Radio România Internațional

Tag: Freiraum

  • Children of Freedom

    Children of Freedom

    40 Goethe institutes from across Europe have started the project Freiraum. The German word is not easy to translate but, put into context, it could define a certain feeling of fear of or anguish at the idea of freedom. It could be either fear induced by potential loss of personal freedom or it could be something related, in a collective sense, to the incapacity of benefiting from freedom, in the sense of freedom as guaranteed today by the European institutions. Therefore, the project of the Goethe Institute intends to make an X-ray of the young Europeans’ perception of freedom.



    Evelin Hust, the director of the Goethe Institute in Bucharest has more: “We wanted to see how we could connect people from various countries in Europe and to think about the idea of freedom. Is freedom in danger today? Is freedom of expression threatened today, given the examples of Turkey and Poland? Is the right to choose a way of life threatened as happened in Romania with the Coalition for Family, when someone defines the idea of family? We also wondered if freedom could still manifest itself in case of economic recession. Also, there is this question: are we really free? Are the promises of the EU really translated into freedoms? I believe that the role of democracy and the benefits it can provide are regarded with more scepticism here than in the western countries.”



    The Freiraum project seeking to interconnect various European capitals paired Bucharest with the Lithuanian capital Vilnius, following a drawing of lots. Ruxandra Tuchel, who made the film “Children of Freedom”, says the pairing, while random, is in fact very appropriate, as it compared the idea of freedom today with the communist period experienced by both countries: “The theme of freedom is very important. If we think about it in the current context dominated by the explosion of populism and nationalism, we can say it is becoming an increasingly serious problem. However, it’s very interesting to see, especially in Eastern Europe, how from one generation to the next, from parents to children, it appears that history cannot be understood. The children we talked to are in high school, are 17 or 18 years old, and their parents, who were young in the 1990s, immediately after the fall of the Berlin Wall, find it hard to explain to their children that the world has changed and that the freedom they enjoy today was a dream thirty years ago.”



    The idea of freedom is probably reflected today, as noted by the young people interviewed for the documentary “The Freedom Children”, mainly in the ability to travel freely for study or work in other European countries. However, there are sometimes economic barriers to overcome.



    Evelin Hust once again: “I think young people have much more freedom of movement and to choose where to study and live. But this only applies to the well-educated among them. In recent years, we have realised that some young people feel left behind, especially with the high unemployment rates we’ve seen after the recent financial crisis in countries like Portugal, Spain and Greece. Young people in these countries must be wondering where their freedoms are, given that they lack the economic resources to enjoy these freedoms. We cannot draw a general conclusion about these things, but I believe that sometimes young people see freedom as something normal because the younger generations have not lived through the times when, in Romania or in East Germany, people lived behind the wall and the freedom was movement was restricted.”



    Behind the Iron Curtain, the life of young people was anything but easy, and trying to imitate a Western lifestyle could often have serious repercussions on their rights and freedoms in a totalitarian regime where peoples’ rights were infringed upon every day. Unlike Romania, Soviet-occupied Lithuania had been going through a process of Russification at a linguistic and cultural level.



    Ruxandra Tuchel explains why Lithuanian young people see things differently from their Romanian counterparts: “It was a very interesting experience because the situation is somehow similar to what goes on in Romania. Apart from a shared history of communism, there is a significant difference between Romanians and Lithuanians in that the latter were under occupation. Under the circumstances, the cult for the language and interest in national culture have totally different connotations. These concepts are more than words, they are weapons in the fight against those who tried to strip them of their national identity. These are complicated things and I’m curious to find out what happens with young people of similar ages in a country that has not experienced post-war totalitarianism, such as France and Great Britain. Here, in the former communist countries, the tendency is very clear. Everyone wants to leave the country. The difference between Romania and Lithuania is that young Romanians want to remain abroad while Lithuanians want to return to their home country once their studies are over.”



    Surprisingly, the deep scars left by the communist regime in Lithuania after WWII are today almost completely gone. If young people from Vilnius want to study in Western Europe, that’s because they find their country’s education system cumbersome, outdated and much too theoretical. In the documentary “Children of Freedom”, young Lithuanians identify the idea of freedom with the possibility to make their own choices at any given time.



