Tag: FRA

  • מגיפת COVID-19 הגבירה את האנטישמיות

    מגיפת COVID-19 הגבירה את האנטישמיות

    לפי דו”ח שפרסם ע”י הסוכנות של האיחוד האירופי לזכויות יסודFRA מגיפת ה-COVID-19 מגבירה את הרטוריקה האנטישמית והולידה מיתוסים ותיאוריות קונספירציה חדשות המפלילות ומאשימות את היהודים במשבר הבריאות הנוכחי.



    האנטישמיות, במיוחד באינטרנט, התגברה במהלך המגיפה, כותבת הסוכנות, המבססת את דעתה על סטטיסטיקות רשמיות ועל אלמנטים שנאספו על ידי ארגונים אזרחיים. חסר ופערי הנתונים ממשיכים להסוות את המציאות, כאשר מעט מדינות חברות באיחוד האירופי עוקבות ורושמות למעשה את תקריות אנטישמיות, מתלוננים בFRA.



    בחלק ממדינות האיחוד האירופי, כמו הונגריה ופורטוגל, אין נתונים רשמיים לכך ולכן אי אפשר לערוך השוואות רלוונטיות.



    במדינות רבות, הרוב המכריע של התקריות אינו מדווח למשטרה או לכל מוסד אחר, נכתב במסמך. אנטישמיות היא בעיה רצינית, אך ללא נתונים, איננו יודעים עד כמה היא חמורה, מעיר מנהל הסוכנות, Michael OFlaherty, שקורא למדינות אירופה להגביר את מאמציהם לאיסוף נתונים בצורה יעילה.



    לגבי רומניה, הדוח מציין כי התובע הכללי אוסף מאז 2010 נתונים סטטיסטיים. כך, התובע הכללי והמשטרה רשמו 18 אירועים אנטישמיים בשנת 2020 לעומת 16 אירועים בשנת 2019. רוב האירועים הרשומים היו ב-2017, 22, והפחות, 6 כל אחד, בשנים 2011 ו-2012. בתקופה 2010 -2020 נרשמו רשמית 136 תקריות אנטישמיות.



    מנגד, המועצה הלאומית למלחמה באפליה עוקבת, חוקרת ומטילה סנקציות, בין היתר, על אירועים אנטישמיים. רוב המקרים מתייחסים לשימוש או כוונה להשתמש בסמלים פשיסטים. רוב התיקים שהוגשו על רקע התנהגות אנטישמית, 15, היו בשנת 2020. האנטישמיות הוכחה רק ב-4 מקרים. 10 מקרים נסגרו. תיק אחד תלוי ועומד


    בתקופה 2010-2020 היו 83 מקרים של אנטישמית. ב-29 מקרים הוכחה אפליה, ב-23 מקרים לא הוכחה, ו10 מקרים נחשבה לא בסמכות המועצה. 38 תיקים נסגרו בתקופה 2010-2020.



    דו”ח FRA מראה של-13 מדינות האיחוד האירופי יש אסטרטגיות ותוכניות פעולה נגד האנטישמיות ב-2021, לעומת 7 מדינות ב-2020.

  • Societatea civilă la raport

    Societatea civilă la raport

    În urma celui mai recent raport referitor la
    funcţionarea societăţii civile în UE, realizat de Agenția pentru Drepturi
    Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Parlamentul European și Comitetul
    Economic și Social European (CESE) au lansat un apel pentru crearea unui Fond
    European pentru Democrație. În special, CESE a solicitat Comisiei să propună
    crearea unui fond european pentru democrație, valori și drepturile omului la
    nivelul UE, dotat cu un pachet financiar ambițios, disponibil direct pentru
    organizațiile societății civile din Europa și gestionat în mod independent,
    după exemplul Fondului European pentru Democrație care există pentru
    societatea civilă, ce operează în afara UE.


    Şi cum societatea civilă era ţap ispăşitor
    pentru problemele care apăreau în societate, Comisia Europeană a trebuit să
    vină cu un răspuns prompt, explică Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în
    România
    : Răspunsul Comisiei a fost de a reveni la o
    practică preaderare şi anume de a da programe de finanţare pentru societatea
    civilă. Pentru că în filosofia UE, odată ce un stat aderă la Uniune se consideră
    că problemele din acest domeniu au fost rezolvate şi atunci nu mai este nevoie
    de o finanţare masivă pentru societatea civilă. Ori evoluţiile din ultimii ani
    şi mai ales din această regiune a Europei ne arată că este nevoie în principal
    prin finanţare să sprijinim societatea civilă. Am avut în perioada imediat de
    după aderare fondurile norvegiene care au ajutat foarte mult, iar acum pentru
    viitorul buget al UE propunem crearea unui program special, tocmai pentru
    apărarea valorilor europene. Pentru că, în mod surprinzător, acestea nu par să
    mai fie împărtăşite în mod egal pe tot teritoriul UE. Şi ca să parafrazez un
    autor foarte iubit în România, dacă nu avem valori europene în UE, nu avem
    nimic


    Potrivit celui mai recent raport realizat de
    Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), între
    provocările privind finanțarea organizaţiilor societăţii civile (OSC), se
    numără următoarele: obstacole în obţinerea finanţărilor şi/sau reduceri de fonduri
    pentru anumite organizaţii ale societăţii civile sau anumite activităţi. În
    plus, finanțarea vine adesea sub formă de finanțare (pe termen scurt) a
    proiectelor, finanțarea pe termen lung și a infrastructurii nefiind disponibilă
    în cele mai multe situații. De asemenea, cofinanțarea reprezintă adesea o
    provocare, la fel ca întârzierile în efectuarea plăților aferente granturilor,
    ceea ce duce, printre altele, la probleme legate de fluxul de numerar. În plus,
    regimurile fiscale sunt nefavorabile într-unele state membre, atât pentru
    OSC-urile în sine (cu statut de organizație de caritate/de interes public/de
    utilitate publică), cât și pentru persoanele fizice și juridice care fac
    donații OSC-urilor. Se adaugă la acestea campaniile mediatice negative și
    campaniile de denigrare împotriva OSC-urilor care primesc finanțare străină şi faptul
    că organizațiile care reprezintă persoanele cu handicap la nivelul UE și în
    statele membre au resurse financiare limitate.