Radio România Internațional

Tag: Freeex

  • 2013, an întunecat pentru libertatea presei

    2013, an întunecat pentru libertatea presei

    Un raport al organizaţiei neguvernamentale Freedom House dat recent publicităţii relevă că 44% din populaţia globului trăieşte în zone unde presa nu este liberă, iar 42% în zone unde mass-media sunt doar parţial libere. Asistăm la un regres general al libertăţii presei, cu guverne şi actori privaţi care atacă jurnaliştii sau restricţionează accesul acestora la evenimente, fie prin cenzurarea conţinutului, fie prin concedierea lor din motive politice”, trage un semnal de alarmă Freedom House. Din document mai reiese că o parte semnificativă a presei este folosită în continuare de patroni ca armă în vederea obţinerii unor avantaje politice şi economice.



    Situaţia cea mai bună din punct de vedere al libertăţii presei o regăsim în Olanda, Norvegia şi Suedia, în timp ce pe ultimele locuri în raportul Freedom House se situează Turkmenistanul, Uzbekistanul şi Coreea de Nord. Republica Moldova figurează puţin mai jos în clasament, cu acelaşi scor ca Libanul şi Tunisia. Printre ţările a căror presă nu este liberă se numără China, iar printre cele cu presă parţial liberă se află India, ambele ţări însumând peste o treime din populaţia Globului. Nici în Rusia presa nu este liberă, iar Statele Unite sunt notate în scădere faţă de raportul Freedom House din 2012, din cauza furnizării limitate de informaţii către jurnalişti şi a vizării acestora în anchetele penale.



    Şaptezeci şi unu de jurnalişti au fost ucişi, peste 800 arestaţi şi mai mult de 2.000 au fost agresaţi anul trecut la nivel mondial – au atras atenţia organismele internaţionale de profil cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei. Reprezentanţii Comisiei Europene, organism care a lansat în acest an patru proiecte speciale pentru a susţine libertatea presei, au discutat clasamentul întocmit de Freedom House”, iar potrivit purtătorului de cuvânt al comisarului pentru agenda digitală, Ryan Heath:


    Suntem mândri că Europa are unele dintre cele mai libere ţări din lume când vine vorba de libertatea presei şi am spus în mod repetat că vom face tot ce ne stă în putere să susţinem libertatea presei. Este însă îngrijorător când organizaţii independente stabilesc că anumite ţări din Europa nu au încă standardele pe care cu toţii am vrea să le vedem. Uniunea Europeană are puteri limitate când vine vorba de această problemă pentru că nu este doar o chestiune de legi, ci una de cultură si profesionalism al comunităţii jurnalistice.”



    În România — ţară plasată de Freedom House la mijlocul clasamentului, în categoria ţărilor cu presă parţial liberă, Active Watch a dat publicităţii, de asemenea, un raport privind libertatea presei, FreeEx. Preşedintele organizaţiei, Mircea Toma, despre cele mai grave probleme cu care se confruntă presa din România: Patronii de media îşi impun propria agendă politică şi economică instituţiilor media pe care le controlează. Sunt informaţii care manipulează, care ne provoacă comportamente în favoarea unor mici profitori. Cel mai important mod de a reacţiona faţă de pericolul manipulării este să consulţi mai multe produse media, provenind din grupuri media diferite. Pe tarabă se află trei sau patru informaţii care nu coincid între ele, atunci merită să-ţi pui o întrebare, dacă adevărul este acolo sau trebuie să mai scormoneşti după el.”



    FreeEx mai constată că “instituţiile mass-media din România continuă să fie politizate şi afectate de puternice interese de afaceri, care slăbesc echidistanţa şi libertatea presei”. O situaţie nouă prezentată în raportul privind libertatea presei este legată de faptul că anul trecut cluburile de fotbal, dar şi structurile lor de conducere au impus presei acoperire mediatică favorabilă. Iar o altă problemă cu care se confruntă presa este legată de faptul că unele instituţii de media şi unii oamenii din presă îşi somează colegii de breaslă să nu mai relateze critic despre ei, ameninţând cu procese.



