Radio România Internațional

Tag: francofonie

  • Cooperare pe axa România – Belgia

    Cooperare pe axa România – Belgia

    În istoria relațiilor diplomatice ale Bucureștiului, anul 1838 este primul care apare pe axa cu Belgia, care a înființat la acel moment, la Galați, în estul României, primul său consulat în această țară. Patru ani mai târziu, acesta este mutat la București și transformat, în 1870, în agenție diplomatică, pentru ca în 1880, după recunoașterea independenței României, să ia naștere prima reprezentanță diplomatică românească la Bruxelles, la nivel de legație. În 1963, relațiile sunt ridicate la nivel de ambasadă, după ce între 1941 și 1946 au fost întrerupte. Declaraţia politică comună între România şi Regatul Belgiei se semnează mult mai târziu, în 1994, iar ulterior se semnează Acordul de cooperare între Guvernul României și cel al Flandrei, care vizează, în mod prioritar, domeniile: energie regenerabilă, agricultură, transport şi lucrări publice, sănătate, protecţie şi asistenţă socială, știința şi tehnologia inovării, ocuparea forţei de muncă şi integrare socială. Un acord similar vizează cooperarea între Guvernul României, Guvernul Regiunii Valone şi Guvernul Comunității Franceze din Belgia. Un dialog foarte bun la nivel politico-diplomatic, o cooperare strânsă în plan economic și comercial, precum și colaborarea la nivel european și internațional caracterizează relațiile româno-belgiene. Iar datele statistice din ultimul deceniu indică o creștere constantă a volumului schimburilor comerciale, la fel cum se întâmplă și cu numărul companiilor belgiene care au investiții în România.

    Despre o parte dintre aceste aspecte a vorbit într-un interviu acordat pentru RRI, Elio di Rupo, fost premier al Belgiei, în prezent ministru-președinte în cadrul guvernului Valoniei, care a făcut la finalul lunii februarie o vizită în Romania, țară membră a Organizației Mondiale a Francofoniei

    Sunt mai multe motive pentru care mă aflu în capitala României. În primul rând: relațiile pe care le avem cu românii din Belgia. Conform Ambasadei României aproape 200 de mii de romani se află în Belgia, din care mai mult de jumătate sunt la Bruxelles. Un alt motiv: poziția strategică a României în ceea ce privește Ucraina și Republica Moldova în acest război abominabil inițiat de Rusia. Pe plan economic, România are o creștere economică de 5%, este aproape independentă din punct de vedere energetic și are o strategie ce vizează autonomia enegetică, ceea ce atrage întreprinderile. Deja există 330 de companii (belgiene) care lucrează cu România și încă 700 de companii din Valonia care sunt interesate de ceea ce se întâmplă în România.

    Cei aproximativ 200 de mii de români din Belgia constituie a doua cea mai importantă comunitate de străini din această țară, iar impactul economic al acesteia este unul important. În general, este vorba de muncitori pe care îi regăsim aproape în toate sectoarele economiei, în construcții, dar și printre infirmieri și medici. Reprezintă o populație foarte bine integrată, spune oficialul belgian, amintind și că în România sunt deja mai multe companii belgiene. Dar, spune Elio di Rupo, relatiile pot fi si mai intense, este nevoie să creăm valoare economică prin schimburi, prin comerț, printr-un schimb de producție. Acesta a vorbit și despre faptul că România a intrat în UE în 2007, însă nici până azi nu este membră a spațiului Schengen

    De ce ? Pentru că trebuie să avem unanimitate. Iar până acum Olanda a fost reticentă. Îmi aduc aminte, acum 10 ani cand eram în Consiliul European, Olanda îi reproșa României că era prea permisivă în ceea ce îi privește pe străini. Dar președintele României i-a replicat că Roterdam era o platformă de import de droguri pentru întreaga Europă. Acum Olanda pare să se fi convins că trebuie avansat. În schimb, Austria încă nu este de aceeași părere. Se pare că marea problemă a UE este că la momentul deschiderii către țările Europei de Est nu s-a renunțat la acest mecanism al unanimității. Și efectele se văd azi, în ceea ce privește acceptarea României în spațiul Schengen: este de ajuns ca o țară să se opună pentru ca procesul să fie blocat. Dar adevărul este că trebuie să avansăm.

