
    Interne, Cătălin Predoiu a declarat că România, ţară de frontieră a Uniunii
    Europene şi a Alianţei Nord-Atlantice, realizează, cu profesionalism,
    responsabilităţile care îi revin în calitate de membru al acestor
    organizaţii-cheie pentru prosperitatea şi siguranţa ţării.

  • Declarații ale președintelui Iohannis cu ocazia Zilei Marinei Române

    Declarații ale președintelui Iohannis cu ocazia Zilei Marinei Române

    Forţele Navale
    Române contribuie semnificativ la îmbunătăţirea securităţii regionale, europene
    şi euroatlantice, iar misiunile desfăşurate alături de aliaţii şi partenerii
    noştri din NATO şi din Uniunea Europeană pentru ca apele teritoriale şi cele
    ale lumii să fie mai sigure dovedesc pe deplin acest fapt    , a declarat
    presedintele Klaus Iohannis la Constanța, unde au loc ceremoniile
    prilejuite de Ziua Marinei.

    România, a subliniat seful statului, reprezintă un
    centru important de greutate al posturii întărite de descurajare şi apărare a
    NATO, iar prezenţa şi activitatea celor 5.000 de militari aliaţi în ţara
    demonstrează pe deplin unitatea, solidaritatea şi angajamentul nostru
    neclintit, ca Aliaţi, faţă de prevederile Tratatului Nord-Atlantic, inclusiv în
    ceea ce priveşte apărarea colectivă.

    Forţele Navale Române au avut şi vor avea
    în continuare o contribuţie semnificativă la securitatea României şi a
    partenerilor noştri din spaţiul Nord-Atlantic, a declarat si prim-ministrul
    Marcel Ciolacu, prezent la ceremonii, alături de alti înalți oficiali români.

    Marinarii
    militari prezintă, după o absenţă de 4 ani, exerciţiul demonstrativ întrunit, la
    care participă, alături de navele militare româneşti, şi corveta turcească TCG
    ‘Kinaliada’ (F-514), care, în perioada 12-16 august, face o escală în portul
    Constanţa. Ceremonia include si defilarea navei-şcoală ‘Mircea’, ambasadorul
    onorific al României pe mările şi oceanele lumii. Activităţile prilejuite de
    Ziua Marinei Române vor continua cu defilarea velierelor şi ambarcaţiunilor
    civile, precum şi cu acrobaţii aeriene, concomitent cu un mini-spectacol oferit
    publicului de Muzica Militară a Forţelor Navale. Seara zilei de 15 august se va
    încheia cu retragerea cu torţe a marinarilor şi cu un spectacol de artificii şi
    de drone.

  • Marinarii militari români, primele mile marine spre Operaţia EUNAVFOR MED IRINI

    Marinarii militari români, primele mile marine spre Operaţia EUNAVFOR MED IRINI

    Fregata ‘Regele Ferdinand’ a acostat duminică, 7 mai, în portul militar Souda din Insula Creta. Vineri, 5 mai, a plecat din portul militar Constanţa, pentru a participa la Operaţia EUNAVFOR MED IRINI, în Marea Mediterană, până la jumătatea lunii iunie. Nava militară a Forţelor Navale Române execută această escală în vederea integrării în gruparea navală a operaţiei desfăşurate de Uniunea Europeană.

    Cei 239 de militari ai echipajului fregatei ‘Regele Ferdinand’ au pregătit, în ultimele săptămâni, fiecare detaliu referitor la participarea la misiune, aspect caracteristic profesionalismului marinarilor militari români. Pentru acest lucru, echipajul a executat, zi de zi, activităţi de instruire şi de pregătire, atât la cheu, cât şi pe mare, în raioanele de responsabilitate ale Forţelor Navale Române.