    Totodată, unele instituţii media folosesc abuziv dreptul la liberă exprimare pentru a intimida alte persoane, grupuri sociale şi politice, dar şi justiţia. Coordonatorul proiectului FreeEx, Răzvan Martin, despre presa din România, la momentul actual: Extrem de divizată, incapabilă să-şi asume un set de valori şi de norme profesionale, incapabilă să lupte pentru propriile drepturi şi pierzând credibilitate. Statutul ziaristului în raport cu patronatul este foarte vulnerabil şi asta face ca drepturile lui profesionale, mai ales dreptul la liberă exprimare să fie foarte vulnerabil, foarte afectat de influenţele şi de interesele patronilor.”



    În mesajul său cu prilejul Zilei Mondiale a Presei, Organizaţia Naţiunilor Unite a transmis că jurnaliştii trebuie să lucreze fără presiune şi intimidare, într-un mediu sigur.

  • FreeEx-Bericht: Medien in Rumänien nur teilweise frei

    FreeEx-Bericht: Medien in Rumänien nur teilweise frei

    Das Jahr 2013 war für die Presse weltweit alles andere als günstig, so mehrere NGO, die die Medien beobachten. Freedom House schreibt, dass nur einer von sieben Menschen in Ländern lebt, wo die politischen Nachrichten glaubwürdig sind, wo die Sicherheit der Journalisten garantiert ist, wo der Staat sich in Medienangelegenheiten wenig einmischt und wo die Presse nicht unter wirtschaftlichem Druck steht. Laut Freedom House sei die jetzige Lage noch schlechter im Vergleich zu den letzten Jahren. Schuld dafür sei der Wunsch autoritärer Regierungen, den Inhalt der Nachrichten zu bestimmen, sei es durch Drangsalierung der Journalisten, sei es durch Kontrolle des Internets und der sozialen Netzwerke. Rumänien stellt keine Ausnahme dar. Was dem Jahresbericht für 2013 von Freedom House zu entnehmen ist, erfahren wir von Cristina Guseth, Leiterin der rumänischen Zweigstelle der internationalen Organisation:



    Rumänien hat 41 Punkte erreicht und gilt ein Land mit einer teilweise freien Presse. Der Bericht analysiert den gesetzlichen, den politischen und den wirtschaftlichen Rahmen. Ungarn erzielte 35 Punkte und belegt einen besseren Platz als Rumänien. Rumänien liegt näher an Ländern, die keine EU-Mitglieder sind, wie Albanien, Kosovo, Mazedonien oder Bosnien.“




    Cristina Guseth meint, Grund dafür sei die besondere wirtschaftliche Lage Rumäniens:



    Rumänien hat — verglichen mit seiner wirtschaftlichen Entwicklung — sehr viele Medien-Institutionen. Die private Presse wird im Allgemeinen von der Wirtschaft befördert. Die Wirtschaft kann aber in Rumänien nicht so viele Medien-Institutionen unterstützen. Ich spreche über Zeitungen, private Radio- und Fernsehsender. Die Medien-Institutionen sind politisiert. Das kann unmittelbar geschehen, durch Medieneigentümer, die zugleich Politiker sind, oder indirekt. Es gibt eine massive Politisierung der Presse. Das Geld, das in die Presse flie‎ßt, kommt nicht aus der Wirtschaft oder aus einer wirtschaftlichen Tätigkeit, so wie es natürlich wäre. Der zweite Aspekt bezieht sich auf die Gesetzesordnung. Es geht nicht nur um den gesetzlichen Rahmen, so wie er auf dem Papier steht, sondern auch darum, wie das Gesetz umgesetzt wird. Hier wurde ich den Nationalrat für audiovisuelle Medien (CNA) erwähnen, der zwar über Gesetze verfügt, sie aber nicht umsetzt.“




