Radio România Internațional

Tag: franci elvetieni

  • Controverse privind conversia creditelor în franci elveţieni

    Controverse privind conversia creditelor în franci elveţieni

    Mulţi români care au decis să ia credite în
    franci elveţieni s-au trezit peste noapte, în ianuarie 2015, cu ratele dublate
    exclusiv din cauza fluctuaţiilor de schimb valutar.

    La ora actuală, cursul francului este
    de circa 4,15 lei, faţă de 2 – 2,5 lei în perioada 2007-2008, când s-au acordat
    cele mai multe împrumuturi în această valută. Or, marţi, Camera Deputaţilor -
    for decizional – a adoptat, în unanimitate, legea conversiei în monedă
    naţională, la cursul din momentul împrumutului, a creditelor în franci
    elveţieni. Iniţial, s-a dorit ca proiectul de lege să aibă impact social, fiind
    menit să ii ajute pe cei cu venituri mici, care nu mai fac faţă ratelor la
    bancă. Însă din lege au fost eliminate prevederile privind gradul de îndatorare
    de 50% şi pragul de 250.000 de franci elveţieni. Aşa încât de actualul act
    normativ pot beneficia şi cei care au
    luat împrumuturi foarte mari şi care nu au probleme cu ratele.

    Liderul PSD,
    Liviu Dragnea, a subliniat că decizia Camerei Deputaţilor repară o nedreptate
    şi că băncile ar trebui să-şi regândească abordarea în relaţiile cu clienţii: Nu suntem dispuşi să stăm indiferenţi la atitudinea «profit cu orice
    preţ». Cred că trebuie să fie un echilibru în asumarea riscului între bancă şi
    client.

    Deputatul liberal, Daniel Zamfir, a precizat, la rândul său, că
    legea nu asigură protecţie socială, ci are rolul de a face dreptate: Legea aceasta, pe de o parte, repară nedreptatea făcută acestor oameni,
    dar are şi un efect de sancţiune pentru acele bănci care şi-au permis să acorde
    într-un mod cu totul iresponsabil acest tip de credit.

    Legea mai trebuie
    promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, care a declarat că o va analiza, în
    prealabil, cu experţi din domeniu: Împreună cu echipa mea, vom analiza, vom
    cere opinia şi celorlalte părţi implicate, când vorbim despre conversia
    francilor cu siguranţă voi cere din zona bancară o opinie şi în momentul în
    care avem o analiză completă, pe care o considerăm corectă, voi face aprecieri.


    Banca Naţională a României este de părere că legea votată, marţi, de deputaţi e
    discriminatorie, pentru că îi favorizează numai pe cei aproximativ 50.000 de
    români cu credite în franci. Actul normativ ar putea crea un precedent
    periculos, pentru că, de pildă, românii cu credite în euro, mult mai numeroşi,
    ar putea cere şi ei să beneficieze de aceleaşi drepturi, ceea ce ar crea
    probleme majore sistemului bancar.


    Potrivit BNR, o conversie din franci în lei
    ar duce două bănci sub solvabilitatea minimă, iar şase vor fi sub nivelul
    prudenţial. În plus, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, vorbeşte de
    curente populiste ale căror soluţii pot genera euforie în rândul beneficiarilor
    pe termen scurt, dar costuri economice deloc neglijabile pentru societate pe
    termen mediu şi lung. Principalul risc, în viziunea lui Mugur Isărescu, este
    disciplina contractuală care, prin legi de natură similară, ar putea deveni
    irelevantă.

  • Jurnal românesc – 18.09.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 18.09.2016 UPDATE

    Activitatea mediului asociativ românesc din Germania, iniţiativele de voluntariat şi sprijin comunitar, programele, proiectele şi acţiunile derulate de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, în susţinerea comunităţilor româneşti de peste graniţe, au fost teme discutate de ministrul delegat Maria Ligor cu membri ai unor organizaţii şi asociaţii ale românilor din landul Baden-Wurttemberg. Potrivit unui comunicat al ministerului de Externe de la Bucureşti, ministrul delegat a prezentat noile proceduri simplificate de acordare a finanţării nerambursabile şi a anunţat primirea, de la 15 octombrie, de noi propuneri de proiecte din partea organizaţiilor diasporei.



    Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege privind conversia în lei a creditelor în franci elveţieni la cursul din momentul acordării creditului. Astfel, la cererea consumatorilor, băncile care au făcut conversii pot să revină la contractele iniţiale în franci elveţieni şi să efectueze conversia în condiţiile prezentei legi. Potrivit amendamentelor propuse de comisiile de specialitate şi adoptate în plen, conversia ar urma să se facă prin act adiţional la contractul de credit, nu prin hotărâre judecătorească. A fost exclusă referirea la plafonul de 250 de mii de franci elveţieni, după ce anterior fusese eliminată în plen şi condiţia privind gradul maxim de îndatorare de 50%. Proiectul prevede exclusiv conversia împrumuturilor în franci elveţieni. De votul final în calitate de for decizional a trecut şi proiectul de lege care stabileşte că ţigările mentolate mai pot fi comercializate până în 2019, iar cele care au capsulă aromată în filtru vor dispărea de pe piaţă la 30 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial. Cele doua proiecte de lege vor fi trimise, pentru promulgare, preşedintelui Klaus Iohannis.



