Radio România Internațional

Tag: franc elvetian

  • Problema creditelor exprimate în franci elveţieni

    Problema creditelor exprimate în franci elveţieni

    Nemulţumiţi de creşterea cotaţiei la francul elveţian şi aflaţi în imposibilitatea de a-şi plăti ratele, mii de români cu împrumuturi în această monedă au ieşit, din nou, în stradă la Bucureşti, dar şi în alte mari oraşe din România, cerând un act normativ prin care să fie posibilă conversia creditelor la cursul istoric plus 20%. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, care pledează pentru o soluţie prin care să se impună împărţirea riscurilor între clienţi şi bănci, înregistrează tot mai multe plângeri.



    Preşedintele ANPC, Marius Dunca: Întotdeauna se aduce în discuţie riscul la care sunt supuse băncile, falimentul în care ar putea intra, tot felul de argumente care duc la grija băncilor. În acest sens, adresez în mod public tuturor instituţiilor financiar-bancare implicate în criza francului elveţian următoarea întrebare: ce soluţii concrete oferiţi clienţilor aflaţi în imposibilitatea de a-şi plăti ratele lunare, clienţi buni platnici până la apariţia crizei, şi ne referim la soluţii care să vizeze întreaga perioadă de creditare, nu soluţii pe termen scurt?”



    Invitat la o televiziune particulară, ministrul de finanţe, Darius Vâlcov, a spus că se aşteaptă la o mai mare implicare a Băncii Naţionale şi a băncilor comerciale şi că, în opinia sa, rescadenţarea rămâne soluţia optimă. Darius Vâlcov: Mi-aş dori să văd Banca Naţională a României implicându-se mult mai mult în această problemă. Mai ales că, din punctul meu de vedere, au şi mijloacele. Nu cred într-o soluţie de stabilire a cursului la un nivel istoric, printr-o hotărâre de guvern sau printr-o lege în Parlamentul României, pentru că orice om care ştie cât de cât economie înţelege riscul la care ar fi supusă România, dacă acest lucru s-ar întâmpla.”



    Rescadenţarea despre care vorbeşte Darius Vâlcov ar presupune ca în primii doi ani, rata să scadă cu până la 35 %, iar în următorii ani să se aplice o deducere din plata impozitului pe venit, de până la 240 de lei (circa 55 de euro) lunar, bani care să fie suportaţi de la bugetul de stat. La rândul lor, Banca Naţională şi băncile comerciale pledează pentru soluţii individuale, invocând neconstituţionalitatea unei eventuale conversii, precum cea cerută, şi pierderi greu sau imposibil de suportat. Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, acordate în total de 14 instituţii de credit.

  • Băncile şi francul elveţian

    Băncile şi francul elveţian

    Criza francului eleveţian continuă să suscite atenţia autorităţilor de la Bucureşti, care caută încă soluţii pentru rezolvarea ei. Decizia din 15 ianuarie a Băncii Elveţiei de a renunţa la pragul minim al cotaţiei francului faţă de euro, practicat în ultimii ani, a afectat peste 75 de mii de români care au credite în această monedă. Creditele în franci elveţieni au pătruns pe piaţa autohtonă în 2005 şi au fost acordate până în 2008, când majoritatea băncilor au renunţat la aceste împrumuturi.



    Atraşi de stabilitatea francului eleveţian, dar mai ales de dobânzile mai mici, în raport cu alte valute, românii au optat atunci pentru împrumuturi în această monedă. Acum, au constatat că ratele pe care trebuie să le plătească s-au mărit, după ce moneda elveţienă s-a apreciat puternic. În aceste zile, şi parlamentarii caută soluţii pentru rezolvarea problemei. În comisia parlamentară de buget-finanţe a fost reluată dezbaterea pe tema creditelor în moneda altor state.



    Discuţiile au loc în contextul în care 131 de parlamentari au iniţiat un proiect legislativ care să protejeze consumatorii faţă de majorarea ratelor bancare cauzată de fluctuaţiile de curs valutar. Iniţiatorul legii, deputatul PSD Ana Birchall, propune ca povara fiscală să fie împărţită între client şi bancă pentru toate creditele finanţate într-o monedă străină, nu doar pentru franci elveţieni. Ea a precizat că o modificare a actualelor prevederi trebuie pusă în acord cu directiva europeană în domeniu până în luna martie a anului viitor.



    Prezenţi la discuţii, reprezentanţii Ministerului Finanţelor, Protecţiei Consumatorului şi ai Băncilor Comerciale au propus diferite măsuri de realizare a conversiei. Ion Drăgulin, director pentru stabilitate financiară în BNR, susţine înlesnirea rambursării creditelor pe căile disponibile dar nu printr-o reglementare administrativă a cursului de schimb.



    Ion Drăgulin: “Banca Naţională este în favoarea unei soluţii în care cele două părţi, băncile şi clienţii să discute caz cu caz datorită diversităţii foarte mari a situaţiilor şi să indentifice soluţii care să reducă costul serviciilor datoriei.”



    Protecţia Consumatorului s-a plâns, însă, că nici un operator financiar-bancar nu a arătat deschidere pentru rezolvarea problemei. Discuţiile vor continua săptămâna viitoare şi cu reprezentanţii FMI şi conducerea executivă a BNR, după care comisia va putea supune la vot raportul final pentru propunerea legislativă. Creditele în franci au aparut în 1990 în Austria şi Germania, fiind foarte răspândite pentru că au avut cele mai mici dobanzi.



    Potrivit unui raport al Băncii Naţionale a Elveţiei din 2009, printre ţările în care s-au mai acordat credite în franci elveţieni se numără Polonia, Ungaria, Danemarca, Croaţia, Suedia, Norvegia, Slovenia, Cehia, Lituania, Estonia, Letonia, Marea Britanie şi Bulgaria.