  • Freiräume: Jugendliche aus Rumänien und Litauen über den Begriff „Freiheit“

    Freiräume: Jugendliche aus Rumänien und Litauen über den Begriff „Freiheit“

    Vierzig Goethe Institute aus Europa haben das Projekt Freiraum“ gestartet. Der Begriff der Freiheit ist für das europäische Selbstverständnis sehr wichtig. Doch das Versprechen, das dieser Begriff lange Zeit barg, hat offenbar an Strahlkraft verloren. Frei zu sein ist für die Menschen in Europa entweder zu selbstverständlich — oder hat zu viele, oft sehr unterschiedliche Bedeutungen bekommen. Freiheit hat heute einen unscharfen Wert, die Vorstellungen von ihr prallen oft scheinbar unvereinbar aufeinander.



    Mit diesem Projekt setzt sich Goethe-Institut zum Ziel, ein genaues Bild der Wahrnehmung über Freiheit der europäischen Jugendlichen zu vermitteln. Die Intendantin des Goethe-Instituts in Bukarest, Evelin Hust, kommt zu Wort mit Einzelheiten über das Projekt:



    Wir haben versucht, Menschen aus verschiedenen Ländern Europas zusammenzubringen und über die Idee der Freiheit nachzudenken. Ist die Freiheit heute in Gefahr? Wird die Freiheit des Denkens heute gefährdet, so wie im Fall der Türkei oder Polens? Wird auch die Freiheit gefährdet, sich für einen bestimmten Lebensstil zu entscheiden, wie im Fall Rumäniens, als die Regierungskoalition die Familie in der Verfassung umzudefinieren versuchte? Wir haben auch darüber nachgedacht, wie die Freiheit im Fall von Wirtschaftsrezession zum Ausdruck gebracht werden kann. Darüber hinaus sind wir wirklich frei? Nehmen die Versprechen der Europäischen Union in der Tat die Form unserer Freiheiten an? Ich glaube, dass die Rolle der Demokratie und die Vorteile, die sie anbieten kann, hier mit mehr Skeptizismus als im Westen angesehen werden.“




    Das Projekt Freiraum“, das die Vernetzung verschiedener europäischen Hauptstädte vorsieht, hat Bukarest und die lettische Hauptstadt Vilnius durch Auslosung zusammengebracht. Die Produzentin des Dokumentarfilms Kinder der Freiheit“, Ruxandra Ţuchel, ist der Ansicht, dass die Wahl eigentlich besonders treffend für die heutige Idee der Freiheit gegenüber dem Kommunismus in den beiden Ländern ist:



    Dieses Thema ist sehr wichtig für die Idee der Freiheit. Wenn wir dieses Thema im allgemeinen Kontext des zunehmenden Populismus und Nationalismus betrachten, dann stellen wir fest, dass wir mit einem ganz ernsten Problem konfrontiert werden. Besonders interessant finde ich im aktuellen osteuropäischen Raum, dass von einer Generation zur nächsten, also von den Eltern zu den Kindern, die Geschichte irgendwie verloren geht und nicht mehr richtig verstanden wird. Die Kinder, mit denen ich mich zu diesem Thema unterhalten habe, sind 17–18 Jahre alt, und ihre Eltern, die in den Neunzigern, nach dem Fall der Berliner Mauer, vielleicht in ihren frühen zwanziger Jahren waren, haben es schwer, ihren Kindern zu erklären, dass die Welt sich verändert hat und dass die Freiheit, die man heute genie‎ßen kann, vor drei‎ßig Jahren und früher eine Utopie war.“




    Die in der Dokumentation Kinder der Freiheit“ befragten Jugendlichen sind der Ansicht, dass die Freiheit heute als Reisefreiheit zum Ausdruck kommt. Viele erfreuen sich der Chance, im Ausland zu studieren oder zu arbeiten. Diese Freiheit zu haben sei jedoch nicht genug, denn es gibt auch zahlreiche Hindernisse, die man aus dem Weg räumen muss, um im Ausland studieren zu können — darunter die finanziellen Schwierigkeiten. Evelin Hust, Leiterin des Bukarester Goethe-Instituts, kommt erneut zu Wort mit Einzelheiten:



    Die Freizügigkeit und die Freiheit, sich selbst auszusuchen, wo man studieren und leben möchte ist, meiner Ansicht nach, viel stärker heute als früher. Das betrifft aber nur die ausgebildeten Jugendlichen. In den letzten Jahren konnten wir leicht feststellen, dass sich viele Jugendlichen gesellschaftlich abgehängt fühlen, insbesondere nach der jüngsten Wirtschaftskrise, infolge derer die Arbeitslosenquote in Ländern wie Portugal, Spanien, Griechenland deutlich gestiegen ist. Es kann sein, dass die Jugendlichen in diesen Ländern sich oft fragen, wo ihre Freiheiten geblieben sind, weil es ihnen oft an den finanziellen Mitteln mangelt, um ihre Freizügigkeit zu genie‎ßen. Das kann man natürlich nicht verallgemeinern, aber ich glaube, dass die Jugendlichen manchmal ihre Freiheit als etwas Selbstverständliches sehen, denn die jüngere Generation hat die Zeiten nicht erlebt, als in Rumänien oder in der DDR die Freizügigkeit stark eingeschränkt war.“




    Jenseits des Eisernen Vorhangs war das Leben der jungen Generation nicht einfach, und der Versuch, den Lebensstil der Westeuropäer zu übernehmen, konnte negative Folgen für die eigene Freiheit haben, denn in einem totalitären Regime werden die Menschenrechte missachtet oder stark eingeschränkt. Die Litauer wurden mit einer starken Russifizierung ihrer Sprache und Kultur konfrontiert. Ruxandra Ţuchel erläutert, warum die junge Generation in Litauen ein anderes Bild von Freiheit im Vergleich zu den rumänischen Jugendlichen hat:



    Die Situation ist ein wenig ähnlich zu dem, was in Rumänien passiert. Wir haben natürlich die kommunistische Vergangenheit gemeinsam, aber auch Sachen, die die zwei Situationen deutlich unterscheiden, und zwar stand Litauen unter sowjetischer Besatzung. Unter solchen Umständen haben die Sprache und die nationale Kultur eine andere Bedeutung bekommen. Sie werden zu Waffen gegen diejenigen, die das Volk entnationalisieren wollen. Ich frage mich, was mit den Jugendlichen passiert, die in einem Land leben, das keinen Totalitarismus in der Nachkriegszeit erlebte, ich spreche von Frankreich oder Gro‎ßbritannien. In den ex-kommunistischen Ländern zeichnet sich heute leider ein deutlicher Trend ab: Alle wollen ihr Land verlassen. Der Unterschied zwischen Rumänien und Litauen liegt jedoch darin, dass sich die junge Generation Rumäniens in anderen Ländern niederlassen will, während die Litauer in ihr Heimatland zurückkehren, nachdem sie ihr Studium abschlie‎ßen.“




    Die Jugendlichen in Vilnius entscheiden sich oft für ein Studium im Ausland, weil sie das litauische Schulsystem als zu theoretisch und überholt empfinden. In der Dokumentation Kinder der Freiheit“ bezeichnen die litauischen Jugendlichen die Idee der Freiheit als die Möglichkeit, für sich selbst zu entscheiden.

  • Freiraum – Copiii libertăţii

    Freiraum – Copiii libertăţii


    40 de institute Goethe din Europa au demarat proiectul FREIRAUM. Termenul german nu este foarte ușor de tradus, însă, în context, ar putea denumi o anume frică sau angoasă faţă de ideea de libertate; o teamă fie indusă de o potenţială pierdere a libertăţii personale, fie legată, în sens colectiv, de o incapacitate de a beneficia de libertate în sensul ei garantat astăzi de instituţiile europene.



    Aşadar, proiectul celor de la Goethe-Institut îşi propune să obţină o radiografie cât mai amănunţită a percepţiei asupra libertăţii din partea tinerilor europeni. Evelin Hust, directoarea Institutului Goethe din Bucureşti “Am vrut să vedem cum am putea conecta oamenii din diferite ţări ale Europei şi să reflectăm la acest lucru, la ideea de libertate. Este astăzi libertatea în pericol? Este ameninţată libertatea de expresie, având exemplul Turciei şi al Poloniei? Este ameninţat dreptul de a alege un mod de viaţă, cum s-a întâmplat în România în cazul Coaliţiei pentru familie, atunci când cineva defineşte ideea de familie? De asemenea, ne-am pus şi întrebări legate de felul în care se mai poate manifesta libertatea în cazul recesiunii economice. Pe de altă parte, suntem cu adevărat liberi? Promisiunile Uniunii Europene sunt traduse, cu adevărat, în libertăţi? Cred că rolul democraţiei şi beneficiile pe care le poate oferi sunt privite mai sceptic aici decât în ţările vestice.”



