Radio România Internațional

Tag: francofonia

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 19.03 – 25.03.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 19.03 – 25.03.2023

    Prezidentulu ali Românie, la Bruxelles


    România, pritu prezidentulu Klaus Iohannis, adusi aminti diznău, tu aestă bitisită di stămănă la Consiliul European di primuveară di Bruxelles, că easti ananghi di unitate tră andruparea ali Ucraină. Dimecu, tema principală ali andamasi a liderlor europeni fu ndruparea aliştei văsilie, dinitea ali aputruseari arusească. Prezidentulu Iohannis adusi aminti că România ndrupaşti abordarea europeană di licşurari ti darea băruti tră Ucraina. Di altă parte, el ălli părăstisi a prezidentăllei ali Comisie Europeană, Ursula von der Leyen, catandisea greauă tru cari suntu fermierlli români, cari lipseaşti s’hibă agiutaţ di itia a chirerloru ţi li avură tu hăvaia a exporturilor mări di yipturi ditu Ucraina. Prezidentulu Iohannis căftă ali Comisie s’facă isapea diznău ti sumvenția cari fu dată ali Române, iara Ursula von di Leyen spusi că va s’mutrească diznă isapea a ţifriloru. Oficialii a Comisillei Europene lipseaşti s’aibă tu minti că România feaţi curbani tra s’licşureadză exportul di yipturi ucrainene – declară Klaus Iohannis, ţi spuni minduearea că easti “multu ti ciudie că, tru Comisia Europeană, pi aesti speţe, s’nu s’negociadză ici ţiva, ama si s’ufilisească formule. Aesti lucri nu pot shibă ndreapti contabiliceaşti.” — cundille prezidentulu. România lo maş 10 milioane di euro, multu sumu isapi, la negocierile ditu cadrul a Consiliului miniştrilor europeni ali Agricultură tră compensarea fermierilor zñiipsiţ di comerțul cu yipturi ieftine ditu Ucraina.



    Premierlu Ciucă, la Chișinău


    Tru kirolu anda Bruxelles, prezidentulu Klaus Iohannis dimănda că Ripublica Moldova va s’llia un agiutor suplimentar consistent ditu partea Uniunillei Europene, premierlu Nicolae Ciucă eara, gioi, tru prima a lui vizită oficială la Chișinău. El adusi aminti diznău ti agiutorlu nicondiţionat al Bucureștiului tră ñica Republică viţină pi calea a llei europeană, catacum şi tru ţi mutreaşti anvărtuşearea ali economie şi ţănearea ali stabilitati şi securitati dinintea a provocărlor ditu regiune. Nicolae Ciucă feaţi muabeti cu omologul Dorin Recean ti znuearea ică construcţia di apunţă pisti arâulu Prut, ti dişcllidearea di năi puncte di treaţiri a sinurlui şi ti dizvoltarea infrastructurălleii energetice anamisa di aţeali dauă văsilii. Elli nica zburără şi ti prezenţa investitorilor români tru Republica Moldova şi crearea unui climat di afaceri tru simfunie cu standardile europene, cari s’ndrupască criştearea a investiţiilor. Tru contextul geopolitic actual, vizita premierlui a Româniillei la Chișinău ari conotaţii ahoryea – spusiră analişti politiţ moldoveni, cari spun că, tru mplină alăxeari di itia ali aputruseari ţi u faţi Rusia tru Ucraina, România ari un rol ahoryea tru asiguripsearea a securitatillei ti ñiclu cratu viţinu. Tru añilli ditu soni, Bucureștiul deadi agiutoru sum ma multi turlii ti Ripublica Moldova, iara, tora, tru contextul a polimlui, agiumsi unu culacu di ascăpari economic și comercial tră Republică, ama şi tră năstriţearea di cătră aesta a unăllei vărtoasă criză energetică. La andamasea al Nicolae Ciucă cu prezidenta ali Ripublică, Maia Sandu, aesta haristusi ali Românie tră agiutorlu ţi lu-deadi.