    Odată ajunşi în portul militar Souda, marinarii militari, piloţii navali şi echipa de inspecţie de la fregata ‘Regele Ferdinand’ vor participa, în perioada următoare, la o serie de cursuri şi antrenamente specifice Operaţiei EUNAVFOR MED IRINI, la sediul NMIOTC (NATO Maritime Interdiction Operaţional Training Centre) din Souda, împreună cu partenerii străini integraţi în gruparea navală a operaţiei. Scopul acestor activităţi teoretice şi practice este de a consolida cunoştinţele despre misiune şi de a dezvolta interoperabilitatea dintre forţele participante.

    Pentru Forţele Navale Române, participarea la Operaţia IRINI nu reprezintă o premieră, marinarii militari români fiind la cea de-a doua integrare, prima fiind în perioada octombrie-decembrie 2021, cu puitorul de mine şi plase ‘Viceamiral Constantin Bălescu’. Obiectivul principal al Operaţiei Uniunii Europene în Marea Neagră îl reprezintă asigurarea respectării embargoului ONU (Organizaţia Naţiunilor Unite) asupra armelor impus Libiei şi combaterea traficului ilicit de produse petroliere, droguri şi persoane, prin monitorizarea traficului maritim şi executarea de inspecţii ale navelor suspecte din bazinul mediteranean.

    Corespondenţă transmisă de locotenent Alexandru Turturică, Ofiţer de informare şi relaţii publice la bordul fregatei ‘Regele Ferdinand’

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 14.08 – 20.08.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 14.08 – 20.08.2022

    Prota rectificari bugetară ditu 2022


    Guvernul di București votă, gioi, prota rectificari bugetară ditu aestu an, una pozitivă, după cum spun reprezentanţăllii a Executivlui, cari acaţă tru isapi ună creaştire economică di 3,5%, di veniturle bugetare pi proţlli şasi meşi şi di execuţia bugetară ditu aestu periodu. Ministerlu di Finanţe lo nai ma mulţă paradz, ditu cari, pănă tora, ună parte fură ahărdziţ tră schema di agiutor di stat ti finanţarea a mărlor proiecte. Ministerlu a Lucurlui va s’ufiisească paradz ma mulţă ţi va s’hibă daț şi tră compensarea a păhadzloru la energie. Tutunăoară, Ministerele Sănătăţii, Transporturilor şi Agriculturii loară ma multi fonduri. Di alantă parte, fură ñicurati bugetele di la Ministerele di Interne, Mediu, Cultură şi Afaceri Externe. Yinitoarea rectificari bugetară easti programată tră meslu brumaru. Consiliul Fiscal feaţi timbihi că rectificarea bugetară operată di Guvern poate s’ducă la năstritearea a unui dificit di 7% ditu Produsul Intern Brut, ama ministerlu a Finanţelor spuni că aestu poate s’hibă ţănutu sumu control și că ţinta tră bitisita a anlui easti di 5,84%. Tru aestu kiro, ditu datili publicate stămâna aesta di Institutul Național di Statistică scoati tu migdani că economia ali Românie criscu cu 5,8% tru primlu semestru ditu aestu an, comparativ cu idyea perioada ditu 2021, iar tru doilu trimestr consemnă ună apreciere cu 2,1% raportat la trimestrul anterior.



    Marina românească, la yiurtuseari


    Fu sărbătoare luni, ca tru cathi an pi 15 di agustu, tru tuti porturili maritime ică fluviale ditu România, iu dzăţ di ñilli di oamiñi — di a loclui şi turişti – viniră la ţeremoniile organizate di Dzuua a Marinei. La festivităţile di Constanţa, la Amarea Lae, eara vinitu şi prezidentulu Klaus Iohannis, deadunu cu premierlu Nicolae Ciucă. Forţele Navale Române au axia tra s’asiguripsească, deadunu cu partenerlli a lor, securitatea apilor naţionale şi a aţiloru internaţionale, spusi prezidentulu Iohannis tru zborlu ţănutu. El nica adusi aminti și că, tru aestu kiro, Amarea Lae faţi parti ditu conceptul di securitate strategică a NATO. Di Dzuua ali Marină, tru Portul Militar Constanţa alăgară marinari militari români diadunu cu partenerlli a lor ditu Canada, Franţa şi Statele Unite şi eara vidzuti vizitate fregatele “Văsillelu Ferdinand” şi “Văsiloanea Maria”, cum şi Nava-şcoală “Mircea”. Elicoptere azbuirară pisti litoralu tră să u saluta duñeaua, iara pi amari difilară pampori a Forţelor Navale. Eara spusi şi agiocurili şi concursurile marinăreşti.



