Tag: fregata Regina Maria

  • Fregata Regina Maria, final de misiune

    Fregata Regina Maria, final de misiune

    Fregata Regina Maria va sosi vineri, 21 iunie, în portul militar Constanţa, după o misiune de peste 40 de zile în Marea Mediterană, ca parte a grupării navale a Operaţiei EUNAVFOR MED IRINI, a informat, miercuri, Statul Major al Forţelor Navale (SMFN), citat de Agerpres.

     

    România a participat pentru a treia oară la Operaţia EUNAVFOR MED IRINI desfăşurată sub egida Uniunii Europene, contribuind la asigurarea respectării embargoului ONU asupra armelor impus Libiei. “Fregata Regina Maria a executat misiuni de monitorizare a traficului maritim şi inspecţii la bordul navelor comerciale aflate în tranzit în bazinul mediteraneean, cu rolul de a îmbunătăţi situaţia de securitate din Marea Mediterană şi pentru a sprijini efortul comun de încetare a conflictului din Libia, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de ţara noastră faţă de Uniunea Europeană”, se se arată în comunicatul SMFN.

     

    Pe durata celor peste 40 de zile în Marea Neagră şi Marea Mediterană, fregata ‘Regina Maria’ a parcurs peste 6.200 de mile marine (aproximativ 11.500 de kilometri) şi a efectuat escale de pregătire a echipajului şi refacere a capacităţii de luptă în porturile Souda din Insula Creta, Taranto din Italia şi Catania din Insula Sicilia. Fregata are la bord un echipaj format din 240 de militari, sub comanda comandorului Mitel-Laurenţiu Alexandru. Operaţia EUNAVFOR MED IRINI, succesoare a EUNAVFOR MED SOPHIA, este o operaţie de management al crizei iniţiată în urma deciziilor luate la Conferinţa de la Berlin din anul 2022, în scopul realizării condiţiilor pentru încetarea permanentă a conflictului din Libia.

     

     

  • Jurnal românesc – 10.10.2023

    Jurnal românesc – 10.10.2023

    ***România mobilizează profesioniştii din sănătate care doresc să facă parte din echipe medicale disponibile pentru deplasarea în Israel, dacă va fi nevoie, ca urmare a atacului masiv îndreptat împotriva populaţiei civile de către organizaţia teroristă palestiniană Hamas. Totodată, Ministerul Sănătății a organizat o campanie de donare de sânge pentru victimele atacurilor, care au nevoie de transfuzii. Patriarhia Română a suspendat sau amânat toate pelerinajele în Ţara Sfântă programate în următoarea perioadă, până la restabilirea condiţiilor depline de siguranţă pe teritoriul statului Israel.

    ***Pe de altă parte, la București, evreii şi romii care au murit în timpul Holocaustului au fost comemoraţi, luni, la memorialul construit în amintirea lor. Ceremonia a fost prilejuită de Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România, la 82 de ani de la începerea deportărilor din Basarabia şi Bucovina în Transnistria. Șeful statului român, Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului în care subliniază că autorităţile au obligaţia de a depune toate eforturile necesare pentru a preveni şi pentru a combate în mod eficient manifestările antisemite şi xenofobe.

    ***Lisabona este un spaţiu al confluenţelor, cu o profundă semnificaţie pentru România, a apreciat preşedintele Iohannis în timpul vizitei pe care a făcut-o în Portugalia. Șeful statului a amintit, într-un discurs susținut cu prilejul primirii cheii orașului, de figuri emblematice ale spiritualităţii şi culturii româneşti care au trăit la Lisabona în perioada interbelică: Mircea Eliade, istoric al religiilor, şi Lucian Blaga, poet şi filozof. Primarul general al oraşului Lisabona, Carlos Moedas, a apreciat, la rândul său: Comunitatea românească din Lisabona, ce oameni minunaţi! Sunteţi a şasea cea mai numeroasă comunitate. Oamenii dumneavoastră iubesc ţara noastră, sunt oameni ai Lisabonei, sunt oameni ai României, dar lucrează aici, contribuie la dezvoltarea economiei noastre şi le sunt recunoscător, a declarat Carlos Moedas. Vizita preşedintelui Klaus Iohannis în Portugalia a inclus întrevederi la cel mai înalt nivel și s-a încheiat prin semnarea a două memorandumuri de înţelegere, în domeniul energiei şi în cel al investiţiilor şi comerţului.