    România-Marea Britanie-SUA


    România şi SUA vulusiră, la Bucureşti, un acordu tru domeniul a securitatillei sociale, cu scupolu ti protejarea ndrepturilor di pensie a lucrătorilor români şi americani cari lucreadză pi teritoriul alăntui cratu. Simfunu cu documentulu simnat di ambasadoarea Kathleen Kavalec şi di ministrul a Lucărlui, Marius Budăi, va s’aibă căbili ti ufilisearea a perioadilor lucrati emu tru România, emu tru Statele Unite, cu scupolu ti dişcllidearea a ndreptului la pensie. Acordul va s’hibă ratificat pritu nomu di către Parlamentul României. Di altă parte, la Londra, ministrul di Externe, Bogdan Aurescu, și secretarul di stat tră Afaceri Externe, Commonwealth şi Dizvoltare ali Marii Britanii, James Cleverly, simnară Declaraţia Comună actualizată a Parteneriatului Strategic româno-britanic şi dişcllisiră prima ediţie a Forumului Bilatearal România-Regatul Unit, cu scupolu ti s’află oportunităţ di anvărtuşeari a cooperarillei bilatearali.



    Păhălu a polițelor RCA, plafonat


    Ministerul Finanţelor di Bucureşti publică un proiectu di apofasi mutrinda plafonarea şi nglliţarea a păhadzloru tră poliţili RCA kiro di şasi meşi. Easti soluţia temporară ţi u află Autoritatea di Supraveghere Financiară, după ţi apufusi ritrădzearea ali autorizaţie di funcționare a companiillei Euroins, cari avea un cirecu ditu păzarea a asigurărilor auto obligatorii. Apofasea a plafonării şi nglliţarea a păhadzloru fu loată ti protejarea a şoferloru di scunkeari cabaia mari, după experiența nibuna di aoa şi doi ani provocată di falimentul a unei altă companii – City Insurance, și ea lider di păzari. Tora, firmili di asigurări ar lipseaşti ta s’vindă poliţili RCA la nivelul di la 1 marţu 2022, cu condiţia ta s’nu hibă ma scumpi andicra di ateali practicate tru aestu kiro. Tru aestu caz, va s’hibă valabil păhălu ma ñicu.



    Francofonia, sărbătorită


    Pi 20 di marţu, 88 di state şi guverne di pi ţinţi continente, avânda statutlu di membri ică observatori ali Organizației Internaționale a Francofoniei, cum şi 321 di milioane di inşi ţi zburăscu limbă franceză, sărbăturisiră Dzuua Internațională ali Francofonie. Tră România, membră a OIF, 2023 ari ună simasie diplo festivă — anlu aestu, yiurtuseaşti și 3 dekenii di la aderarea la Francofonia instituțională. Cu aestă arasti, ministerul di Externe, pritu ambasadi și consulate, cum și Institutul Cultural Român băgară tu planu dzăţ di evenimente tru aproximativ 50 di state a lumikllei.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Retrospectiva săptămânii 19.03 – 25.03.2023

    Retrospectiva săptămânii 19.03 – 25.03.2023

    Președintele României, la
    Bruxelles


    România,
    prin preşedintele Klaus Iohannis, a reiterat, la acest sfârșit de săptămână, la
    Consiliul European de primăvară de la Bruxelles, nevoia de unitate în
    susţinerea Ucrainei. De altfel, tema principală a reuniunii liderilor europeni
    a fost sprijinirea acestei ţări, în continuare, în fața invaziei ruse.
    Președintele Iohannis a amintit că România susține abordarea europeană de
    facilitare a furnizării de muniţie Ucrainei. Pe de altă parte, el i-a prezentat
    preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, situaţia dificilă în care
    se află fermierii români, care trebuie ajutați ca urmare a pierderilor suferite
    pe fondul exporturilor mari de cereale din Ucraina. Preşedintele Iohannis a
    solicitat Comisiei reanalizarea subvenției care a fost acordată Românei, iar
    Ursula von de Leyen a anunţat că va reveni asupra cifrelor. Oficialii Comisiei
    Europene trebuie să ţină cont de faptul că România a făcut sacrificii pentru a
    înlesni exportul de cereale ucrainene – a declarat Klaus Iohannis, după părerea
    căruia e foarte ciudat ca, în Comisia Europeană, pe aceste speţe, să nu
    se negocieze nimic, ci să se folosească formule. Aceste lucruri nu pot fi
    rezolvate contabiliceşte. – a conchis președintele.România
    nu a obţinut decât 10 milioane de euro, cu mult sub estimări, la negocierile
    din cadrul Consiliului miniştrilor europeni ai Agriculturii pentru compensarea
    fermierilor afectaţi de comerțul cu cereale ieftine din Ucraina.