    Jahr für Jahr veröffentlicht die Organisation Active Watch in Rumänien ihren Bericht namens FreeEx, in dem die Lage der rumänischen Presse analysiert und Gründe für etwaige Einschränkungen der Pressefreiheit genannt werden. Der FreeEx-Jahresbericht für 2013 bestätigt die Informationen von Freedom House über die Verschlechterung der Medienunabhängigkeit und bringt Einzelheiten. Răzvan Martin, Vertreter von Active Watch, sagte über den Bericht für 2013 folgendes:



    Ich würde mit der auf der Strecke bleibenden redaktionellen Unabhängigkeit und dem Hintergehen des öffentlichen Interesses beginnen, was die Folge der exzessiven Politisierung des Medienmarktes und der Zusammensetzung der Eigentümerschaft ist. Zahlreiche Pressemagnaten sind auf der politischen Bühne aktiv. Es gibt viele bedeutende Presse-Institutionen, die von einflussreichen politischen Akteuren in Rumänien kontrolliert werden. Es gibt genügend Fälle, die beweisen, dass sie diese Institutionen nutzen, um politische und wirtschaftliche Vorteile zu erzielen und um Druck auf die Justiz auszuüben.“




    Eine besondere Form, Druck auszuüben, ist die Art und Weise, in der einige Medien Journalisten in Bedrängnis bringen. Răzvan Martin mit Einzelheiten:



    Im vergangenen Jahr haben zwei Journalisten Haftstrafen bekommen. Sie waren der Erpressung beschuldigt worden. Die Medien selbst haben sich zu einem der schlagfertigsten Mittel entwickelt, um Journalisten oder Bürgeraktivisten unter Druck zu setzen oder einzuschüchtern. Auch im Jahr 2012 hatten wir einen ähnlichen Fall. Ein gefährliches Phänomen ist die Abmahnung der Journalisten, um ihre kritische Berichterstattung zu unterlassen. Andernfalls hat man ihnen mit Prozessen gedroht. Es scheint mir absurd, dass Vertreter eines Berufes, der sich von Pressefreiheit nährt, Branchenkollegen drohen, um ihr Schweigen zu gewinnen.“




    Die Autoren des FreeEx-Berichts meinen weiter, nebst diesen Neuigkeiten im Jahre 2013 sei auch die gängige Praxis der Informationsverweigerung fortgesetzt worden. Răzvan Martin dazu:



    Informationen werden dem Publikum aus Sicherheitsgründen vorenthalten, zum Beispiel das Thema der mutma‎ßlichen CIA-Gefängnisse in Rumänien. Der Staat hat in diesem Fall eine regelrechte Informationsblockade errichtet, damit die Journalisten nicht mehr recherchieren können. Es gab ferner zahlreiche Übergriffe der Ordnungskräfte gegen Demonstranten. Ich beziehe mich hier in erster Linie auf die Situation [der gegen Schiefergas-Bohrungen Protestierenden] in Pungeşti, wo mehrere verfassungsrechtlich verbriefte Grundrechte wie Reisefreiheit, Versammlungsfreiheit und Meinungsfreiheit verletzt wurden.“




    Die beschriebenen Fehlentwicklungen kamen vor dem Hintergrund der Wirtschaftskrise, die die finanzielle Unabhängigkeit der Medien erschwert. Viele Zeitungen haben ihre Printausgaben aufgegeben und erscheinen nur noch im Internet. Einigen privaten TV-Sendern geht es auch nicht gut, sie sind bereits knapp bei Kasse. Die Ausgaben für Werbung sind sichtbar gesunken. Es gibt aber einen Schimmer Hoffnung: Die wenigen Produkte des Qualitätsjournalismus scheinen dennoch gefragt zu sein. Das widerspricht der These, dass nur Unterhaltung und Boulevardjournalismus Einschaltquoten und Leser bringen.



    Audiobeitrag hören:



  • La crise des médias en Roumanie

    La crise des médias en Roumanie

    Freedom House note que seule une sur 7 personnes vit dans des pays où les informations politiques sont crédibles, la sécurité du journaliste est garantie, l’immixtion de l’Etat dans les médias est minime et où la presse ne subit pas de pressions économiques onéreuses.