    Pentru următoarele sase luni, asigurarea de răspundere civilă auto pentru un camion de peste 16 tone va fi de maxim 7.534 lei, iar cea pentru un autoturism condus de un şofer cu vârsta între 31 şi 40 de ani – de 610 lei. Tarifele au fost stabilite de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Senatorii din Comisia de buget au respins Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind plafonarea tarifelor RCA pentru o perioadă de şase luni, pe motiv că în circuitul legislativ există deja un proiect de lege care reglementează piaţa asigurărilor auto. Proiectul de lege a trecut de Senat, iar acum se află în dezbaterea Camerei Deputaţilor, ca for decizional.



    Senatul a adoptat şi proiectul de lege prin care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a propus eliminarea a 102 taxe nefiscale, între care şi taxa radio-tv. Iniţiatorul spune că birocraţia şi corupţia sunt principalele cauze ale neîncrederii cetăţenilor în stat, iar prin eliminarea acestor taxe se reduce timpul petrecut la ghişee şi se simplifică activitatea instituţiilor publice. Reprezentanţii ALDE şi UDMR au susţinut documentul, în timp ce PNL a criticat proiectul de lege şi a votat împotrivă. Senatorul liberal Teodor Atanasiu a solicitat ca proiectul să fie retrimis la comisie şi supus dezbaterii publice.



    România are nevoie de noi sisteme de pensii suplimentare, pentru ca pensionarii să-şi asigure bătrâneţi liniştite, a declarat, marti, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Ion Giurescu. El a precizat că, potrivit Eurostat, în 2060, peste 65% din populaţia ţării va avea peste 65 de ani, iar în anul 2050 un salariat va susţine 2,5 pensionari. Reprezentantul ASF consideră că o soluţie bună ar fi introducerea sistemului de pensii ocupaţionale, supranumit şi Pilonul IV, cu plata unor contribuţii suplimentare, care să asigure o pensie mai mare la bătrâneţe.

  • Ce soluţii există pentru creditele în franci elveţieni?

    Ce soluţii există pentru creditele în franci elveţieni?

    Fireşti pe pieţele valutare, fluctuaţiile sunt analizate, însă, cu maximă atenţie în cazul evoluţiilor bruşte. Aşa s-a întâmplat la începutul anului cu francul elveţian, iar în ultima perioadă cu dolarul american. Care sunt explicaţiile şi mai ales care sunt consecinţele? Cine are de câştigat şi cine are de pierdut în România? În ianuarie, Banca Naţională a Elveţiei a renunţat la pragul minim valutar al monedei naţionale faţă de euro, pe care l-a apărat în ultimii ani, iar această decizie a aruncat francul elveţian la un nivel apropiat de cel al monedei europene, aprecierea fiind una record, de aproape 30%. Situaţia a adus la disperare şi a scos în stradă românii cu credite în această monedă.



    Atraşi în perioada de boom a creditelor, în urmă cu mai bine de opt ani, de stabilitatea francului elveţian, dar mai ales de dobânzile mai mici în raport cu euro sau dolarul, zeci de mii de români au optat pentru împrumuturi în franci elveţieni, iar acum au ajuns în situaţia de a nu mai putea plăti şi au cerut statului să intervină.



    Au fost vehiculate mai multe propuneri, între care conversia în lei a creditelor, la un curs mai apropiat de cel la care au fost încheiate majoritatea contractelor, sau prelungirea perioadei de rambursare a creditelor.



    În această săptămână, executivul a discutat în primă lectură un proiect de lege privind conversia în lei a creditelor în valute. Băncile ar urma să ofere o reducere de 15% din valoarea creditului în lei rezultat în urma conversiei, iar statul să asigure garanţii pentru jumătate din suma de plată. Proiectul îi vizează pe cei cu credite ipotecare sau imobiliare care au restanţe la plată mai mici de 60 de zile şi venitul net de maxim de 3.000 de lei (circa 670 de euro).Proiectul s-a aflat pe agenda şedinţei de Guvern sub formă de ordonanţă de urgenţă, dar, la cererea premierului, a fost transformat în proiect de lege.



    Dacă aprecierea bruscă şi consistentă a francului elveţian a fost surpriza valutară a începutului de an, în ultima perioadă şi dolarul s-a apreciat puternic faţă de leu. Creşterea se datorează în principal întăririi dolarului în raport cu euro, ca urmare a creşterii economice superioare a SUA şi aşteptărilor investitorilor legate de o creştere a dobânzii de către Rezerva Federală – Banca Centrală din SUA. Aceasta a mai făcut, miercuri, un pas spre prima majorare a dobânzii de politică monetară de după 2006, însă în paralel şi-a înrăutăţit prognozele de creştere şi inflaţie.



    Într-un comunicat publicat la sfârşitul reuniunii de politică monetară, Banca centrală a SUA a renunţat la promisiunea de a avea răbdare înainte de a decide majorarea costului creditului, ceea ce, potrivit analiştilor, înseamnă că o majorare a dobânzii de bază în SUA este posibilă în lunile următoare.