    ***Persoanele care lucrează într-un stat vecin vor beneficia de benzi speciale pentru trecerea frontierei, potrivit unui proiect legislativ adoptat pe articole de deputaţii români. Acestea trebuie să prezinte la vamă un certificat de încadrare în muncă. Din forma documentului adoptată de senatori a fost eliminată posibilitatea ca şi familiile acestor lucrători să beneficieze de noile măsuri. Votul final este programat miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.

    ***Partenerul Repatriot, Ringdoc – o aplicaţie de telemedicină, oferă românilor din diaspora 1000 de vouchere pentru consultaţii medicale online – pentru a oferi un mic semn al unui partener privat care arată cum tehnologia avansată este pusă în slujba românilor aflaţi departe. Voucherele sunt valabile un an de zile începând cu 10 octombrie. Astfel, românii din diaspora sunt invitaţi să descarce aplicaţie Ringdoc şi să folosească codul Repatriot95, prin care au o reducere de 95% din tariful consultaţiei, indiferent de specialitatea medicală aleasă. Repatriot este o comunitate de români cu iniţiativă, care creşte permanent în toată lumea, printr-un proiect bazat pe voluntariat al Romanian Business Leaders, iniţiat în 2015 pentru a conecta românii de pretutindeni la oportunităţile de Acasă.

    ***Preşedinţia spaniolă a Consiliului European a pus subiectul admiterii României şi Bulgariei pe agenda următoarei întâlniri a miniştrilor europeni pentru justiţie şi afaceri interne. Astfel, pe 19 octombrie, la consiliul JAI din Luxemburg, miniştrii europeni vor discuta despre aderarea celor două țări, precum şi despre veto-ul Austriei legat de acest subiect. În paralel, Comisia Europeană a abordat Austria tot pe subiectul Schengen. Luni, vicepreşedintele comisiei, Margaritis Schinas, s-a întâlnit la Viena atât cu cancelarul, cât şi cu ministrul austriac de interne, iar surse oficiale de la Bruxelles spun că discuţia a avut legătură şi cu Spaţiul Schengen.

    ***Fregata Regina Maria, cu un echipaj format din 240 de militari, va reveni miercuri, 11 octombrie, în Portul Constanţa, după ce a participat la o misiune NATO în Marea Mediterană. Potrivit unui comunicat al Statului Major al Forţelor Navale, în cadrul misiunii, fregata a desfăşurat acţiuni de monitorizare a spaţiului maritim sub gruparea navală NATO a Operaţiei Sea Guardian, a parcurs peste 5.000 de mile marine şi a interogat aproximativ 200 de nave comerciale, care au tranzitat raionul maritim din aria de responsabilitate. Forţele Navale Române au contribuit astfel la îndeplinirea obligaţiilor asumate de România, cu privire la asigurarea securităţii maritime a Alianţei Nord-Atlantice şi lupta împotriva terorismului, alături de partenerii NATO.


  • Fregata “Regina Maria” revine în Portul Constanţa

    Fregata “Regina Maria” revine în Portul Constanţa

    Fregata Regina Maria – F-222, cu un elicopter IAR-330 Puma Naval şi un detaşament de operatori pentru forţe speciale (FOS) la bord, revine miercuri, 11 octombrie, în portul Constanţa, după ce a participat la misiunea NATO Sea Guardian în Marea Mediterană, potrivit Statului Major al Forţelor Navale.

    Pe durata misiunii, fregata F-222 a acostat în portul militar Souda din Insula Creta, unde militarii români au participat, la Centrul de pregătire NMIOTC (NATO Maritime Interdiction Operational Training Centre), la un modul de instruire specifică operaţiei NATO, precum şi în portul militar Alexandria din Egipt, pentru refacerea capacităţii de luptă şi pregătirea activităţilor viitoare pe mare. În cadrul misiunii, fregata ‘Regina Maria’ a desfăşurat acţiuni de monitorizare a spaţiului maritim sub gruparea navală NATO a Operaţiei ‘Sea Guardian’, a parcurs peste 5.000 de mile marine şi a interogat aproximativ 200 de nave comerciale, care au tranzitat raionul maritim din aria de responsabilitate, precizează sursa citată.