    David Popovici – recordman mondial


    Cara veara easti ma ayoñea cu xeri tru evenimente politice, economice și sociale, alliumtrea, anlu aestu, ixikea a lor fu compensată di hăbărli cabaia cu anami ditu domeniul a sportului. La maş 17 ani, dija cunuscutlu anutător român David Popovici aprăftăsi, diznău, s’amintă malăma emu la 100 m liber, emu și la 200 m liber, ași cum s’avea faptă, tru cirişaru, la Campionatele Mondiale di la Budapesta. Maş că, aestă aradă, amintarea s’feaţi tru cadrul a Europeanilor di Roma. La 100 m liber, David Popovici apufusi un nou recordu mondial, cu timpul di 46 di secundi și 86 di sutimi. Performanța a lui easti cu ahătu ma valoroasă cu cât precedinta eara ditu 2009, cându strañili speciale di anot aduţea licşurări tru alăgarea pritu apă. “Skinny Legend”, ași cum să spusi cu numa, el işiş David, ș-mută, ama, menga iruşi cătă proba cari-lu provoacă ma mult ditu vidiala tehnică, atea di luni, di la 200 m liber. Kisăndalui adversarlli, el bitisi ateali patru lundziñi di bazin cu timpul di 1 minut 42 di secundi 97 di sutimi și agiumsi recordman mondial la juniori. ʺPopovici easti maş elu golu pe planeta a lui!ʺ, angrăsi ti român publicația franceză LÉquipe. ʺLa aestu European, Popovici dimonstreadză că ari axia tra s’alăxească atipiclu tru normalʺ – cundilleară și jurnaliștii spanioli di la Mundo Diportivo.



    Sportivi români valoroși tru competițiile europene


    Acă David Popovici easti vedita incontestabilă a sportului românesc și internațional a momentului, și alță sportivi ditu România avură victorii importante tru competițiile continentale. Miercuri,la Campionatele Europene di atletism di Munchen, Bianca Florentina Ghelber alină prima treaptă a podiumului di premiere tru proba di arari a cioclui. Pritu ea, România amintă prima medalie di malămă europeană tru atletism după ună pauză di 20 ani. Tut Munchen, ama tru antriţerli di canotaj, România amintă nu ma pţănu di 8 medalii – 5 di malămă și 3 di brundzu, hiinda nai ma mari performanţă amintată di canotorlli români la ună ediţie a Campionatelor Europene.



    Simona Halep, diznou tru Top 10


    Și miraclleadzli a tenisului di câmp avură ună bună nispeti di haraua – românca Simona Halep alină nauă locuri andicra di stămâna di ma ninti şi easti tora, pi poziţia a 6-a a clasamentului mondial WTA a agiucătoariloru profesioniste di tenis. După ţi, tru weekend, amintă titlul la Toronto, Simona Halep a agiumsi diznou, tru top 10 mondial, ditu cari avea işită aoa şi un an, tru 9 di agustu, după 373 di stămâni arada di prezenţă anamisa di protili dzaţi agiucătoari a lumillei. Canada, românca u azvimsi tru finală pe brazilianca Beatriz Haddad Maia, cu 6-3, 2-6, 6-3, amintănda, aşi, tră a treia oară Openul ali Canadă, disputat alternativ Montreal şi Toronto, protili dauă titluri hiinda amintati Montreal (2016, 2018). Tut Simona Halep agiumsi și a treia agiucătoare ditu WTA cu pisti 40 milioane di dolari amintaţ ditu premii, hiinda antricută maş di surărli americane Venus şi Serena Williams.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 14.08 – 20.08.2022

