Tag: franceza

  • La muzeu, peste timp

    La muzeu, peste timp

    În anul 1910, pe o stradă din centrul Bucureştiului era terminat un
    edificiu construit în stil ionic, similar templelor greceşti. Este vorba despre
    locul, în care Anastase Simu (academician român, doctor în științe politice și
    administrative, colecționar de artă, ocupând funcțiile de secretar la Legația
    României la Berlin, membru de onoare al
    Academiei Române din 1933, născut la 25 martie 1854, la Brăila şi trecut la
    cele veşnice la 28 februarie 1935, la București) a fondat Muzeul Simu, care a
    funcţionat ca muzeu privat până în 1927, când Anastase Simu l-a donat statului
    român.


    Clădirea a fost demolată în 1960, în plină perioadă comunistă, iar pe locul
    ei a fost construit un magazin de confecţii renumit la acea vreme, Eva.


    Colecţia
    muzeului era împărţită în 5 secţii, cuprinzând: arta Antichității, cea
    românească, cea franceză, cea bizantină, iar în cea de-a cincea sală se găseau
    grafica și colecția de miniaturi. Se găseau aici foarte multe lucrări de
    pictori şi sculptori francezi din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea. Printre
    alte exponate se mai aflau mulaje italieneşti din secolul al XVI-lea sau icoane
    bizantine.


    Astăzi, Muzeul Simu poate fi din nou vizitat, desigur, virtual. Mihai
    Guţanu, director în cadrul Administraţiei muzeelor şi patrimoniului turistic,
    Primăria capitalei, ne spune mai multe: Trebuie să le mulţumim celor de la şcoala de arhitectură, Universităţii
    Ion Mincu. Acolo, în subsolul facultăţii, funcţionează încă de anul trecut un
    muzeu virtual. Ideea celor de la Facultatea de arhitectură a fost să scoată
    acest muzeu virtual din interiorul facultăţii şi să-l aşeze într-un spaţiu
    public. Şi care altul ar fi fost mai potrivit decât Punctul de informare
    turistică al Municipiului Bucureşti, din
    pasajul Universităţii.


    Reconstrucția în realitate virtuală a exteriorului Muzeului Simu a fost
    realizată de Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, în
    parteneriat cu Muzeul Municipiului București, Muzeul Național de Artă al
    României, Arhivele Naționale ale României și Manifest Cultural, pe baza
    planurilor și a fotografiilor de arhivă. Au fost scanate tridimensional și
    fotogrametriate obiecte provenite din patrimoniul Muzeului Simu, obținându-se
    reprezentări virtuale fidele realității.


    Proiectul are ca scop
    reconstituirea cât mai fidelă a unuia din cele mai importante muzee de artă ale
    Bucureștiului din perioada interbelică. Au fost modelate cu mare acuratețe atât
    exteriorul clădirii, cât și prima sală, cea dedicată Antichității, iar
    exponatele au fost amplasate într-un un spațiu arhitectural bogat în ornamente,
    conform fotografiilor vremii.


    S-a reconstruit astfel nu doar o clădire reper a vechiului București, ci și
    funcționalitatea acesteia, prin inserarea unor obiecte din Muzeul Simu și prin
    recrearea experienței de vizitare. Cu ajutorul unei căști de realitate
    virtuală, vizitatorii Punctului de Informare Turistică pot păși în spațiul
    Muzeului, iar o variantă accesibilă în mediul online a fost încărcată pe
    platforma Sketchfab.


    Cât timp mai poate fi vizitat muzeul la Centrul de Informare Turistică a
    Municipiului Bucureşti aflăm de la Mihai Guţanu, director în cadrul
    Administraţiei muzeelor şi patrimoniului turistic, Primăria capitalei: Muzeul capătă pe zi ce trece
    mai mulţi vizitatori şi de la o medie de 10-15 vizitatori pe zi, ieri am avut
    30. Urmărim şi noi evoluţia şi interesul pe care îl stârneşte acest muzeu şi
    această prezentare în sistem VR (sistem de realitate virtuală sau, în engleză,
    Virtual Reality). Dacă vedem că se bucură de interes, vom prelungi perioada în
    care Muzeul Simu poate fi vizitat virtual, cu o lună, poate două.