    Fregata Regina Maria a încheiat, astfel, cea de-a şasea participare a Forţelor Navale Române la Operaţia NATO Sea Guardian din Marea Mediterană, prin care Armata României a contribuit activ la promovarea valorilor democratice ale Alianţei Nord-Atlantice, atât prin asigurarea securităţii şi stabilităţii în bazinul mediteraneean, cât şi prin intermediul diplomaţiei navale, contribuind la îndeplinirea obligaţiilor asumate de România, cu privire la asigurarea securităţii maritime a Alianţei Nord-Atlantice şi lupta împotriva terorismului, alături de partenerii NATO.

  • Fregata „Regina Maria”, a treia misiune NATO din anul 2021, încheiată cu succes

    Fregata ‘Regina Maria’ (F-222) soseşte pe 6 decembrie, în portul militar Constanţa, din Marea Mediterană, unde a participat, în perioada 27 octombrie – 30 noiembrie, la misiuni NATO de monitorizare a traficului naval, în cadrul unei grupări navale permanente a Alianţei Nord-Atlantice, a informat, vineri, Statul Major al Forţelor Navale.

    În perioada celor șase săptămâni de misiune NATO în bazinul estul al Mediteranei, fregata Regina Maria a parcurs peste 4.500 de mile marine în aproximativ 500 ore de marș. Concomitent cu misiunile primite de la Comandamentul Maritim Aliat al NATO (MARCOM, Allied Maritime Command), nava militară românească a participat și la exercițiile multinaționale Dogu Akdeniz 21, organizat de Forțele Navale ale Turciei, și NIRIIS 21, organizat de Forțele Navale ale Greciei, alături de peste 50 de nave, 8 submarine și zeci de aeronave militare aliate și partenere, conform sursei citate.

    Integrarea României în structura Nord-Atlantică, în anul 2004, a fost considerată unul dintre cele mai mari succese ale politicii românești de după anul 1989. Contribuția țării noastre la promovarea politicii de securitate a Alianței s-a extins şi dincolo de spațiul din bazinul Mării Negre. Militarii din Forțele Navale Române au participat, începând cu anul 2005, la misiuni și operații NATO în Marea Mediterana, Golful Aden, Oceanul Indian și Afganistan, pentru asigurarea securității membrilor Alianței., se arată în comunicatul de presă.

    În anul 2021, navele militare românești care fac parte din pachetul de forțe navale pus la dispoziția NATO au fost integrate de șase ori în grupări navale permanente ale Alianței și au executat, peste 130 de zile, misiuni în Marea Neagră și Marea Mediterana.

    Anul acesta, dragorul maritim Locotenent Lupu Dinescu a făcut parte, de trei ori, din gruparea navală permanentă a NATO de luptă împotriva minelor marine SNMCMG-2 (Standing NATO Mine Countermeasures Group 2), iar fregata Regina Maria a participat, tot de trei ori, la misiunile grupării navale permanente NATO SNMG-2 (Standing NATO Maritime Group 2).

    În luna septembrie a acestui an, fregata Regina Maria a deținut comanda Operației NATO Sea Guardian, desfășurată în Marea Mediterana, și a executat misiuni de monitorizare a traficului maritim și de combatere a acțiunilor teroriste în pe flancul sudic al Europei, iar puitorul de mine Viceamiral Constantin Bălescu participă, în perioada octombrie – decembrie 2021, la Operația Uniunii Europene EUNAVFOR MED IRINI, pentru impunerea embargoului armelor în largul coastelor libiene, în bazinul mediteranean.

    Participarea echipajelor navelor militare românești la misiunile și operațiile Alianței Nord-Atlantice contribuie la dezvoltarea nivelului de interoperabilitate dintre militarii din Forțele Navale Române și partenerii NATO și UE, precum și la promovarea valorilor democratice ale Alianței Nord-Atlantice.