    Retrospectiva săptămânii 14.08 – 20.08.2022


    Prima rectificare bugetară din 2022


    Guvernul de la București a adoptat, joi, prima rectificare bugetară din acest an, una pozitivă, după cum spun reprezentanţii Executivului, care ţine cont de o creştere economică de 3,5%, de veniturile bugetare pe primele şase luni şi de execuţia bugetară din această perioadă. Ministerul de Finanţe a primit cei mai mulţi bani, din care, deja, o parte au fost alocaţi pentru schema de ajutor de stat destinată finanţării marilor proiecte. Ministerul Muncii va folosi banii în plus acordați şi pentru compensarea preţurilor la energie. De asemenea, Ministerele Sănătăţii, Transporturilor şi Agriculturii au primit mai multe fonduri. De cealaltă parte, au fost diminuate bugetele de la Ministerele de Interne, Mediu, Cultură şi Afaceri Externe. Următoarea rectificare bugetară este programată pentru luna noiembrie. Consiliul Fiscal a avertizat că rectificarea bugetară operată de Guvern poate să ducă la depăşirea unui deficit de 7% din Produsul Intern Brut, însă ministerul Finanţelor susţine că acesta poate fi ţinut sub control și că ţinta pentru finalul anului este de 5,84%. Între timp, din datele publicate săptămâna aceasta de Institutul Național de Statistică reiese că economia României a crescut cu 5,8% în primul semestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2021, iar în trimestrul al doilea a consemnat o apreciere cu 2,1% raportat la trimestrul anterior.



    Marina românească, la aniversare


    A fost sărbătoare luni, ca în fiecare an pe 15 august, în toate porturile maritime sau fluviale din România, unde zeci de mii de oameni – localnici şi turişti – au venit la ceremoniile organizate de Ziua Marinei. La festivităţile de la Constanţa, la Marea Neagră, a participat şi preşedintele Klaus Iohannis, alături de premierul Nicolae Ciucă. Forţele Navale Române au capacitatea de a asigura, alături de partenerii lor, securitatea apelor naţionale şi a celor internaţionale, a afirmat preşedintele Iohannis în discursul rostit. El a mai amintit și că, în prezent, Marea Neagră face parte din conceptul de securitate strategică a NATO. De Ziua Marinei, în Portul Militar Constanţa au mărșăluit marinari militari români alături de partenerii lor din Canada, Franţa şi Statele Unite şi au putut fi vizitate fregatele “Regele Ferdinand” şi “Regina Maria”, precum şi Nava-şcoală “Mircea”. Elicoptere au survolat litoralul pentru a saluta mulţimea, iar pe mare au defilat nave ale Forţelor Navale. Nu au lipsit nici jocurile şi concursurile marinăreşti.



    David Popovici – recordman mondial


    Dacă vara este mai degrabă aridă în evenimente politice, economice și sociale, în schimb, anul acesta, lipsa lor a fost compensată de veștile excepționale din domeniul sportului. La numai 17 ani, deja celebrul înotător român David Popovici a reușit, din nou, să își adjudece aurul atât la 100 m liber, cât și la 200 m liber, așa cum se întâmplase, în iunie, la Campionatele Mondiale de la Budapesta. Doar că, de data aceasta, reușita a avut loc în cadrul Europenelor de la Roma. La 100 m liber, David Popovici a stabilit un nou record mondial, cu timpul de 46 de secunde și 86 de sutimi. Performanța sa e cu atât mai valoroasă cu cât precedenta data din 2009, când costumele speciale de înot facilitau deplasarea în apă. “Skinny Legend”, așa cum s-a autointitulat chiar David, și-a mutat, însă, atenția rapid spre proba care-l provoacă mai mult din punct de vedere tehnic, cea de luni, de la 200 m liber. Zdrobindu-și adversarii, el a încheiat cele patru lungimi de bazin cu timpul de 1 minut 42 de secunde 97 de sutimi și a devenit recordman mondial la juniori. ʺPopovici e singur pe planeta lui!ʺ, a scris despre român publicația franceză LÉquipe. ʺLa acest European, Popovici demonstrează că are capacitatea de a transforma atipicul în normalʺ – au notat și jurnaliștii spanioli de la Mundo Deportivo.