    Și, pentru că războiul Rusiei în Ucraina își pune amprenta asupra întregii Europe, Elio di Rupo s-a referit și la acest subiect care de mai bine de un an ține capul de afiș al jurnalelor informative de pretutindeni, amintind că Belgia a reacționat similar cu celelalte țări, în sensul că la începutul conflictului a sperat să se găsească o soluție diplomatică. Din păcate, azi, un an mai târziu, nu există altă soluție decât apărarea în fața Rusiei, spune oficialul belgian

    Pentru că, dacă Rusia va triumfa în Ucraina, democrațiile și libertatea vor fi în mare pericol. Pentru că nu știm unde se va opri Putin. Așadar, evoluția situației în Ucraina va fi lungă și dificilă. Nu putem subestima rezistența și capacitatea militară ale Rusiei. Nu vom găsi o soluție prea curând. China intervine, dar așa cum este el astăzi, avansul trupelor ruse în Ucraina, nu ne permite să sperăm la un armistițiu și la o negociere imediată. Deci nu avem altă soluție în situația actuală: trebuie să înarmăm Ucraina. Asta și fac țările membre NATO și țările europene, fără ele Ucraina nu ar putea rezista. Care va fi deznodământul acestui conflict ? Nimeni nu știe.Dar nu putem să nu ajutăm Ucraina cu tot ceea ce putem. (…)Bătălia nu se duce doar pe teritoriul Ucrainei, acolo se duce lupta fizică, mai spune Elio di Rupo, dar avem dificultăți umane, politice, sociale, economice și în țările din Vestul UE.


  • Francofonie – 30

    Francofonie – 30

    În
    fiecare an, pe 20 martie, 88 de state şi guverne de pe cinci continente, având
    statutul de membri sau observatori ai Organizației Internaționale a
    Francofoniei, precum şi 321 de milioane de vorbitori de limbă franceză,
    sărbătoresc Ziua Internațională a Francofoniei. Data marchează semnarea, în
    1970, la Niamey (Niger), a tratatului prin care era creată Agenția de Cooperare
    Culturală și Tehnică, devenită ulterior Organizația Internațională a
    Francofoniei. Pentru România, membră a OIF, anul acesta are semnificație dublu
    festivă – în 2023 aniversează, în plus, 30 de ani de la aderarea la Francofonia
    instituțională. În acest răstimp, în 2007, a fost desemnată de către Secretarul
    General al Francofoniei de la acea dată ,,stat-far al Francofoniei în Europa
    Centrală și de Est. A participat activ la întâlnirile diferitelor structuri ale
    Francofoniei (sommet, conferință ministerială, consiliu permanent, conferințe
    ministeriale specializate sau Adunarea Parlamentară a Francofoniei), dar și ale
    operatorilor Francofoniei (Agenția Universitară a Francofoniei, TV5Monde,
    Universitatea Senghor și Asociația Internațională a Primarilor Francofoni).

    România a contribuit, totodată, la elaborarea documentelor strategice ale OIF,
    fiind unul dintre actorii importanți din cadrul Organizației, atât din punct de
    vedere al contribuției financiare, cât și al acțiunilor pentru promovarea
    Francofoniei și a valorilor sale. Or, în contextul aniversării, deci, în 2023,
    a 30 de ani de apartenență a României la Francofonia instituțională și a Zilei
    Internaționale a Francofoniei, pe 20 martie, precum și în cadrul Lunii
    Francofoniei, marcată în România, în fiecare an, în martie, Ministerul de Externe,
    prin ambasade și consulate, precum și Institutul Cultural Român au programat peste
    60 de evenimente în aproximativ 50 de state. Iar gama lor este foarte largă – expoziții,
    concerte, proiecții de film, conferințe, simpozioane, proiecte de diplomație
    culturală, spectacole de teatru, evenimente literare, ateliere, lansări de
    carte sau spectacole multimedia.

    În plan politic, cei 30 de ani de Francofonie
    românească au fost marcați prin vizita, săptămâna trecută, la București, a
    actualei Secretare Generale a Francofoniei, Louise Mushikiwabo, care a
    participat la Conferinţa Internaţională ‘Francofonia viitorului: educaţie
    pentru dezvoltare durabilă’. Prilej pentru președintele Klaus Iohannis să puncteze
    că, la 30 de ani de la aderarea la OIF, România îşi doreşte o Francofonie
    activă, incluzivă, influentă şi orientată spre un viitor durabil, care nu se
    poate realiza, însă, decât într-un spaţiu de pace şi stabilitate.Francofonia viitorului se construieşte în
    fiecare zi, iar România este parte activă la acest proces şi un contribuitor
    puternic! – a promis președintele Iohannis.


