Participanţii la cel
de-al cincilea Forum pentru Internet al Uniunii Europene, găzduit de comisarii Dimitris
Avramopoulos şi Julian King, s-au angajat în faţa unui Protocol de criză, care
se doreşte a fi un răspuns rapid la răspândirea virală a conţinutului extremist
şi terorist online. Comisia Europeană, statele membre şi furnizorii de servicii
online, inclusiv Facebook, Twitter, Google, Microsoft, Dropbox, JustPaste.it şi
Snap, s-au angajat să lucreze împreună în mod voluntar în cadrul stabilit prin
Protocolul de criză, asigurând în acelaşi timp o protecţie puternică a datelor
cu caracter personal şi garanţii ale păstrării drepturilor fundamentale.
Forumul pentru Internet
a discutat, de asemenea, despre progresul general realizat în asigurarea
eliminării conţinutului terorist online, de la ultima sa întâlnire din
decembrie 2018. Bogdan Mureşan, expert în cadrul Institutului European din
România, despre importanţa Forumului:
Se încadrează în sfera mai largă a
eforturilor depuse de Uniunea Europeană de a combate diferitele fenomene
nefaste din mediul online, cum ar fi şi dezinformarea. Comparând măsurile
prevăzute de acest protocol de criză propus. Unele dintre ele se regăsesc şi
sunt similare cu cele din planul de acţiune privind combaterea dezinformării,
cu codul de conduită. Eu îl văd, mai degrabă, în cadrul unui efort concertat de
a reduce efectele nefaste ale comunicării şi ale proliferării diferitelor
mesaje extremiste şi ale dezinformării în mediul online.
În anul 2015, comisarul Dimitris Avramopoulos
anunţa lansarea Forumului pentru Internet în Uniunea Europeană. Eforturile de
combatere a conţinutului extremist din mediul online au continuat, iar Comisia
Europeană îşi propune să sporească măsurile de securitate.
Despre şansele de
succes ale unui astfel de demers din partea Uniunii Europene, Bogdan Mureşan: Nivelul de interes al Uniunii Europene pentru ceea ce se întâmplă în
mediul online este, mai degrabă, de dată recentă. Avem acest forum al Uniunii
Europene dedicat Internetului, care a fost lansat în 2015. Tot prin 2015, au
început să fie şi primele semnale concrete şi intenţii la nivelul comunitar de
combatere a dezinformării online, deci este încă prematur să ne pronunţăm. Este
un semnal pozitiv, mai ales că acest protocol de criză menţionat de cei doi
comisari apare mai ales pe fondul tragediei de la Christchurch, din Noua
Zeelandă. A fost şi acel apel la acţiune menit să aducă laolaltă atât
guvernele, cât şi furnizorii de servicii online.
În 2016, la Forumul pentru
Internet al Uniunii Europene, industria de profil a anunţat crearea bazei de
date speciale, în care ştergerile de conţinut să fie permanente şi
ireversibile. Baza de date este un instrument critic în ceea ce priveşte
răspândirea online a conţinutului terorist. De la lansarea sa, baza de date a strâns
peste 200 de mii de imagini şi videoclipuri şi a ajutat atât platformele mari,
cât şi cele mici, să elimine rapid conţinutul potenţial periculos.