    Sportivi români valoroși în competițiile europene


    Deși David Popovici este vedeta incontestabilă a sportului românesc și internațional al momentului, și alți sportivi din România au repurtat victorii importante în competițiile continentale. Miercuri,la Campionatele Europene de atletism de la Munchen, Bianca Florentina Ghelber a urcat pe prima treaptă a podiumului de premiere în proba de aruncare a ciocanului. Prin ea, România a obţinut prima medalie de aur europeană în atletism după o pauză de 20 de ani. Tot la Munchen, dar în întrecerile de canotaj, România a câștigat nu mai puțin de 8 medalii – 5 de aur și 3 de bronz, fiind cea mai mare performanţă obţinută de canotorii români la o ediţie a Campionatelor Europene.



    Simona Halep, din nou în Top 10


    Și împătimiții tenisului de câmp au avut un prilej de bucurie – românca Simona Halep a urcat nouă locuri faţă de săptămâna anterioară şi se află, acum, pe poziţia a 6-a a clasamentului mondial WTA al jucătoarelor profesioniste de tenis. După ce, în weekend, a cucerit titlul la Toronto, Simona Halep a revenit, luni, în top 10 mondial, din care ieşise acum un an, pe 9 august, după 373 de săptămâni consecutive de prezenţă între primele zece jucătoare ale lumii. În Canada, românca a învins-o în finală pe brazilianca Beatriz Haddad Maia, cu 6-3, 2-6, 6-3, cucerind, astfel, pentru a treia oară Openul Canadei, disputat alternativ la Montreal şi Toronto, primele două titluri fiind obţinute la Montreal (2016, 2018). Tot Simona Halep a devenit și a treia jucătoare din WTA cu peste 40 milioane de dolari obținuți din premii, fiind devansată doar de surorile americane Venus şi Serena Williams.




  • Fregata „Regina Maria”, a treia misiune NATO din anul 2021, încheiată cu succes

    Fregata ‘Regina Maria’ (F-222) soseşte pe 6 decembrie, în portul militar Constanţa, din Marea Mediterană, unde a participat, în perioada 27 octombrie – 30 noiembrie, la misiuni NATO de monitorizare a traficului naval, în cadrul unei grupări navale permanente a Alianţei Nord-Atlantice, a informat, vineri, Statul Major al Forţelor Navale.

    În perioada celor șase săptămâni de misiune NATO în bazinul estul al Mediteranei, fregata Regina Maria a parcurs peste 4.500 de mile marine în aproximativ 500 ore de marș. Concomitent cu misiunile primite de la Comandamentul Maritim Aliat al NATO (MARCOM, Allied Maritime Command), nava militară românească a participat și la exercițiile multinaționale Dogu Akdeniz 21, organizat de Forțele Navale ale Turciei, și NIRIIS 21, organizat de Forțele Navale ale Greciei, alături de peste 50 de nave, 8 submarine și zeci de aeronave militare aliate și partenere, conform sursei citate.

    Integrarea României în structura Nord-Atlantică, în anul 2004, a fost considerată unul dintre cele mai mari succese ale politicii românești de după anul 1989. Contribuția țării noastre la promovarea politicii de securitate a Alianței s-a extins şi dincolo de spațiul din bazinul Mării Negre. Militarii din Forțele Navale Române au participat, începând cu anul 2005, la misiuni și operații NATO în Marea Mediterana, Golful Aden, Oceanul Indian și Afganistan, pentru asigurarea securității membrilor Alianței., se arată în comunicatul de presă.

    În anul 2021, navele militare românești care fac parte din pachetul de forțe navale pus la dispoziția NATO au fost integrate de șase ori în grupări navale permanente ale Alianței și au executat, peste 130 de zile, misiuni în Marea Neagră și Marea Mediterana.

