Tag: FRONTEX

  • Scăderi semnificative ale trecerilor ilegale ale frontierelor europene

    Scăderi semnificative ale trecerilor ilegale ale frontierelor europene

    Numărul de treceri ilegale ale frontierelor Uniunii Europene a scăzut, în medie, cu 42%, ajungând până la 166.000 în primele nouă luni ale acestui an, potrivit datelor preliminare prezentate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă FRONTEX.

    Cele mai mari scăderi ale numărului cazurilor frauduloase de trecere a frontierei au fost constatate pe rutele din Balcanii de Vest (aproape 80%) și pe Mediterana Centrală (64%).

    Pe de altă parte, a crescut puternic numărul sosirilor la frontiera terestră de est a Uniunii; practic, acesta s-a triplat faţă de primele 9 luni ale anului trecut; o creştere puternică a fost observată şi dinspre Africa de Vest, cu o dublare a numărului cazurilor.

    Traseul Mediteranei Centrale și-a continuat, aşadar, tendința de scădere semnificativă şi în acest an. Între lunile ianuarie și septembrie, numărul sosirilor ilegale a scăzut la mai puţin de 48.000.

    Mediterana de Est a înregistrat o creștere de 15%, numărul trecerilor ajungând la 45.600. Luna trecută, aceasta a fost ruta cea mai aglomerată, cu cel mai mare număr de detecții – 6.750, comparativ cu 5.600 în Mediterana Centrală.

    Numărul depistărilor pe ruta Africii de Vest a rămas excepțional de mare în perioada ianuarie-septembrie, ajungând la peste 30.600.
    Numărul detecțiilor pe ruta Balcanilor de Vest a fost de aproape 17 000.

    Cu o creștere de aproape 200% la 13.200, frontierele terestre de est au continuat să înregistreze un număr mare de sosiri în acest an.
    Pe ruta Canalului Mânecii, numărul detecțiilor în perioada ianuarie-septembrie 2024 a crescut cu 2%, depăşind 47.000.

    Agenţia Frontex sprijină țările din Uniunea Europeană şi din spațiul Schengen în toate aspectele legate de gestionarea frontierelor, de la sprijinul pe teren, combaterea criminalității transfrontaliere, supravegherea aeriană și colectarea de informații până la sprijinirea procedurilor de returnare, identificarea de noi tehnologii și multe altele.

    În prezent, Frontex contribuie la securitate și la siguranța și buna funcționare a frontierelor externe. Este cea mai mare agenție a Uniunii Europene și înregistrează totodată cea mai rapidă creștere.

  • Jurnal românesc – 12.07.2024

    Jurnal românesc – 12.07.2024

    România depune eforturi diplomatice pe toate liniile pentru ca în acest an să fie atins obiectivul de intrare în Spaţiul Schengen cu frontierele terestre, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. Acesta a subliniat că, în tratate, nu este stipulată o dată precisă, ci doar criterii, iar acestea au fost îndeplinite demult. “Această intrare în spaţiul Schengen este o decizie care, conform tratatelor, se ia cu unanimitate şi nu ţine doar de eforturile pe care le face România”, a adăugat Predoiu.

    În ceea ce priveşte migraţia ilegală, factor invocat de Austria pentru refuzarea accederii ţării noastre la spaţiul european de liberă circulaţie, ministrul a arătat că, în ultimele 12 luni, în România migraţia ilegală a scăzut cu 72 de procente, performanţă recunoscută chiar în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, unde se iau deciziile privind aderarea la Schengen.

    Mai mult de atât, România a fost dată drept exemplu de bune practici în privinţa combaterii migraţiei ilegale şi cooperării la frontiere, a precizat Predoiu. El a anunţat că subiectul Schengen se află pe agenda Consiliului JAI programat la toamnă şi că, în pregătirea acestuia, are discuţii săptămânale cu omologii săi europeni referitoare la combaterea migraţiei ilegale şi la cooperarea poliţienească transfrontalieră.