    Freedom House estime que cet état de fait représente un déclin par rapport aux années précédentes, entraîné notamment par le souhait des gouvernements autoritaires de contrôler le contenu des informations, soit par le harcèlement des journalistes, soit par d’autres restrictions visant les sites d’information ou de médias sociaux. La Roumanie ne fait pas exception à cette tendance descendante, selon le rapport annuel sur la liberté de la presse publié par Freedom House, comme nous l’explique Cristina Guseth, directrice de la branche roumaine de cette organisation: « La Roumanie a reçu 41 points, étant considérée comme un pays à la presse partiellement libre. Dans ce rapport, la liberté de la presse est examinée sous trois angles: légal, politique et économique. Ce score place la Roumanie derrière la Hongrie, un pays confronté à des problèmes très sérieux à ce chapitre mais qui a obtenu 35 points. La Roumanie ressemble de ce point de vue à des pays qui ne sont pas membres de l’UE, tels l’Albanie, le Kosovo, la Macédoine ou la Bosnie. »



    Dans le cas de la Roumanie, cette situation pourrait s’expliquer par le contexte économique plus spécial. Cristina Guseth: « En Roumanie, le nombre de médias est trop élevé par rapport au développement économique. La presse privée est en général soutenue par l’économie, mais en Roumanie, l’économie ne saurait soutenir tant d’institutions de presse : journaux, chaînes de radio et de télévisions privées. C’est pourquoi les médias sont hautement politisées, soit directement, lorsque les patrons sont des hommes politiques, soit indirectement. La politisation de la presse est massive et l’argent dont bénéficient les médias ne provient pas de l’économie, d’une activité économique, comme ce serait normal. Un deuxième aspect relève de la législation. Il ne s’agit pas du cadre légal, tel qu’il est écrit sur papier, mais de la manière dont la législation est mise en œuvre. Et là je me réfère au Conseil National de l’Audiovisuel qui dispose de lois mais qui ne les met pas en œuvre ».



    Chaque année, la branche roumaine de l’organisation Active Watch publie son rapport FREEEX. Le document analyse la situation des médias roumains et met en évidence les causes des éventuels dérapages en matière d’indépendance de la presse. Le rapport 2013 confirme le déclin signalé par Freedom House. Răzvan Martin, représentant de Active Watch, détaille la situation enregistrée en 2013. Je commencerais par dire que l’on a sacrifié l’indépendance éditoriale et l’intérêt public, deux conséquences de la politisation excessive du marché médiatique roumain et de la configuration patronale de celui-ci. Bien des institutions de presse importantes, notamment celles qui diffusent un contenu d’intérêt public, sont contrôlées par des acteurs politiques de poids. Ils sont nombreux les cas prouvant qu’ils utilisent ces institutions pour obtenir des avantages politiques et économiques ou faire pression sur la justice ».



    Une forme à part de pression est celle que certaines institutions de presse exercent sur leurs consœurs. Détails avec Răzvan Martin: « L’année dernière, on a eu deux peines de prison pour chantage prononcées à l’encontre de journalistes ou d’autres gens travaillant dans la presse. Les médias comptent parmi les sources de pression et d’intimidation de certains journalistes et activistes civiques. Un phénomène très dangereux, que nous avons signalé l’année passée, même si un cas similaire était déjà survenu en 2012, est celui des sommations transmises à d’autres journalistes leur défendant d’ exprimer des critiques à l’égard des auteurs des dites sommations. Les journalistes respectifs étaient menacés de procès au cas où ils ne s’y conformaient pas. Je trouve absurde que les représentants d’une professions qui se nourrit de la liberté d’expression menacent leurs confrères pour les empêcher de faire usage de ce droit. «



    Ces « nouveautés » mises à part, notons qu’en 2013 ont continué les actions « classiques » pour ainsi dire consistant à occulter certaines informations, affirme les auteurs du rapport FREEEX. Răzvan Martin. « Parmi ces informations que l’on a cachées au grand public pour des raisons relevant de la sécurité nationale, il convient de mentionner le sujet des prisons de la CIA. Dans ce cas précis, c’est l’Etat qui a créé un blocage informationnel afin d’empêcher les journalistes de mener des investigations là-dessus. Il y a également eu les abus commis par les forces de l’ordre contre des protestataires. Et là je pense concrètement à la situation enregistrée dans la localité de Pungeşti, où plusieurs droits constitutionnels ont été violés : les droits de libre circulation, de réunion et de libre expression ».