    Sursa Comunicat Statul Major al Forțelor Navale

  • Jurnal românesc – 11.12.2015

    Jurnal românesc – 11.12.2015

    Aproape 1.200 de militari si peste 1.500 de jandarmi
    romani vor participa, anul viitor, la
    misiuni în strainatate ale NATO, UE, OSCE şi ONU. Decizia a fost luata, joi, în
    cadrulConsiliului Suprem de Apărare a Ţării,
    desfăşurat sub conducerea şefului statului, Klaus Iohannis, şi primul la care
    au participat membri ai cabinetului tehnocrat condus de Dacian Cioloş. Cu
    aceasta ocazie, au fost aprobate Ghidul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării
    pentru perioada 2015-2019 şi Strategia de Informaţii 2015-2019 a SRI. România intenţionează să crească bugetul apărării la 2% din
    PIB, până în 2017, o prevedere cerută de statutul său de stat membru al NATO.




    În
    Parlamentul de la Bucureşti au început dezbaterile asupra proiectului Legii bugetului de stat pe
    2016, votul final în plenul reunit al celor două Camere fiind programat pentru
    săptămâna viitoare.
    Conform proiectului aprobat de Guvernul României, Educaţia, Sănătatea, Apărarea
    şi Internele primesc cei mai mulţi bani. Documentul a fost structurat pentru un
    nivel maxim de deficit de 3% din PIB, admis de UE, şi pe o creştere economică
    estimată la 4 procente. Principalul partid de guvernare, PSD, se declară mulţumit de buget, pentru că respectă proiecţia
    fostului guvern în privinţa relaxării fiscale şi a creşterii economice. Şi opoziţia liberală a precizat că în
    mare parte construcţia bugetară este satisfăcătoare, fiind posibile mici
    ajustări.




    În România, inflaţia anuală
    s-a menţinut în teritoriu negativ în noiembrie, la minus 1,1%, în urcare de la
    minus 1,6% în octombrie, potrivit datelor publicate de INS. Luna trecuta, Banca
    Naţională a României a revizuit în scădere cu 0,4 puncte procentuale prognoza
    de inflaţie pentru acest an, la minus 0,7%, iar pentru 2016 prognoza a fost
    revizuită în creştere cu 0,4 puncte procentuale, la 1,1%. Pe de altă parte,
    deficitul balanţei comerciale a Romaniei a crescut, în primele 10 luni ale
    acestui an, cu 1,5 miliarde de euro faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut,
    şi a ajuns la 6,4 miliarde de euro.


    Fostul
    premier social-democrat, Adrian Năstase, a fost audiat joi la Parchetul
    General, ca martor în dosarul aşa-numitei
    mineriade din 13-15 iunie 1990, care a pus capat unei ample manifestatii
    împotriva puterii de stânga instalate după căderea dictaturii comuniste. El
    a declarat că în 1990 răspundea de relaţiile externe ale Frontului Salvării
    Naţionale, formaţiune care se afla
    atunci la conducerea României. În acest dosar au fost deja puşi sub acuzare
    fostul preşedinte Ion Iliescu, dar şi alţi oficiali din epocă: premierul Petre
    Roman, şeful SRI Virgil Măgureanu şi vicepremierul Gelu Voican Voiculescu.Ion Iliescu a
    acuzat atunci o tentativa de puci si a cerut minerilor din Valea Jiului
    (centru-vest) sa apere instituţiile democratice. Aceştia au descins la
    Bucuresti, unde au atacat Universitatea, sediile partidelor de opoziţie şi
    redacţiile unor ziare independente. Oficial, Mineriada din 13-15 iunie s-a
    soldat cu sase decese, sute de raniţi şi peste o mie de persoane arestate
    abuziv.




    Fregata
    Regina Maria a Forţelor Navale Romane participă, alături de nave
    din SUA, Turcia şi Ucraina, până pe 16 decembrie, la un exerciţiu în Marea
    Neagră. Regina Maria, distrugătorul american USS Ross, o
    fregată turcească şi o navă auxiliară ucraineană vor efectua exerciţii de luptă
    împotriva ameninţărilor multiple aeriene, navale şi submarine, de impunere a
    embargoului maritim şi de supraveghere a traficului naval. Manevrele se
    desfăşoară în contextul în care situaţia de securitate din Bazinul Mării Negre
    impune creşterea interoperabilităţii dintre Forţele Navale Române şi cele
    partenere.