    Premierul Ciucă, la Chișinău


    În
    timp ce, de la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis anunța că Republica
    Moldova va primi un ajutor suplimentar consistent din partea Uniunii Europene,
    premierul Nicolae Ciucă se afla, joi, în prima sa vizită oficială la Chișinău.
    El a reafirmat sprijinul necondiţionat al Bucureștiului pentru mica Republică
    vecină pe drumul său european, precum şi în vederea consolidării economiei şi a
    menţinerii stabilităţii şi securităţii în faţa provocărilor din regiune.
    Nicolae Ciucă a discutat cu omologul Dorin Recean despre renovarea sau
    construcţia de poduri peste râul Prut, despre deschiderea de noi puncte de
    trecere a frontierei şi despre dezvoltarea infrastructurii energetice dintre
    cele două ţări. Ei au mai discutat şi despre prezenţa investitorilor români în
    Republica Moldova şi crearea unui climat de afaceri în conformitate cu
    standardele europene, care să susţină mărirea investiţiilor. În contextul
    geopolitic actual, vizita premierului României la Chișinău are conotaţii
    deosebite – au subliniat analişti politici moldoveni, care spun că, în plină
    schimbare generată de invazia Rusiei în Ucraina, România joacă un rol deosebit
    în asigurarea securităţii micului stat vecin. În ultimii ani, Bucureștiul a
    acordat ajutor sub diferite forme Republicii Moldova, iar, acum, în contextul
    războiului, a devenit un colac de salvare economic și comercial pentru
    Republică, dar şi pentru depăşirea de către aceasta a unei puternice crize
    energetice.La întâlnirea lui Nicolae
    Ciucă cu președinta Republicii, Maia Sandu, aceasta a mulţumit României pentru
    ajutorul acordat.



    România-Marea Britanie-SUA


    România
    şi SUA au parafat, la Bucureşti, un acord în domeniul securităţii sociale, cu
    scopul protejării drepturilor de pensie ale lucrătorilor români şi americani
    care muncesc pe teritoriul celuilalt stat. Conform documentului semnat de
    ambasadoarea Kathleen Kavalec şi de ministrul Muncii, Marius Budăi, va fi
    permisă posibilitatea fructificării perioadelor lucrate atât în România, cât şi
    în Statele Unite, în vederea deschiderii dreptului la pensie. Acordul urmează
    să fie ratificat prin lege de către Parlamentul României. Pe de altă parte, la
    Londra, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, și secretarul de stat pentru
    Afaceri Externe, Commonwealth şi Dezvoltare al Marii Britanii, James Cleverly,
    au semnat Declaraţia Comună actualizată a Parteneriatului Strategic
    româno-britanic şi au deschis prima ediţie a Forumului Bilateral
    România-Regatul Unit, menit identificării de oportunităţi de consolidare a
    cooperării bilaterale.



    Prețul polițelor RCA, plafonat


    Ministerul
    Finanţelor de la Bucureşti a publicat un proiect de hotărâre privind plafonarea
    şi îngheţarea preţurilor poliţelor RCA timp de şase luni. Este soluţia
    temporară identificată de Autoritatea de Supraveghere Financiară, după ce a
    decis retragerea autorizaţiei de funcționare a companiei Euroins, care deţinea
    o treime din piaţa asigurărilor auto obligatorii. Decizia plafonării şi
    îngheţării preţurilor a fost luată pentru a-i proteja pe şoferi de scumpiri
    semnificative, după experiența nefastă de acum doi ani provocată de falimentul
    unei alte companii – City Insurance, și ea lider de piaţă. Acum, firmele de
    asigurări ar urma să vândă poliţele RCA la nivelul de la 1 martie 2022, cu
    condiţia să nu fi fost mai scumpe decât cele practicate în prezent. În acest
    caz, va fi valabil preţul mai mic.