    Tout cela se passe dans un contexte où les médias traversent une période de gêne financière. Beaucoup de journaux se sont vus obligés de renoncer au format papier en faveur de l’édition électronique. Certaines télévisions privées n’en mènent pas large elles non plus, car les budgets alloués à la publicité se sont sensiblement amenuisés. Un rayon de soleil persiste toujours : encore que peu nombreux, les produits médias de haute qualité continuent à faire de l’audience, infirmant ainsi la théorie selon laquelle le divertissement facile est roi de l’audimat…(trad. : Mariana Tudose, Alexandra Pop)


  • 2013, an întunecat pentru libertatea presei

    2013, an întunecat pentru libertatea presei

    Un raport al organizaţiei neguvernamentale Freedom House dat recent publicităţii relevă că 44% din populaţia globului trăieşte în zone unde presa nu este liberă, iar 42% în zone unde mass-media sunt doar parţial libere. Asistăm la un regres general al libertăţii presei, cu guverne şi actori privaţi care atacă jurnaliştii sau restricţionează accesul acestora la evenimente, fie prin cenzurarea conţinutului, fie prin concedierea lor din motive politice”, trage un semnal de alarmă Freedom House. Din document mai reiese că o parte semnificativă a presei este folosită în continuare de patroni ca armă în vederea obţinerii unor avantaje politice şi economice.



    Situaţia cea mai bună din punct de vedere al libertăţii presei o regăsim în Olanda, Norvegia şi Suedia, în timp ce pe ultimele locuri în raportul Freedom House se situează Turkmenistanul, Uzbekistanul şi Coreea de Nord. Republica Moldova figurează puţin mai jos în clasament, cu acelaşi scor ca Libanul şi Tunisia. Printre ţările a căror presă nu este liberă se numără China, iar printre cele cu presă parţial liberă se află India, ambele ţări însumând peste o treime din populaţia Globului. Nici în Rusia presa nu este liberă, iar Statele Unite sunt notate în scădere faţă de raportul Freedom House din 2012, din cauza furnizării limitate de informaţii către jurnalişti şi a vizării acestora în anchetele penale.



    Şaptezeci şi unu de jurnalişti au fost ucişi, peste 800 arestaţi şi mai mult de 2.000 au fost agresaţi anul trecut la nivel mondial – au atras atenţia organismele internaţionale de profil cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei. Reprezentanţii Comisiei Europene, organism care a lansat în acest an patru proiecte speciale pentru a susţine libertatea presei, au discutat clasamentul întocmit de Freedom House”, iar potrivit purtătorului de cuvânt al comisarului pentru agenda digitală, Ryan Heath:


    Suntem mândri că Europa are unele dintre cele mai libere ţări din lume când vine vorba de libertatea presei şi am spus în mod repetat că vom face tot ce ne stă în putere să susţinem libertatea presei. Este însă îngrijorător când organizaţii independente stabilesc că anumite ţări din Europa nu au încă standardele pe care cu toţii am vrea să le vedem. Uniunea Europeană are puteri limitate când vine vorba de această problemă pentru că nu este doar o chestiune de legi, ci una de cultură si profesionalism al comunităţii jurnalistice.”



