Pictorul şi
academicianul Sorin Dumitrescu prezintă, în sala de expoziţii de la parterul
Institutului de Arhitectură Ion Mincu din Bucureşti, proiectul artistic
intitulat FREATIC 3. După ce, în 2015, adusese în conştiinţa publicului arta sculptorului
Paul Neagu, Sorin Dumitrescu atrage atenţia asupra necesităţii artei vizuale de
a redescoperi, citez, nesfârşita şi inefabila zonă din care purcede taina
limbajului artei. Sorin Dumitrescu observă că, odată descoperită această taină
a limbajului artei, ea poate stârni vitalitatea reacţiei genuine din partea
publicului iubitor de artă
Am vrut să deschid această expoziţie într-un
institut la fel de faimos şi de temerar, în acest proces de învăţământ, deoarece
ridic o temă extrem de importantă. Învăţământul, după părerea mea, este
orientat greşit, per ansamblu. Vorbesc de învăţământul filologic, artistic. Îndrăznesc
să spun că şi arhitectura, din cauza faptului că accentuează în permanenţă
partea ideologică estetică, care s-a dezvoltat monstruos. Fiind primit la Arhitectură,
şi nu e prima dată, mă interesa să găsesc mediul universitar şi speram să vină.
Nu erau stimulaţi să vină la aşa ceva. Paul Neagu este singurul artist din lume
care foloseşte drept unealtă chiar unealta din care este făcută lumea: cratima.
Până atunci făcuse alte lucruri, care au avut un succes enorm în Anglia. Odată
cu cratima, el a scăzut periculos în a fi gustat de public, dar niciodată
lepădat. De la el a rămas un ansamblu, Nouă staţiuni catalitice.
Nouă codificări
ale parabolei fiului risipitor obiectualizate prin cratima lui Paul Neagu, din
care transpare, în opinia artistului Sorin Dumitrescu, acel vizual freatic
specific marilor creatori de artă. FREATIC 3, expoziţia găzduită de către
Institutul de Arhitectură din Capitală, este concepută în jurul distincţiei
dintre două noţiuni. Cu detalii, Sorin Dumitrescu Am invitat câţiva
artişti şi expoziţia mea ar fi putut să fie Sorin Dumitrescu şi invitaţii
săi. Tema pe care o propun eu nu se abordează în facultate. Nici la
Conservator, nici la Arte Plastice, nici la Arhitectură. Este vorba de diferenţa
dintre idee şi gând. Fiindcă arta mare începe cu gândul. Acesta se numeşte vizualul
freatic. Atenţie, nu are nicio legătură cu underground-ul, cu subteranul.
Vizualul freatic se află la baza tuturor operelor care folosesc gândul.
Ce este
gândul? Este un entuziasm, pe când subteranul este un loc. Vizualul freatic nu
are nicio legătură cu raţiunea. Gândul este cel care alimentează arta
fiecăruia, apoi arta unor epoci întregi. Nichita Stănescu a numit această
pătrundere a gândului tensiune semantică. Ce face acea tensiune semantică?
Vrea să capete trup, fiindcă ea este fără formă. Este un entuziasm care vrea să
capete formă, un entuziasm din afara lumii.
Alături de Sorin Dumitrescu, la expoziţia eseu asupra
vizualului mai participă, prin lucrările lor, artişti ca Horia Bernea, Florin
Ciubotaru, Anastasia Dumitrescu, Paul Gherasim, Vasile Gorduz, Ion Grigorescu
şi mulţi alţii. O unică prezenţă a vizualului freatic în lucrarea şi gândirea
unui artist ajunge, de cele mai multe ori, unei vieţi întregi de creaţie
continuă. O singură prezenţă publică a acestuia creează un ecou vizual imens,
conchide Sorin Dumitrescu.