  • Jurnal românesc – 06.03.2020

    Jurnal românesc – 06.03.2020

    Medicul Adrian
    Streinu Cercel, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase Matei
    Balş din Capitală, îi sfătuieşte pe românii din străinătate care
    intenţionează să revină în ţară de Paşte să îşi anuleze planurile.     Dacă
    nu au o nevoie anume să vină, să nu vină. Dacă trebuie să vină în mod
    obligatoriu, atunci să ia în calcul că s-ar putea să nu poată să stea cu cei
    dragi    , a declarat acesta într-o emisiune la Medika TV.

    Cercel a precizat
    că, în special cei care vin acasă din Italia, s-ar putea să fie puşi în
    izolare la domiciliu, sau chiar în carantină
    instituţionalizată. Medicul a mai spus că a rugat autorităţile competente
    să publice acest avertisment inclusiv pe site-ul Ministerului de Externe,
    astfel încât românii să ştie ce-i aşteaptă.

    În Italia, unde
    trăieşte cea mai numeroasă comunitate de români din afara graniţeţor – peste
    1,2 milioane – epidemia de Covid-19 a provocat moartea a peste 140 de oameni,
    iar numărul infectărilor a depăşit 3.250. Cele mai multe cazuri rămân
    concentrate în nordul peninsulei, în regiunile Lombardia, Emilia Romagna şi
    Veneto, unde se estimează că locuiesc aproximativ 500.000 de români.




    Ambasada
    României în Franţa a organizat o seară dedicată sărbătoririi rolului femeii în
    societatea contemporană, cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii şi aniversării
    a 50 de ani de Francofonie.     Ambasadorul Luca Niculescu a evocat româncele care
    au marcat secolul trecut sau perioada contemporană.

    Diplomatul a vorbit despre
    Iulia Haşdeu, prima româncă înscrisă la Sorbona, despre Maria
    Cuţarida-Crătunescu, prima româncă licenţiată în medicină, Virginia Andreescu
    Haret, prima femeie-arhitect din lume, Eliza Leonida Zamfirescu, prima
    femeie-inginer din Europa, Florica Bagdasar, prima femeie ministru în România
    şi despre Sarmiza Bilcescu, prima femeie din Europa licenţiată în drept, primul
    avocat femeie din România şi prima femeie din lume deţinătore a unui doctorat
    în drept.

    Evenimentul a prilejuit prezentarea Muzeului digital al
    femeilor remarcabile, un proiect al asociaţiei internaţionale
    Professional Women’s Network şi a unor materiale video cu aceeaşi temă.
    Manifestarea s-a încheiat cu un recital al pianistei Axia Marinescu, al cărei
    nou album, Introspections, s-a bucurat de o largă apreciere
    internaţională.


    Primarul
    Clujului, Emil Boc, a anunţat că municipiul va participa la competiţia
    Capitala europeană a inovării, care a fost câştigată anul trecut de
    oraşul francez Nantes.     Edilul a făcut anunţul după ce comisarul european pentru
    inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, aflată în
    vizită la Cluj, a dat startul acestei competiţii cu ocazia participării la
    conferinţa StartUpCity Cluj-Napoca.

    Oficialul european le-a
    transmis reprezentanţilor oraşelor europene prezenţi la manifestare că îşi
    doreşte să vadă exemple precum Nantes pe toată harta Europei şi i-a
    îndemnat să facă dovada că sunt curajoşi, inovativi şi că pot îmbunătăţi viaţa
    oamenilor.

    La rândul său, primarul Emil Boc apreciază că transformările
    produse în ultimii ani în municipiu pot face din acesta o capitală europeană a
    inovării. În competiţie se pot înscrie oraşe europene care au peste 100.000 de
    locuitori. Candidaturile pot fi depuse până pe 23 iunie. Câştigătorul va primi titlul de Capitală europeană a
    inovării – 2020 şi un premiu în valoare de 1 milion de euro. Oraşele
    calificate în finală vor primi, de asemenea, câte un premiu de 100.000 de euro.





    Comitetul Olimpic şi Sportiv Român şi Fundaţia
    Romanian Business Leaders au semnat un protocol de colaborare, în cadrul
    programului RePatriot, prin care intenţionează să-i atragă pe sportivii care
    trăiesc în străinătate să concureze pentru România.     În ultimii 30 de ani
    România a exportat know-how în domeniul sportului. Actualmente, peste graniţele
    ţării trăiesc peste 5 milioane de români. Este o resursă pe care România nu o
    exploatează la adevărata ei valoare (…) Sunt foarte mulţi sportivi în Europa
    care îşi doresc să reprezinte România,     a declarat preşedintele COSR,
    Mihai Covaliu.