    În România — ţară plasată de Freedom House la mijlocul clasamentului, în categoria ţărilor cu presă parţial liberă, Active Watch a dat publicităţii, de asemenea, un raport privind libertatea presei, FreeEx. Preşedintele organizaţiei, Mircea Toma, despre cele mai grave probleme cu care se confruntă presa din România: Patronii de media îşi impun propria agendă politică şi economică instituţiilor media pe care le controlează. Sunt informaţii care manipulează, care ne provoacă comportamente în favoarea unor mici profitori. Cel mai important mod de a reacţiona faţă de pericolul manipulării este să consulţi mai multe produse media, provenind din grupuri media diferite. Pe tarabă se află trei sau patru informaţii care nu coincid între ele, atunci merită să-ţi pui o întrebare, dacă adevărul este acolo sau trebuie să mai scormoneşti după el.”



    FreeEx mai constată că “instituţiile mass-media din România continuă să fie politizate şi afectate de puternice interese de afaceri, care slăbesc echidistanţa şi libertatea presei”. O situaţie nouă prezentată în raportul privind libertatea presei este legată de faptul că anul trecut cluburile de fotbal, dar şi structurile lor de conducere au impus presei acoperire mediatică favorabilă. Iar o altă problemă cu care se confruntă presa este legată de faptul că unele instituţii de media şi unii oamenii din presă îşi somează colegii de breaslă să nu mai relateze critic despre ei, ameninţând cu procese.



    Totodată, unele instituţii media folosesc abuziv dreptul la liberă exprimare pentru a intimida alte persoane, grupuri sociale şi politice, dar şi justiţia. Coordonatorul proiectului FreeEx, Răzvan Martin, despre presa din România, la momentul actual: Extrem de divizată, incapabilă să-şi asume un set de valori şi de norme profesionale, incapabilă să lupte pentru propriile drepturi şi pierzând credibilitate. Statutul ziaristului în raport cu patronatul este foarte vulnerabil şi asta face ca drepturile lui profesionale, mai ales dreptul la liberă exprimare să fie foarte vulnerabil, foarte afectat de influenţele şi de interesele patronilor.”



    În mesajul său cu prilejul Zilei Mondiale a Presei, Organizaţia Naţiunilor Unite a transmis că jurnaliştii trebuie să lucreze fără presiune şi intimidare, într-un mediu sigur.

  • Rapport sur la liberté de la presse roumaine

    Rapport sur la liberté de la presse roumaine

    Le journaliste roumain est coincé dans un étau politique et économique, qui l’oblige à censurer ses opinions. C’est ce que constate le plus récent rapport FreeEx sur la liberté de la presse roumaine en 2013, réalisé par l’agence Active Watch. Les problèmes du secteur ne se limitent pas aux pressions politiques et économiques qu’il subit. Le rapport constate également que le langage utilisé par les journalistes roumains s’est détérioré en 2013, étant dominé par les agressions et les offenses verbales.



    En même temps, le discours des médias est de plus en plus politisé ; en témoigne le fait que de nombreux journalistes décident de migrer vers la sphère politique. Selon le même document, nombre d’institutions médias de Roumanie abusent de la liberté d’expression pour intimider différentes personnes, groupes sociaux, groupes politiques ou représentants de la justice.



    Par ailleurs, l’agence Active Watch constate qu’en Roumanie, les médias abandonnent souvent leur mission initiale d’informer la population, afin de promouvoir des messages favorables aux intérêts de différentes entités privées. Dans ce contexte, institutions médias et journalistes exhortent leurs confrères à arrêter les critiques qui leur sont adressées et menacent des les attaquer en justice, alors que de plus en plus d’hommes politiques demandent la fermeture de différents médias. Il y a même un groupe de presse important dont la direction fait l’objet d’une enquête de chantage.



    Bien que le Conseil National de l’Audiovisuel ait sanctionné toutes ses transgressions, les amendes sont trop faibles et ne découragent point les pratiques abusives. Le CNA est même soupçonné d’être la cible de pressions faites par la classe politique et par les radiodiffuseurs.



    Malheureusement, à tous ces dérapages d’ordre professionnel, s’ajoute la crise économique qui rend encore plus difficile l’existence de la presse roumaine. Un grand nombre de médias ont cessé leur activité, bien des journaux n’existent plus que sur Internet.



