Pensiile de
serviciu, temă dificilă pe agenda Puterii
Niciun
politician român nu poate contesta acest lucru: Planul Naţional de Redresare şi
Rezilienţă, prin care România primeşte zeci de miliarde de euro în schimbul reformelor
esenţiale în diverse domenii, este steaua polară a guvernării. Iar reglementarea
spinoasei chestiuni a pensiilor de serviciu, de care beneficiază, în principal,
magistraţii şi cei din structurile de forţă, şi care nu se bazează, ca restul
pensiilor, pe contributivitate, este jalon în PNRR. Un proiect propus de
guvenul PSD-PNL-UDMR pe tema lor a fost votat, miercuri, de senatori. Potrivit
acestuia, nici o pensie nu va mai depăşi venitul obţinut în activitate şi se va
introduce taxarea suplimentară pe partea de necontributivitate a pensiilor
speciale. Totodată, pensiile care depăşesc 6.000 lei, echivalentul a 1200 de
euro, vor fi impozitate cu 15 procente. În plus, se interzice cumulul de pensii
speciale, iar în cazul pensiilor militare se elimină cinci sporuri din baza de
calcul. USR, opoziţia democratică, critică proiectul şi susţine o formulă
radicală: desfiinţarea pensiilor speciale şi trecerea lor în sistemul de
contributivitate. Pe de altă parte, reprezentanţii militarilor, poliţiştilor şi
angajaţilor din penitenciare au cerut eliminarea pensiilor militare din PNRR,
pentru ca ele să nu facă obiectul unor ajustări care să le fie defavorabile.
Există, spun ei, riscul ca tinerii sa nu se mai îndrepte spre o carieră
militară, dacă nu vor mai fi motivaţi de avantajele acesteia.
Reglementarea
abuzului în serviciu, eroare sau calcul cinic?
Senatorii au
fost vedetele săptămânii. Reprezentanţii coaliţiei au votat un proiect
de modificare a Codului Penal care prevede un prag valoric pentru abuzul în serviciu
în cuantum de 250.000 lei, adică nu mai puţin de 50.000 de euro. Modificarea
seamănă izbitor cu celebra ordonanţă de urgenţă 13 din 2017, actul inaugural al
unui proces prin care guvernul controlat la acea vreme de PSD, condus autoritar
de Liviu Dragnea, a încercat să neutralizeze eforturile anterioare de reformare
a justiţiei. Atunci, zeci de mii de oameni au ieşit în stradă pentru a
protesta, iar ordonanţa a fost retrasă. Câteva sute de persoane au protestat, miercuri,
în Bucureşti, după votul din Senat, despre care au spus că încurajează corupţia
şi ilegalităţile în România. Ulterior, pe fondul criticilor, coaliţia a făcut
un pas în spate, iar liderii ei au anunţat că susţin propunerea ministerului
Justiţiei ca pragul valoric de la care apare culpa penală pentru abuzul şi
neglijenţa în servciu să fie coborât la 9000 de lei. Ca şi în cazul pensiilor speciale,
legea de modificare a Codului penal va intra în dezbateri la Camera
Deputaţilor, care este for decizional.
Noile legi ale
educaţiei, aprobate de guvern
Liceele din
România vor putea organiza propriul concurs de admitere, cu probe de profil,
pentru 60% dintre locuri, pe lângă Evaluarea Naţională, iar Bacalaureatul va
cuprinde o probă în plus, de la profilul opus celui studiat de elevi. Sunt doar
două dintre prevederile noilor legi ale Educaţiei, aprobate în această
săptămână de executiv. Ele au la bază proiectul România educată,
iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis, iar pentru aplicarea reformelor din
aceste legi vor fi alocate peste 3 miliarde de euro din Planul Naţional de
Redresare şi Rezilienţă. Prin legea învăţământului superior se doreşte
combaterea abandonului universitar şi sprijinirea cooperării europene a
universităţilor din România. Legea învăţământului preuniversitar urmăreşte, în
principal, reducerea abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional,
probleme cronice ale educaţiei în România. Ministrul de resort, Ligia Deca,
spune că sistemul educaţional va fi centrat pe elev şi pe stimularea
potenţialului acestuia.
Preşedintele
Consiliului European şi premierul Poloniei, la Bucureşti
Ratarea aderării
la spaţiul Schengen de liberă circulaţie, din cauza opoziţiei Austriei, a
generat frustrare în România şi, probabil, a însemnat un imbold dat eurosepticismului,
a admis preşedintele Klaus Iohannis, după convorbirile pe care le-a avut la
Bucureşti cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Acesta a venit
cu un mesaj optimist, de încurajare. El a dat asigurări că există sprijin la
nivel european pentru ca România să adere la Schenge cât mai curând posibil. Sunt
convins că Uniunea Europeană ar fi mai sigură dacă România ar intra în spaţiul
Schengen şi este clar pentru mine că România a îndeplinit toate obligaţiile
necesare pentru a adera, a declarat înaltul oficial european. În această
săptămână a vizitat Bucureştiul şi premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki. Părţile îşi propun ca legăturile bilaterale strânse pe linie
de securitate şi apărare să fie dublate de o cooperare economică robustă şi
fructuoasă, pe măsura potenţialului oferit de cele două economii. Polonia este
unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai României din regiune,
schimburile bilaterale dintre cele două state atingând un nivel record de
aproape 11 miliarde de euro.
Speranţe la fotbal, certitudini la handbal
Naţionala de fotbal a României a învins Andorra şi
Belarus, la debutul în preliminariile pentru Euro 2024, iar suporterii speră
din nou. Grupa României este dominată valoric de Elveţia, participantă la
ultimul Mondial, dar există şanse ca tricolorii să obţină locul al doilea,
care asigură prezenţa la Euro, în disputa cu Kosovo şi Israel. Ultima
participare a naţionalei la un turneu final al competiţiei continentale a fost
în 2016. La handbal, campioanele naţionale de la Rapid au trecut de slovenele
de la Krim şi au acces, în premieră, în sferturile Ligii Campionilor, acolo
unde era deja calificată vicecampioana CSM Bucureşti. Cu două reprezentante în
sferturile Ligii, handbalul românesc îşi confirmă statutul de forţă la nivelul
echipelor feminine.de club.