    Francofonia, sărbătorită


    Pe
    20 martie, 88 de state şi guverne de pe cinci continente, având statutul de
    membri sau observatori ai Organizației Internaționale a Francofoniei, precum şi
    321 de milioane de vorbitori de limbă franceză, au sărbătorit Ziua
    Internațională a Francofoniei. Pentru România, membră a OIF, 2023 are o
    semnificație dublu festivă – anul acesta, aniversează și 3 decenii de la
    aderarea la Francofonia instituțională. Cu acest prilej, ministerul de Externe,
    prin ambasade și consulate, precum și Institutul Cultural Român au programat
    zeci de evenimente în aproximativ 50 de state ale lumii.


  • Jurnal românesc – 18.03.2015

    Jurnal românesc – 18.03.2015

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că a convenit cu omologul său ucrainean, Petro Poroşenko acordarea unei vizibilităţi mai bune comunităţilor de români din Ucraina şi celor de ucraineni din România. El a arătat că, în acestă perspectivă, mecanismele guvernamentale trebuie să-şi reia activitatea şi să abordeze aspecte de actualitate. Klaus Iohannis a mai subliniat, în cadrul vizitei oficiale la Kiev că, prin toate acţiunile României şi Ucrainei, se doresc efecte pozitive în ceea ce priveşte contactele directe între cetăţenii români şi ucraineni şi proiecte comune în plan economic şi cultural.




    Asociaţia Românilor din Italia continuă campania de ajutorare a familiilor nevoiaşe din judeţul Vrancea. Astfel, Asociaţia a organizat cea de-a douăsprezecea misiune umanitară adresată copiilor şi adulţilor din localităţile Urecheşti şi Popeşti. Cu acest prilej, preşedintele organizatiei, Eugen Terteleac, a adresat un îndemn tututor românilor (citam): Rog românii de pretutindeni să fie deschişi acestui tip de acţiuni. Îi invităm pe toţi cei care pot sprijini astfel de misiuni umanitare să contribuie, după posibilităţi, deoarece multe persoane au nevoie de ajutorul nostru. Gestul de absolută împlinire sufletească este acela de a dărui, indiferent dacă vorbim de lucruri materiale sau spirituale.’




    A patra reuniune a Comitetului Comun al Programului Operaţional Comun România-Republica Moldova 2014-2020 va avea 30% din fonduri alocate pentru proiecte majore de infrastructură, care vor fi selectate prin încredinţare directă. Restul fondurilor vor fi alocate prin apeluri de propuneri de proiecte în următoarele domenii: educaţie şi cercetare, inovare (8%), cultură şi patrimoniu (14%), accesibilitate în regiuni (22%), siguranţă şi securitate (16%), iar 10% din fondurile programului vor fi alocate asistenţei tehnice. Decizia a fost luată la a patra reuniune a Comitetului, care a decis ca Programul să fie transmis Comisiei Europene până la sfârşitul lunii mai. Programele de Cooperare Teritorială Europeană presupun cooperarea, prin intermediul unor proiecte gestionate şi administrate în comun de partenerii din statele participante, a unor regiuni din România cu regiuni din statele vecine, în cadrul cooperării transfrontaliere.




    Institutul Francez şi Agenţia Universitară a Francofoniei au semnat un acord de parteneriat cu zece companii de top din România. Scopul acordului este cofinanţarea a 20 de burse de studii în Franţa destinate tinerilor români, în domenii de înaltă specializare. Francois Saint-Paul, ambasadorul Franţei în România, afirma ca Programul permite promovarea şi valorificarea talentului tinerilor din România. În al doilea rând, permite companiilor-partener să descopere tineri cu potenţial în care să investească pentru a-i coopta pe termen lung în domeniul specializării respective. Francois Saint-Paul a amintit că este a 5-a ediţie a acestui program susţinut de Ambasada Franţei la Bucureşti. Până acum, 30 de tineri români au beneficiat de aceste burse de studiu.




    La Galaţi, a avut loc singurul târg educaţional din România, cu oferte pentru studii gimnaziale şi liceale în ţări europene şi în Canada. Taxele anuale de şcolarizare pornesc de la 15.000 de lire sterline, în Marea Britanie şi ajung pînă la 75.000 de franci, în Elveţia. În funcţie de rezultatele şcolare ale elevilor, liceele din străinătate pot oferi burse de studiu care constau în reduceri ale taxei anuale de la 10 până la 50%.