    Antreprenorul Marius Bostan, iniţiator al RePatriot, a afirmat
    că iniţiativa încearcă să inspire cât mai mulţi români. RePatriot îşi
    propune să conecteze diaspora cu ţara. Întoarcerea lor acasă este foarte
    importantă pentru viitorul ţării şi pentru viitorul copiilor noştri, a
    spus acesta.

    COSR şi Romanian Business Leaders îşi propun să-i informeze pe
    sportivii de origine română din străinătate despre posibilităţile pe care le au
    în România, să organizeze tabere pentru copiii românilor de pretutindeni unde
    să facă o selecţie a viitorilor sportivi de performanţă, să-i sprijine pe cei
    care revin acasă ca antreprenori în domeniul sportiv şi să încurajeze
    includerea sportivilor care trăiesc în afara României în loturile naţionale.

  • Jurnal românesc – 20.03.2019

    Jurnal românesc – 20.03.2019

    Guvernul a
    aprobat planul de măsuri privind reglementarea statutului cetăţenilor britanici
    rezidenţi în România, în situaţia retragerii Marii Britanii din Uniunea
    Europeană fără un acord.     Acest memorandum pune bazele modificărilor
    legislative necesare, astfel încât să asigurăm protejarea drepturilor
    cetăţenilor britanici aflaţi în România    , a declarat purtătorul de cuvânt
    al Executivului, Nelu Barbu. El a adăugat că această abordare urmăreşte să
    asigure continuitate drepturilor dobândite de către britanici, în calitate de
    cetăţeni ai Uniunii Europene, care şi-au exercitat dreptul la liberă
    circulaţie, dreptul de a locui, de a studia sau de a munci în ţara gazdă.
    Drepturile sunt garantate respectând principiul reciprocităţii faţă de
    tratamentul aplicabil românilor de către Marea Britanie. Aşadar, toţi cetăţenii
    britanici care se aflau în România înainte de data retragerii vor avea în
    continuare drepturi asigurate pe baza modificărilor legislative, în cazul în
    care se ajunge la un no deal Brexit,     a afirmat Barbu. Acesta a precizat
    că, în acest fel, Guvernul s-a asigurat că drepturile cetăţenilor români care
    locuiesc în Marea Britanie vor fi respectate.




    Ministrul de
    externe Teodor Meleşcanu a declarat, cu ocazia Zilei Internaţionale a
    Francofoniei, că Francofonia este un sistem de valori şi repere culturale pe
    care s-a construit România modernă.     Istoria noastră, proiectele noastre
    de ţară, afinitatea naturală a românilor pentru limba franceză şi deschiderea
    noastră pentru cultura spaţiului francofon de pe cinci continente ne recomandă
    ca stat angajat în mişcarea francofonă,     a spus Meleşcanu. Ministerul
    Afacerilor Externe contribuie, în această perioadă, la organizarea unor
    manifestări artistice şi culturale, în cooperare cu instituţii româneşti şi cu
    misiuni diplomatice din state francofone, derulate sub sloganul En
    francais, s’il vous plaît. Totodată, Bucureştiul şi Parisul organizează,
    în perioada decembrie 2018 – iulie 2019, Sezonul cultural România – Franţa, care
    cuprinde, pe parcursul a 7 luni, peste 300 de acţiuni derulate în cele două
    state. Ziua Internaţională a Francofoniei este sărbătorită anual, la 20 martie,
    de 88 de membri, asociaţi şi observatori ai Organizaţiei Internaţionale a
    Francofoniei de pe cinci continente, moment care marchează crearea francofoniei
    instituţionale, în 1970, prin semnarea Tratatului de la Niamey. România a
    obţinut statut de observator în 1991, iar doi ani mai târziu a devenit membru
    cu drepturi depline al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei.