    Anul acesta, dragorul maritim Locotenent Lupu Dinescu a făcut parte, de trei ori, din gruparea navală permanentă a NATO de luptă împotriva minelor marine SNMCMG-2 (Standing NATO Mine Countermeasures Group 2), iar fregata Regina Maria a participat, tot de trei ori, la misiunile grupării navale permanente NATO SNMG-2 (Standing NATO Maritime Group 2).

    În luna septembrie a acestui an, fregata Regina Maria a deținut comanda Operației NATO Sea Guardian, desfășurată în Marea Mediterana, și a executat misiuni de monitorizare a traficului maritim și de combatere a acțiunilor teroriste în pe flancul sudic al Europei, iar puitorul de mine Viceamiral Constantin Bălescu participă, în perioada octombrie – decembrie 2021, la Operația Uniunii Europene EUNAVFOR MED IRINI, pentru impunerea embargoului armelor în largul coastelor libiene, în bazinul mediteranean.

    Participarea echipajelor navelor militare românești la misiunile și operațiile Alianței Nord-Atlantice contribuie la dezvoltarea nivelului de interoperabilitate dintre militarii din Forțele Navale Române și partenerii NATO și UE, precum și la promovarea valorilor democratice ale Alianței Nord-Atlantice.

    Sursa Comunicat Statul Major al Forțelor Navale

  • Jurnal românesc – 17.04.2019

    Jurnal românesc – 17.04.2019

    Ministrul pentru
    românii de pretutindeni, Natalia Elena Intotero, se află într-o vizita oficială
    în Israel, în perioada 16-19 aprilie, unde are programate întâlniri cu
    oficialităţi şi cu reprezentanţi ai comunității românești. Demnitarul a fost
    primit la Reprezentanța Patriarhiei Române din Ierusalim de Teofil Anăstăsoaie,
    Superiorul Așezămintelor Românești din Israel, cu care a discutat despre
    prezenţa pelerinilor români în Ţara Sfântă. Totodată, a avut loc şi o întâlnire
    cu Sofian Brașoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a
    Germaniei, Austriei și Luxemburgului, ocazie cu care a fost evidenţiat rolul
    important al Bisericii Ortodoxe Române în păstrarea și promovarea identității
    lingvistice, spirituale și a culturii române în diaspora. Ministrul a avut o
    întrevedere oficială cu viceprimarul Ierusalimului Yosef Daitsh. Natalia
    Intotero a vizitat şi kibbutz-ul Ramat Rachel împreună cu rabinul comunității
    originarilor din România, Iosef Wasserman. Conform statisticilor oficiale
    israeliene, în Israel trăiesc 86.200 de cetăţeni născuţi în România la care se
    adaugă 125.800 de urmaşi ai familiilor originare din Romania, care s-au născut
    în Israel.




    Nava şcoală
    Mircea împlineşte, pe 17 mai, 80 de ani de când a intrat în serviciul Marinei
    Militare Române. Pentru a marca acest eveniment, conducerea Forţelor Navale a
    planificat un marş istoric de instrucţie de la Constanţa până la Hamburg,
    portul în care a fost construită şi din care a plecat în 1939. Velierul,
    construit din metal şi dotat atât cu trei catarge cât și cu un motor Diesel
    naval, va pleca în călătorie la data de 6 mai, când echipajului de bază al
    navei i se vor alătura 120 de cadeţi, studenţi ai Academiei Navale. Construcţia
    Bricului Mircea a fost încheiată la 22 septembrie 1938, iar la 17 mai 1939, a
    intrat în dotarea Marinei Române. După reparaţiile capitale efectuate în anii
    1994-2002 la Șantierul Naval Brăila, Bricul Mircea a devenit una dintre cele
    mai moderne nave de acest tip din lume aflate încă în folosinţă. De-a lungul călătoriei sale aniversare de 94 de
    zile, nava şcoală va acosta în 11 porturi.