  • Finanţele internaţionale şi falimentul personal

    Finanţele internaţionale şi falimentul personal

    O misiune comună a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale se află, de marţi, în România pentru a treia evaluare a acordului de tip preventiv încheiat in 2013, in valoare de 4 miliarde de euro. Până pe 10 februarie, experţii creditorilor internaţionali vor dicuta cu reprezentanţi ai guvernului, Băncii Naţionale, oamenilor de afaceri şi ai sindicatelor cele mai recente evoluţii economice şi priorităţile reformelor.



    Analiştii susţin că, cel mai probabil, de pe agenda discuţiilor nu vor lipsi teme precum stabilirea unui calendar revizuit al listărilor la bursă pentru companiile de stat, stadiul procesului de privatizare, conţinutul unui cod fiscal, ce se doreşte a rămâne nemodificat în următorii cinci ani. Una din temele importante de discuţie este impactul asupra sectorului financiar şi politicii BNR pe care o au aprecierea record a francului eleveţian şi recenta decizie a Băncii Centrale Europene de a demara un amplu program de relaxare monetară.



    De altfel, actuala vizită a FMI, CE si BM, are loc într-un moment în care, la Bucureşti, guvernul, parlamentul, banca centrală, băncile comerciale şi românii cu împrumuturi în franci eleveţieni caută soluţii pentru rezolvarea crizei provocate de cotaţiile istorice ale francului în raport cu leul. Aprecierea fără precedent a acestei monede a afectat serios peste 75 de mii de români cu credite în franci, care s-au văzut nevoiţi să plătească într-o săptămână rate cu 20% mai mari. Inainte de a veni la Bucureşti, FMI şi BM şi-au exprimat, într-o scrisoare trimisă autorităţilor şi BNR, îngrijorarea în legătură cu actualele iniţiative legislative din parlament, privind eventuala convertire a creditelor din valută în lei la cursul de schimb de la momentul acordării împrumuturilor.



    O astfel de măsură ar putea supune riscului stabilitatea sistemului financiar, consideră FMI şi BM. Reprezentanţii creditorilor internaţionali atrag atenţia şi asupra legii insolvenţei persoanelor fizice, discutată în aceste zile în Legislativ. Ei spun că înainte de aprobarea legii este nevoie de un studiu de impact, de consultarea tuturor părţilor interesate dar şi de folosirea experienţei din alte state ale UE unde au fost adoptate acte normative similare.



    Politicienii de la Bucureşti doresc adoptarea cât mai rapidă a actului normativ, considerând că incapacitatea tot mai multor români de a-şi achita creditele la bănci ar putea deveni o problemă socială. Analişti economici amintesc că nu este pentru prima dată când reprezentanţii FMI vin în ajutorul băncilor şi amână adoptarea unei astfel legi. Primele inţiative legislative în acest sens au fost depuse în 2010.

  • Francul elveţian şi creditul românesc

    Francul elveţian şi creditul românesc

    Decizia de joia trecută a Băncii Elveţiei de a renunţa la pragul minim al cotaţiei francului faţă de euro, practicat în ultimii trei ani, decizie urmată de aprecierea puternică a monedei elveţiene, a afectat mai multe state din Europa Centrală şi de Sud-Est, printre care şi România. Pentru cei peste 75 de mii de români care au credite în franci ultimele zile au devenit un coşmar. Ei au constatat că ratele pe care trebuie să le plătească sunt cu aproximativ 20% mai mari decât săptămâna trecută.



    Francul elveţian şi-a continuat, constant, ascensiunea pe piaţa valutară internă. Intre timp, Guvernul, BNR, băncile comerciale, partidele politice caută soluţii pentru a-i ajuta pe datornici. Doar două dintre cele şase bănci din România care au dat 90% din creditele în franci elveţieni au venit cu soluţii temporare. Una dintre ele oferă clienţilor săi posibilitatea unei reduceri, pe o perioada de 3 luni, cu până la 1,5 puncte procentuale a dobânzii la creditele cu dobândă variabilă în franci eleveţieni, iar cealaltă a decis ca pentru o perioadă de 90 zile să menţină un curs valutar fix de 3,80 lei pentru un franc pentru persoanele care au contractat împrumuturi în această monedă.



    Ministrul de finanţe, Darius Vâlcov, propune fie extinderea ariei de cuprindere a ordonanţei guvernamentale adoptată anul trecut care prevede posibilitatea rescadenţării creditelor pentru persoanele cu venituri sub un anumit nivel, fie ca românii cu credite în franci să negocieze cu băncile comerciale rambursarea împrumuturilor. Ultima variantă este susţinută şi de Banca Naţională. Partidele politice au venit şi ele cu propuneri. Liderul PSD, premierul Victor Ponta, a cerut consultări cu toate partidele pentru a gasi o rezolvare legislativă, după discuţii cu BNR şi băncile private.



    Liderul Partidului Mişcarea Populară, Elena Udrea, a propus Executivului să adopte o ordonanţă de urgenţă prin care persoanele care au luat credite în valută să le poată converti în moneda naţională, la cursul momentului în care au contractat împrumutul, plus-minus 20%. In schimb, opoziţia liberală a cerut convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru aprobarea legii insolvenţei persoanelor fizice, România fiind printre puţinele ţări europene care nu au un astfel de act normativ.



    Conducerea Camerei Deputaţilor a decis ca proiectul de lege să intre de miercuri în dezbaterea deputaţilor jurişti, iar o sesiune extraodinară pe această temă să aibă loc în cel mai scurt timp după întocmirea unui raport al comisiei juridice. Miercuri, Comisia pentru buget va dezbate împreună cu reprezentanţii Băncii Naţionale problema creditelor luate de români în franci elveţieni.