    Secretarul de
    stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Lilla Debelka, a efectuat o
    vizită în Belgia, unde s-a întâlnit cu reprezentanți ai mediului asociativ
    românesc și ai cultelor.     Întâlnirile, desfăşurate cu sprijinul reprezentanților
    Asociației Anastasia, au avut loc la Parohia Sfântul
    Nicolae din regiunea Bruxelles. Potrivit ministerului, printre temele
    abordate s-au numărat măsurile de combatere a traficului de persoane, un
    subiect aflat printre priorităţile MRP. Secretarul de stat a luat parte apoi și
    la serviciul religios şi a discutat cu enoriașii despre modul în care s-au
    integrat în țara-gazdă și despre menținerea legăturilor cu România. În a doua
    parte a vizitei, Lilla Debelka a participat la slujba religioasă oficiată la Biserica
    Creștină Română ELIM Bruxelles. Cu acest prilej, ea le-a prezentat participanţilor
    activităţile pe care ministerul le derulează în prezent, cu accent pe
    oportunitățile de finanțare nerambursabilă a proiectelor elaborate de românii
    din diaspora.

  • Colega noastră Ileana Ţăroi, decorată cu Ordre National du Mérite

    Colega noastră Ileana Ţăroi, decorată cu Ordre National du Mérite

    Ileana Ţăroi, jurnalistă francofonă şi coordonatoarea Secţiei Franceze a Radio România Internaţional, a fost decorată, joi seara, cu «Ordre National du Mérite» în grad de Cavaler, în cadrul unei ceremonii derulate la ambasada Franţei la Bucureşti.



    Această înalta decoraţie a statului francez i-a fost înmânată de către Excelenţa Sa Michèle Ramis, ambasadoarea Franţei în România, ca recunoaştere a activităţii sale neobosite în serviciul francofoniei şi a unui jurnalism exigent şi de calitate.



    «Munca dumneavostră necontenită în favoarea francofoniei şi a unui jurnalism de calitate pe care o răsplătim astăzi este şi cea a Secţiei Franceze a Radio România Internaţional. Calitatea emisiunilor voastre, varietatea lor şi conţinutul lor bogat şi reînnoit merită să fie cunoscute şi recunoscute», a declarat ambasadoarea Michèle Ramis.

  • Sezonul cultural România-Franţa

    Sezonul cultural România-Franţa

    România este extrem de strâns legată de Franţa. Şi aceasta, nu de ieri,
    de azi! De altfel, recent, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Teodor Meleşcanu,
    sublinia că în acest an al Centenarului, când, pe 1 Decembrie, vor fi marcaţi
    100 de ani de la crearea statului naţional unitar român, este cu atât mai
    important să fie reamintită importanţa rolului pe care Franţa l-a jucat în
    definirea şi succesul României şi a societăţii româneşti moderne.

    Cum, în
    fiecare an pe 20 martie, este marcată Ziua internaţională a francofoniei, să
    spunem că, între altele, francofonia şi francofilia au jucat un rol important
    în acest proces. Ambasadorul la Paris, Luca Niculescu, a trecut în revistă,
    pentru postul nostru de radio, câteva din motivele pentru care România este
    importantă pentru francofonie, dar mai ales francofonia pentru România: România este importantă pentru francofonie. Aici a avut loc primul
    sommet dintr-o ţară est-europeană, în 2006. La Bucureşti există un birou
    regional al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, preşedintele Agenţiei
    Francofone Universitare este un român, Sorin Câmpeanu, şi în această agenţie se
    află 800 de universităţi din lumea întreagă. Avem bursele Eugen Ionescu – nu vă spun ce aglomeraţie de dosare primim în fiecare an la Ambasada
    României. În acelaşi timp, francofonia înseamnă deschidere, diversitate,
    multiculturalism. Este prima organizaţie în care România a intrat după 1990 şi
    permite accesul la ţări în care reprezentarea României este poate ceva mai
    redusă.

    Pentru a da un plus de vizibilitate şi
    greutate relaţiilor extrem de strânse consfinţite inclusiv printr-un parteneriat strategic,
    Bucureştiul şi Parisul vor organiza Sezonul România-Franţa, care va pune accentul
    pe cultură şi creaţie contemporană, dar şi pe domenii precum educaţia, economia,
    sportul sau turismul. Este cel mai amplu proiect pe care cele două state îl vor
    desfăşura în comun în perioada decembrie 2018 – iulie 2019 şi care se va
    suprapune, în mod fericit, cu Centenarul
    Marii Uniri, cu marcarea a 100 de ani de la sfârşitul Primului Război Mondial,
    dar şi cu perioada în care România va deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii
    Europene. Din nou, ambasadorul Luca Niculescu: (track) Aş spune că acest
    sezon este cel mai mare proiect cultural bilateral în care am fost angrenaţi în
    ultimii 50 de ani şi, îmi permit să folosesc acest cuvânt, cred că va
    fi ceva colosal. Franţa şi România au legături vechi, solide, dar lucrurile
    evoluează. Suntem parteneri în Uniunea Europeană, în NATO, avem un parteneriat
    strategic de la semnarea căruia se împlinesc 10 ani. Franţa sigur că este o
    sursă de inspiraţie pentru România în multe domenii, dar şi România poate fi
    pentru Franţa. Văzut ca un
    manifest care să cimenteze cooperarea bilaterală în toată diversitatea ei,
    programul Sezonului va cuprinde, pe parcursul a şapte luni, peste 300 de
    acţiuni, atât în România, cât şi în Franţa.