    Președintele OSCE, ministrul de Externe slovac
    Miroslav Lajčák, a declarat că pentru a menține dinamica pozitivă în procesul
    de reglementare transnistreană este nevoie de un dialog constructiv și pași
    mici și concreți în consolidarea încrederii, transmite Radio Chişinău. Şeful
    OSCE a amintit de cele 5 acorduri implementate de cele două părţi în 2018,
    precum cele privind plăcuțele de înmatriculare neutre sau școlile cu predare în
    aflabetul latin. Acum, Chișinăul și Tiraspolul trebuie să intensifice
    dialogul, să depună eforturi în vederea finalizării pachetului Berlin
    plus și să identifice noi domenii de lucru în comun, a afirmat
    Lajčák. Oficialul a precizat că așteaptă cu nerăbdare formarea rapidă la
    Chișinău a unui guvern stabil şi a reiterat sprijinul președinției Slovace a
    OSCE pentru avansarea procesului de reglementare transnistreană bazat pe
    integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova cu un statut
    special pentru Transnistria.




    Custodele
    Coroanei române, Margareta, şi principele Radu au fost primiţi la Palatul
    Luxemburg de vicepreşedintele Senatului Franţei, Philippe Dallier. Discuţiile
    s-au concentrat pe Sezonul Cultural România – Franţa, despre care oficialul
    francez a spus că permite consolidarea legăturii dintre cele două
    ţări, dar nu au ocolit subiectul incendiului care a devastat, luni noaptea,
    Catedrala Notre-Dame din Paris. Custodele Coroanei a vizitat apoi Biblioteca şi
    Arhivele Palatului şi i-au fost prezentate volume cu portrete ale Regelui
    Ferdinand, vechi ilustraţii ale Dunării, dar şi schiţe ale catedralei Notre-Dame
    cuprinse într-un volum de epocă. Custodele Coroanei, Margareta, şi principele
    Radu se află, până vineri, în Hexagon, la invitaţia autorităţilor franceze, şi
    mai au programate vizite la Crucea Roşie, Muzeul Luvru şi Comitetul Naţional
    Olimpic. Vizita are loc la 100 de ani de când Regina Maria a reprezentat
    România la Paris într-un demers diplomatic şi regal.

  • Manifestări de Ziua Marinei

    Manifestări de Ziua Marinei

    Peste 12.000 de persoane au fost prezente marți pe faleza Comandamentului Flotei și în Portul Tomis din Constanța, la exercițiul demonstrativ prezentat de Forțele Navale Române, cu participarea a 30 de nave și ambarcațiuni, 12 aparate de zbor și 3.000 de militari, de Ziua Marinei. Spectacolul prezentat de Forțele Navale Române, pe apă, în aer și pe uscat a inclus 7 secvențe tactice și alte 7 momente introductive, derulat pe parcursul a peste două ore, utilizând toate forțele de reacție și răspuns din componența Marinei Militare, capabile să evolueze integrat în cele trei medii – apă, aer și sol.



    Președintele Klaus Iohannis a susținut, la festivităţi, că România își asumă și mai activ profilul de stat puternic și de actor regional relevant. Șeful statului a declarat că “suntem un pilon de stabilitate și furnizor de securitate în regiune”.



    “În arealul Mării Negre ne confruntăm cu provocări de securitate din ce în ce mai complexe și mai volatile, precum și cu un grad sporit de impredictibilitate și incertitudine. Tocmai de aceea, deciziile adoptate de NATO au menirea de a contribui la întărirea măsurilor de apărare colectivă și de descurajare, inclusiv în regiunea Mării Negre, prin participarea statelor riverane. (…) Depunem eforturi consistente pentru ca rolul Mării Negre și importanța sa strategică să fie recunoscute la nivelul NATO și al Uniunii Europene”, a spus Klaus Iohannis.



    Președintele a subliniat că un stat nu poate fi cu adevărat puternic dacă nu are capacitatea de a-și proteja cetățenii și de a le asigura securitatea. Consolidarea securității și apărării pe dimensiunea maritimă rămâne în centrul preocupărilor României, a subliniat Șeful statului, care a evidențiat planificarea pentru anul 2017, în regiunea Mării Negre, a 18 exerciții și activități de pregătire cu un nivel superior de complexitate, desfășurate împreună cu Aliații și cu partenerii.