  • Jurnal românesc – 11.03.2015

    Jurnal românesc – 11.03.2015

    Premierul roman, Victor Ponta, s-a întâlnit, marţi, la Bucuresti, cu o delegaţie formată din reprezentanţi a 50 de companii britanice. El i-a asigurat pe investitori că, în pofida vremurilor complicate şi a evenimentelor din apropierea ţării, România este cel mai stabil şi predictibil stat din regiune. Ponta a apreciat că nivelul parteneriatelor de afaceri româno-britanice este redus în comparaţie cu potenţialul existent, arătând că domeniile IT, energiei, infrastructurii sau agriculturii sunt competitive şi pot atrage multe investiţii. Prezent la întâlnire, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Paul Brummell, a declarat, la rândul său, că cele două ţări pot colabora în domenii importante, precum petrol şi gaze, nuclear, transporturi şi mediu. Potrivit lui Brummell, aceasta este cea mai mare misiune comercială britanică care vizitează România din ultimii 26 de ani. Comerţul bilateral a ajuns la 3 miliarde euro in 2014, iar investiţiile britanice în România se ridică, în prezent, la 6,5 miliarde euro.




    Comisia electorală din Parlamentul de la Bucureşti a decis, prin consens, ca, la viitoarele alegeri, Diaspora să fie reprezentată de doi senatori şi cinci deputaţi. În prezent, Diaspora are doi senatori şi patru deputaţi. Potrivit Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, norma de reprezentare a unui deputat este de 70.000 de locuitori” (nu alegători), iar pentru un senator este de 160.000 de “locuitori”. Conform MAE român, doar în spaţiul european s-ar afla 3,5 milioane de români. Această estimare se bazează pe datele oferite de autorităţile din diferite state europene. Sunt câteva ţări, Franţa şi Irlanda, de exemplu, care nu colectează date privind naţionalitatea cetăţenilor străini aflaţi legal pe teritoriul lor. Potrivit Direcţiei Generale de Paşapoarte, în august 2014, numărul alegătorilor români în străinătate era de 530.652 de persoane.




    Expoziţia din Malmö (al treilea oraş ca mărime din Suedia) în care sunt folosiţi doi cerşetori romi din România pe post de obiecte artistice” a stârnit mari polemici şi o dezbatere aprinsă pe tema limitelor demnităţii umane”. Ea a depăşit graniţele Suediei, HuffPost, ediţia online a cotidianului parizian Huffington Post, şi France Presse prezentând pe larg cazul respectiv. Doi romi care cerşesc pe străzi au găsit o slujbă la care nu visau niciodată: să pozeze ca opere de artă. Luca Lăcătuş, 28 de ani, un dulgher care a părăsit un sat din nordul României, a fost abordat în timp ce cerşea împreună cu prietena sa pe stăzile din Malmö. De la cele 30-60 de coroane (3,25 – 6,50 euro) pe care le stângeau pe ploaie sau vânt, ei şi-au cvadrublat veniturile zilnice, mulţumindu-se să pozeze două ore pe zi într-un muzeu municipal de artă contemporană încălzit, scrie ziarul citat.




    Ambasada Franţei în România, prin Institutul Francez şi Agenţia Universitară a Francofoniei, va încheia, pe 17 martie, convenţii de parteneriat cu 10 companii de top din România pentru a cofinanţa burse de studii în Franţa destinate tinerilor români cu potenţial, în domenii de înaltă specializare în care competenţa pe plan local este absentă. În cei patru ani de existenţă a programului, peste 30 de tineri români talentaţi au beneficiat de o bursă de formare de excelenţă în Franţa pentru a asimila competenţe în domenii variate (mecanică, informatică, management, statistică etc.). Aceşti studenţi au făcut şi un stagiu de şase luni în cadrul companiei partenere (în România sau în Franţa) şi au avut oportunitatea de a fi angajaţi ulterior de firma sponsor. Apelul la candidaturi pentru programul în curs este disponibil pe site-urile Ambasadei Franţei, ale Institutului Francez şi ale Agenţiei Universitare a Francofoniei şi este deschis până în aprilie.