    Le rapport de l’organisation Active Watch dénonce également la détérioration des relations entre les journalistes et leurs patrons, qui se traduit par des licenciements abusifs, des retards du paiement des salaires et une Convention collective expirée en février 2014.



    Selon Razvan Martin, coordinateur du projet FreeEx qui a rendu possible cette enquête, tous ces éléments fragilisent la presse roumaine. A son avis, à l’heure actuelle la presse roumaine est : « Extrêmement divisée, incapable d’assumer des valeurs et des normes professionnelles, incapable de lutter pour ses propres droits. Elle perd donc beaucoup de crédibilité. Les journalistes sont très vulnérables dans leurs rapports avec le patronat, ce qui fait que leurs droits professionnels, notamment le droit à la liberté d’expression, soient vulnérables, affectés par les influences et les intérêts des patrons».



    Notons pour terminer qu’en 2013 la Roumanie s’est retrouvée sur la 45e place du classement de la liberté de la presse réalisé par Reporters sans frontières. Selon un autre classement de l’organisation Freedom House, la Roumanie est considérée comme un pays avec une presse partiellement libre. (trad. Valentina Beleavski)

  • Raport privind libertatea presei din România

    Raport privind libertatea presei din România

    Jurnalistul român este prins într-o menghină politico-economică, care îl constrânge să-şi cenzureze opiniile. Observaţia apare în ultimul raport FreeEx privind libertatea presei în 2013, lansat de organizaţia Active Watch. Problemele breslei gazetăreşti nu se limitează, însă, la presiunile politice şi economice exercitate asupra sa. Anul 2013 s-a remarcat şi printr-o degradare a limbajului, marcat de agresiuni verbale şi jigniri.


    Raportul FreEex constată politizarea discursului mediatic, evidenţiată de decizia unor jurnalişti de a migra în mediul politic. Potrivit documentului, unele instituţii media folosesc abuziv dreptul la liberă exprimare pentru a intimida persoane, grupuri sociale, justiţia sau grupări politice. Active Watch remarcă, pe de altă parte, că media îşi abandonează adeseori misiunea de a informa, în schimbul promovării unor mesaje favorabile intereselor unor entităţi private.



    La fel de grav, instituţii media şi oameni din presă îşi somează colegii de breaslă să nu mai relateze critic despre ei, ameninţând cu procese, în vreme ce mai mulţi politicieni au cerut închiderea unor instituţii media. Există chiar un grup media important a cărui conducere este judecată pentru şantaj. Potrivit Active Watch, Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat aceste numeroase abateri, însă nivelul amenzilor, prea mic, nu este în măsură a descuraja astfel de practici. CNA este suspectată că ar fi ţinta presiunilor venite din zona politică şi din partea radiodifuzorilor.



    Peste derapajele de ordin profesional şi etic s-a suprapus, nefericit, criza economică, care a agravat starea presei. Instituţii media au încetat să existe, unele ziare au renunţat la varianta print şi există exclusiv în online. Situaţia precară a jurnalistului în raport cu patronatul s-a amplificat. S-au înregistrat demiteri abuzive, întârzieri la plata salariilor. Statutul jurnalistului este vulnerabilizat şi mai mult odată cu expirarea, în februarie 2014, a Contractului Colectiv de Muncă la nivel de ramură.



    Coordonatorul proiectului FreeEx, Răzvan Martin, spune că toţi aceşti factori fragilizează serios presa din România, care a ajuns, astfel: “Extrem de divizată, incapabilă să-şi asume un set de valori şi de norme profesionale, incapabilă să lupte pentru propriile drepturi şi pierzând credibilitate. Statutul ziaristului în raport cu patronatul este foarte vulnerabil, şi asta face ca drepturile lui profesionale, mai ales dreptul la liberă exprimare să-i fie foarte vulnerabil, foarte afectat de influenţele şi de interesele patronilor.”



    În 2013, România s-a situat pe locul 45 în clasamentul anual al libertăţii presei realizat de “Reporterii fără Frontiere”. Într-un alt clasament, realizat de Freedom House, România se află la mijloc, cu o presă considerată parţial liberă.