    Proiectul FREIRAUM de interconectare a diferite capitale europene a adus în tandem Bucureştiul şi capitala Lituaniei, Vilnius, prin tragere la sorţi. Iar Ruxandra Ţuchel, realizatoarea filmului “Copiii libertăţii”, mărturiseşte faptul că alegerea, deşi aleatorie, este una cât se poate de potrivită pentru a ilustra ideea de libertate de astăzi în contrast cu perioada comunistă traversată de ambele ţări. “Este foarte importantă această temă a libertăţii. Dacă o gândim în contextul actual al exploziei de populism şi de naţionalism, putem să spunem că este o problemă din ce în ce mai serioasă. Dar este foarte interesant, mai ales în spaţiul Europei de Est, să vedem că, de la o generaţie la alta, între părinţi şi copii, istoria nu pare de înţeles. Copiii cu care am stat de vorbă sunt elevi de liceu, în clasele terminale, au 17-18 ani, iar părinţilor lor, care îşi începeau tinereţea în anii 90, imediat după căderea Zidului, le este foarte greu să le explice acestor copii că lumea s-a schimbat şi că libertatea pe care o au ei acum era utopică în urmă cu treizeci de ani sau mai mult.”



    Probabil că ideea de libertate se reflectă astăzi, aşa cum observă şi tinerii intervievaţi în documentarul “Copiii libertăţii”, cu precădere în posibilitatea de a călători liber pentru studii sau pentru a urma o carieră în alte ţări europene. Însă, în acest caz intervin, uneori, barierele economice. Evelin Hust “Cred că, pentru cei tineri, libertatea în mobilitate şi de a alege unde vor să studieze sau să trăiască este acum mult mai extinsă. Dar acest fapt îi priveşte doar pe tinerii foarte bine educaţi. În ultimii ani, ne-am dat seama de faptul că unii dintre tineri se simt lăsaţi în urmă, mai ales că după recenta criză financiară am avut rate ridicate ale şomajului în ţări ca Portugalia, Spania şi Grecia. Probabil că tinerii de acolo se întreabă unde sunt libertăţile lor, din moment ce le lipsesc mijloacele economice pentru a se putea bucura de aceste libertăţi. Nu putem generaliza aceste lucruri, dar cred că, uneori, tinerii văd libertatea ca pe ceva normal, pentru că noile generaţii nu au experimentat vremurile în care, în România sau în Estul Germaniei, oamenii stăteau dincolo de Zid, iar libertatea de mişcare era extrem de restricţionată.”



    Dincolo de Cortina de Fier, viaţa tinerilor nu era deloc uşoară, iar încecările de a imita stilul de viaţă al occidentalilor putea avea, deseori, reprercusiuni grave asupra libertăţilor, într-un regim totalitar în care drepturile oamenilor erau încălcate zi de zi. Spre deosebire de România, Lituania ocupată de sovietici trecea printr-un proces de rusificare la nivel lingvistic şi cultural. Ruxandra Ţuchel explică de ce tinerii lituanieni au o viziune diferită faţă de cei din România. “A fost o experienţă foarte interesantă pentru că situaţia seamănă puţin cu ceea ce se întâmplă în România. Evident, între noi şi ei, în afară de istoria aceasta a comunismului pe care am traversat-o în comun există o foarte mare diferenţă, anume că ei s-au aflat sub ocupaţie. Atunci, cultul limbii şi interesul pentru cultura naţională au cu totul alte conotaţii. Ele sunt mai mult decât nişte vorbe, sunt arme de luptă împotriva celor care încercau să îi deznaţionalizeze. Sunt lucruri complicate şi sunt curioasă ce se întâmplă cu tinerii de vârste similare dintr-o ţară care nu a cunoscut totalitarismul postbelic, mă gândesc la Franţa sau la Marea Britanie. Aici, în fostele ţări comuniste, tendinţa este foarte clară. Toţi vor să plece din ţară. Diferenţa dintre România şi Lituania este că tinerii români vor să şi rămână în altă ţară, în timp ce lituanienii vor să se întoarcă acasă după încheierea studiilor.”



    În mod surprinzător, urmele grele lăsate de regimul comunist în Lituania postbelică au fost şterse până astăzi aproape în totalitate. Dacă tinerii din Vilnius îşi doresc să plece în state europene vestice pentru studii, este fiindcă sistemul de învăţământ li se pare greoi, depăşit şi mult prea teoretic. În documentarul “Copiii libertăţii”, tinerii lituanieni identifică ideea de libertate cu lucrul la care ţin cel mai mult: posibilitatea de a alege oricând pentru ei înşişi.