Radio România Internațional

Tag: friptura de miel

  • Masa De Paşte

    Masa De Paşte

    Creştinii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească Paştele, sărbătoare marcată în acest an la 5 săptămâni diferenţă faţă de Paştele catolic. Sunt multe obiceiuri legate de Învierea Domnului, iar dacă ar fi să le menţionăm pe cele din domeniul gastronomic, acestea ar fi vopsitul ouălor, coptul cozonacilor şi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale din carne de miel. Există asemănări, dar şi diferenţe în ceea ce priveşte preparatele de Paşti din diferite ţări. În România se consumă prin tradiţie, pască cu brânză dulce şi stafide, preparate asemănătoare fiind întâlnite în alte ţări, desigur, sub alte nume, precum „pane di Pasqua” în Italia, preparat în care se află şi ouă, colorate sau nu, sau „Oesterkranz” în Germania şi Austria. Conform obiceiului, pasca trebuie pusă într-un coş special şi dusă la biserică pentru a fi sfinţită. De asemenea, credincioşii duc la biserică coşuri in care se află ouă roşii, cozonac şi vin, de asemenea pentru a fi sfinţite.

     

    Masa de Paşte începe cu ciocnitul ouălor roşii, pe platoul de aperitive fiind caş proaspăt şi drob, ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi foi de salată, ca ornament. Pentru drob sunt folosite organele interne ale mielului, inimă, rinichi, ficat, plămâni, dar, pentru a obţine o cantitate mai mare, se pot adăuga şi ficăţei de pui, toate acestea fierte şi tocate, amestecate cu fire de ceapă, pătrunjel şi mărar şi condimentate du piper. Caracteristic acestui preparat este acea membrană subţire cu grăsime, numită prapure, care separă organele interne ale mielului. În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor sau a pateului de ficat.

     

    Pe lângă ouă roşii şi drob, românii obişnuiesc să servească la masa de Paşte şi ciorbă de miel. La felul principal este servită friptură de miel la cuptor, de obicei cu garnitură de spanac sau stufat, o mâncare din coaste de miel, ceapă verde, usturoi verde și sos tomat sau cuburi de roșii. Pentru friptură se folosesc cotlete sau pulpă de miel, care se condimentează cu piper, cu boia dulce şi cu cimbru măcinatm, după care se unge cu puţin ulei şi se aşează într-o tavă în care am puţin puţină apă. Tava se întroduce în cuptorul încălzit şi se lasă la foc potrivit circa 20 de minute, după care pulpa de miel trebuie întoarsă pe cealaltă parte pentru a se rumeni uniform. Dacă este necesar, trebuie completată apa din tavă sau poate fi adăugat suc de roşii. Spre final, se adaugă în sos câţiva câţei de usturoi pe care îi tocăm mărunt, timpul total de preparare fiind de circa o oră. Friptura de miel se serveşte caldă, cu garnitură de spanac sau cu piure de cartofi.

    La desert se serveşte pască cu brânză dulce şi stafide sau cozonac, umplut cu stafide, rahat, cacao și nucă măcinată.

     

     

     

     

  • Preparate cu spanac

    Preparate cu spanac

    Printre ingredientele preparatelor din perioada primăverii întâlnim spanacul. Îl găsim în stare proaspătă în toate lunile de primăvară, precum şi la începutul toamnei. Conform nutriţioniştilor, spanacul este considerat benefic pentru tractul digestiv atunci când este consumat crud, sub formă de salate şi sucuri, dar totodată este un excelent aliment atunci este în mâncăruri.



    O mâncare tradiţională pentru perioada Paştelui este friptura de miel cu spanac, pregătită în cuptor, proporţia fiind de un kg de carne la două kg de spanac. Indiferent de preparat, frunzele de spanac trebuie spălate în mai multe ape, opărite şi apoi scurse. La friptura de miel, la care carnea trebuie rumenită uşor în ulei înainte de a fi pusă în cratiţă, nu este nevoie ca frunzele de spanac să fie tocate sau pasate înainte.