  • Jurnal românesc – 5.08.2015

    Jurnal românesc – 5.08.2015

    Şefa misiunii FMI pentru România, Andrea Schächter, şi reprezentantul rezident al Fondului, Guillermo Tolosa, recomandă autorităţilor de la Bucureşti să tempereze viteza de aplicare a măsurilor de relaxare prevăzute în noul Cod Fiscal şi să revizuiască planurile de cheltuieli. Într-un articol publicat pe pagina de internet a FMI, ei subliniază că acestea sunt condiţii esenţiale pentru ca România să îşi reducă datoria publică şi să relaxeze povara fiscală.


    Măsurile de stimulare fiscală trebuie aplicate la momentul potrivit, apreciază cei doi oficiali, care sugerează factorilor de decizie să reanalizeze în Parlament noul Cod fiscal şi să redimensioneze reducerile de impozite şi taxe propuse, pentru a conserva stabilitatea macroeconomică. Şi guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a repetat ca nu este împotriva relaxării fiscale sau a noului Cod, dar s-a declarat îngrijorat de aplicarea concomitentă a mai multor măsuri cu impact bugetar semnificativ. Riscurile derivă şi din situaţia externă, pe fondul prelungirii incertitudinilor legate de Grecia şi al evoluţiilor economice din China – a mai spus Isărescu.



    Peste două mii de copii şi tineri români din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Republica Macedonia, Italia, Spania, Grecia şi Canada au participat la programul de tabere ARC 2015 – informează un comunicat al ministerului de Externe de la Bucureşti. Comunicatul afirmă că taberele şi-au atins scopul de a oferi cadrul adecvat participanţilor în vederea familiarizării cu România şi valorile sale culturale, prin activităţi variate, precum concursuri de cultură generală, competiţii sportive, ateliere de pictură şi cursuri de limbă, istorie şi geografie a României. Peste 10.000 de copii şi tineri etnici români de pretutindeni au beneficiat de acest program la cele şase ediţii anterioare. Participanţii sunt selectaţi, anual, prin intermediul misiunilor diplomatice ale României şi cu sprijinul asociaţiilor româneşti din afara graniţelor, în baza îndeplinirii condiţiei obligatorii de asumare a identităţii culturale române.



    România va acorda, prin Agenţia Universitară a Francofoniei, cel puţin 40 de burse doctorale şi de cercetare post-doctorală Eugen Ionescu în anul universitar 2015-2016. Ordinul privind alocarea acestor burse pentru anul următor, plătite din contribuţia voluntară anuală a României la acest program, a fost publicat marţi în Monitorul Oficial. Participă 18 universităţi româneşti, cu zeci de domenii cercetare, de la Matematică, Fizică sau Ordine şi siguranţă naţională până la Horticultură, Robotică şi Farmacie. Până în prezent au beneficiat de bursele Eugen Ionescu şapte promoţii, însumând 468 de bursieri din 27 de ţări. Dintre aceştia, 148 sunt din Camerun, 81 din Republica Moldova , 41 din Senegal şi 39 din Coasta de Fildeş.



    Ambasadorul Statelor Unite la Chişinău, James Pettit, a salutat formarea noului guvern al Republicii Moldova şi a reiterat susţinerea Washingtonului pentru continuarea reformelor. La intâlnirea cu noul şef pro-occidental al Executivului de la Chişinău, Valeriu Streleţ, diplomatul american a pledat pentru lupta împotriva corupţiei, democratizarea societăţii şi dezvoltarea economiei. La rândul său, premierul, învestit săptămâna trecută, s-a pronunţat pentru aprofundarea dialogului strategic cu Statele Unite, lansat anul trecut. Din 1992, americanii au acordat Republicii Moldova asistenţă financiară în valoare de circa 1,2 miliarde dolari.