    Sau chiar şi şase luni, ne-a promis Mihai Guţanu, care ne-a descris apoi ce
    putem vedea pe parcursul acestei vizite: Muzeul propriu-zis a fost un templu grecesc, o copie a Templului lui
    Zeus din Olimp. Anastasie Simu a fost un mare colecţionar, care în prima
    jumătate a secolului XX, a adunat o colecţie senzaţională. Lucrări de
    fotografie de la începuturile fotografiei, a adunat grafică, pictură
    românească, (n.r. Theodor) Aman (n.r. 1831-1891, pictor, grafician, pedagog și
    academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de
    la Iași și București), (n.r. Alexandru) Severin (n.r. artist plastic mai puţin
    cunoscut), (n.r. Rudolf) Schweitzer-Cumpăna (n.r. 1886-1975, pictor și
    grafician, român de origine germană sau evreiască profesor la Institutul de
    Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București, membru al Uniunii Artiștilor
    Plastici, secția pictură.), o colecţie de o bogăţie cunoscută la nivel mondial.
    El a făcut cunoscută peste hotare dărâmarea muzeului şi scoaterea colecţiilor
    din interior mult după ce aceste lucruri se petrecuseră. Şi veneau turişti
    italieni, francezi, spanioli şi întrebau unde poate fi vizitat muzeul sau unde
    poate fi văzută colecţia de grafică, de guaşă, de tuşuri ale unor remarcabili
    graficieni, cum ar fi Camil Pissaro, să spunem. Grafică de Pissaro nu se
    găseşte oriunde, există câteva lucrări la Muzeul Luvru şi se găsea la Muzeul
    Simu, ca să vorbim despre colecţiile spectaculoase ale muzeului Simu, care pot
    fi văzute acum virtual. Toată această bogăţie de obiecte de artă nu mai poate
    fi văzută undeva adunată, decât virtual.



    Colecția muzeului număra aproximativ 1200 de
    piese în momentul în care a fost donată Statului român. Anastase Simu este
    primul colecționar de artă care propune construirea unui templu dedicat artelor,
    cu scopul educării cultural artistice a locuitorilor orașului conform sintagmei
    Nu doar pentru noi, ci și pentru alții

  • Serviciul Francez RRI, în finala Premiilor internaţionale Anna Lindh

    RRI Special, magazinul de actualitate socio-culturală al Serviciului Francez Radio România Internaţional, a fost nominalizat între finaliştii prestigioaselor Premii internaţionale Anna Lindh pentru jurnalism intercultural şi social, care vor fi decernate pe 23 octombrie, la Londra.



    Selectaţi din mai mult de 200 de produse media, cei 15 finalişti ai competiţiei (provenind din România, Egipt, Germania, Israel, Liban, Teritoriile Palestiniene, Siria, Slovenia şi Tunisia) concurează în cadrul a cinci categorii: presă scrisă, televiziune, radio, new media, premii speciale. Câştigătorul fiecăreia dintre ele va fi desemnat de importanţi profesionişti media reuniţi în juriul prezidat de Tim Sebastian, renumit jurnalist TV şi fondator al platformei New Arab Debates.



    Realizată de Andrei Popov, ediţia RRI Special prezentă în concurs propune o dezbatere despre realitatea şi evoluţia percepţiei societăţii româneşti asupra comunităţii LGBT (Lesbian, Gay, Bisexual, Transgender), prin prisma gestionării a două evenimente din timpul festivalului Luna istoriei LGBT din februarie 2013: incidentul de la o proiecţie de film organizată la Muzeul Ţăranului Român şi cea mai importantă expoziţie de artă contemporană cu tematică LGBT, Inside Insights, de la Spaţiul de artă contemporană Aiurart.



    Magazinul Serviciului Francez al Radio România Internaţional este nominalizat pentru a două oară la Premiile Anna Lindh. În 2011, RRI Special — Când Rómeó o întâlneşte pe Julieta (realizat de Ileana Ţăroi, Valentina Beleavschi şi Andrei Popov), având ca subiect un proiect cultural bilingv româno-maghiar, a câştigat Premiul secţiunii radio.



    Decernate din 2006, Premiile Anna Lindh sunt considerate echivalentul premiilor Oscar pentru jurnalismul social, intercultural şi despre drepturile omului în zona lărgită a Mării Mediterane. Organizată, ca de obicei, de Fundaţia Euro-Mediteraneană Anna Lindh, ediţia din 2013 se bucură de sprijinul Fundaţiei Thomson Reuters, al publicaţiei Asharq al-Awsat şi al BBC Arabic.



    Serviciul Comunicare