    Sunt multe preparate la care este necesară pasarea frunzelor de spanac înainte de a fi adăugate în diferite compoziţii. Un preparat uşor de făcut îl reprezintă ouăle cu spanac. După ce au fost spălate şi opărite, frunzele de spanac se fierb în puţină apă cu sare şi se pasează, adăugând şi puţină zeamă de lămâie. După ce am transformat spanacul în cremă, îl punem în farfurii, iar deasupra se poate pune un ou ochi, prăjit în tigaie. Simplu, nu? Există însă combinaţii spanac — ou mai laborioase. Tocăm mărunt o ceapă şi o călim uşor în ulei. Adăugăm spanacul, transformat deja în cremă şi puţină zeamă de lămâie. Eliminăm excesul de zeamă şi, cu ajutorul unei linguri, facem adâncituri la suprafaţa spanacului şi în fiecare punem câte un ou crud. Introducem vasul în cuptor şi îl ţinem la foc mediu spre mic până când albuşul capătă culoarea albă.



    Există supe cu spanac, supe-cremă cu spanac, dar şi preparate de patiserie cu spanac. Există aşa-numita plăcintă grecească cu spanac, la care spanacul, folosit ca umplutură, se află între două straturi de aluat, dar se pot face şi rulade care au şi un efect estetic. Pe o foaie de aluat dospit se întinde crema de spanac, după care foaia se rulează şi se pune într-o tavă, la cuptor, unde se lasă circa jumătate de oră, până ce aluatul începe să şe rumenească. După ce se răceşte, rulada trebuie tăiată în felii şi servită pe un platou cu aperitive reci.

  • Preparate cu spanac

    Preparate cu spanac

    Printre ingredientele preparatelor din perioada primăverii întâlnim spanacul. Îl găsim în stare proaspătă în toate lunile de primăvară, precum şi la începutul toamnei. Conform nutriţioniştilor, spanacul este considerat benefic pentru tractul digestiv atunci când este consumat crud, sub formă de salate şi sucuri, dar totodată este un excelent aliment atunci este în mâncăruri.



    O mâncare tradiţională pentru perioada Paştelui este friptura de miel cu spanac, pregătită în cuptor, proporţia fiind de un kg de carne la două kg de spanac. Indiferent de preparat, frunzele de spanac trebuie spălate în mai multe ape, opărite şi apoi scurse. La friptura de miel, la care carnea trebuie rumenită uşor în ulei înainte de a fi pusă în cratiţă, nu este nevoie ca frunzele de spanac să fie tocate sau pasate înainte.



    Sunt multe preparate la care este necesară pasarea frunzelor de spanac înainte de a fi adăugate în diferite compoziţii. Un preparat uşor de făcut îl reprezintă ouăle cu spanac. După ce au fost spălate şi opărite, frunzele de spanac se fierb în puţină apă cu sare şi se pasează, adăugând şi puţină zeamă de lămâie. După ce am transformat spanacul în cremă, îl punem în farfurii, iar deasupra se poate pune un ou ochi, prăjit în tigaie. Simplu, nu? Există însă combinaţii spanac — ou mai laborioase. Tocăm mărunt o ceapă şi o călim uşor în ulei. Adăugăm spanacul, transformat deja în cremă şi puţină zeamă de lămâie. Eliminăm excesul de zeamă şi, cu ajutorul unei linguri, facem adâncituri la suprafaţa spanacului şi în fiecare punem câte un ou crud. Introducem vasul în cuptor şi îl ţinem la foc mediu spre mic până când albuşul capătă culoarea albă.



    Există supe cu spanac, supe-cremă cu spanac, dar şi preparate de patiserie cu spanac. Există aşa-numita plăcintă grecească cu spanac, la care spanacul, folosit ca umplutură, se află între două straturi de aluat, dar se pot face şi rulade care au şi un efect estetic. Pe o foaie de aluat dospit se întinde crema de spanac, după care foaia se rulează şi se pune într-o tavă, la cuptor, unde se lasă circa jumătate de oră, până ce aluatul începe să şe rumenească. După ce se răceşte, rulada trebuie tăiată în felii şi servită pe un platou cu aperitive reci.