     

     

    Poliţiştii de frontieră români aflaţi în misiune Frontex în Marea Mediterană au salvat 79 de migranţi aflaţi pe o barcă din lemn, la 12 mile marine sud de insula italienească Lampedusa, transmite Garda de Coastă. Cei 70 de bărbaţi, 5 femei şi 4 copii, provenind din Egipt, Pakistan şi Siria se aflau în pericol din cauza stării precare a ambarcaţiunii, a supraîncărcării acesteia şi a condiţiilor meteorologice nefavorabile. Aceştia că au fost aduşi la bordul navei româneşti şi transportaţi în port, unde au fost preluaţi de către autorităţile italiene. Nava maritimă de patrulare MAI 3064 are un echipaj format din 8 poliţişti de frontieră. Începând din 12 iunie, aceştia execută misiuni individuale de patrulare, supraveghere, căutare şi salvare în Marea Mediterană, iar obiectivul principal al operaţiunii maritime comune îl reprezintă sprijinirea autorităţilor italiene în supravegherea şi controlul frontierelor maritime ale Uniunii Europene, precum căutarea şi salvarea persoanelor aflate în dificultate pe mare la frontiera externă a UE.

     

     

    Nava-şcoală “Mircea”, care se află într-un marş de instrucţie în Marea Mediterană, va face ascală în portul francez Seyne-sur-Mer, în fața radei Toulon, în perioada 15-19 iulie, transmite Consulatul General al României la Marsilia. Reprezentanţa diplomatică anunţă că velierul va fi deschis accesului publicului între 15 şi 18 iulie. Bricul de lemn cu trei catarge, care și-a început marșul de instrucție de 3.400 de mile marine la 26 iunie, are la bord 86 de studenţi ai Academiei Navale “Mircea cel Bătrân” din Constanţa, precum şi 8 studenţi străini de la academii partenere din Bulgaria, Letonia, Polonia, Spania şi Turcia. Anul acesta, Bricul “Mircea” a împlinit împlinit 85 de ani de când se află în serviciul Forțelor Navale Române. Până în prezent, nava-şcoală a efectuat peste 40 de marșuri pe mările lumii și a traversat de trei ori Oceanul Atlantic. Botezată după Mircea cel Bătrân, voievodul Țării Românești între 1386-1418, nava a fost construită la finele anilor ’30 ai secolului trecut la Hamburg, în Germania, şi joacă un rol important de reprezentare, fiind Ambasadorul Onorific al României pe mările şi oceanele lumii.

     

     

    Membrii comunității ortodoxe române din Japonia sunt aşteptaţi la Marșul pentru viață 2024, care va avea loc pe 15 iulie, la Tokyo. Evenimentul, care ajunge anul acesta la a 11-a ediție, este organizat annual în Ţara Soarelui Răsare de Ziua Marinei, aleasă pentru că numele ei, literal “Ziua Oceanului” în japoneză, sună exact ca “ziua de naștere”, scrie basilica.ro. Primul Marș pentru viață din istorie a avut loc în Statele Unite ale Americii, la Washington, în 1974, iar cel mai recent, anul acesta, pe 6 iulie, la Dublin, în Irlanda. În România și Republica Moldova, eparhiile Bisericii Ortodoxe Române au organizat Marșul pentru viață pe ambele maluri ale Prutului la 30 martie. Aproxmativ 10.000 de români trăiesc, muncesc sau studiază în Japonia, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti.

  • Avantajele intrării României și Bulgariei în spațiul Schengen din luna martie

    Avantajele intrării României și Bulgariei în spațiul Schengen din luna martie

    Pe 30 decembrie 2023, statele membre ale Uniunii, după negocieri intense cu Austria, au decis într-un format restrâns, ca România și Bulgaria să intre în spațiul Schengen pe 31 martie 2024. Aderarea se va face începând cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime în martie 2024. Aderarea celor două țări va stimula călătoriile, comerțul și turismul și va consolida și mai mult piața internă.

    În plenul Parlamentului European, europarlamentarul Victor Negrescu a susținut intensificarea eforturilor de aderare la spațiul Schenegen cu frontierele terestre în cazul celor două țări.

    Austria se opune însă în continuare includerii celor două țări în spațiul de liberă circulație și cu frontiere terestre, iar pentru intrarea în Schengen aerian și maritim, Viena a pus o serie de condiții.

    Într-o declarație comună a Austriei, României și Bulgariei din 29 decembrie 2023, se precizează că ar trebui să fie trimiși la granița bulgaro-turcă de cel puțin trei ori mai mulți ofițeri de la agenția UE de protecție a frontierei Frontex și că aceasta ar trebui să fie mărită și pe zona sârbă a frontierei bulgare. O altă condiție este aceea ca România și Bulgaria să ia înapoi toți imigranții care au fost înregistrați în cele două state și apoi au ajuns în Austria, în termen de o lună, conform Regulamentului Dublin.

    “După 13 ani de așteptare aderarea efectivă la Spațiul Schengen al României începe în luna martie a acestui an. Procesul va demara mai întâi cu căile aeriene și maritime, precum și cu mecanismele consulare. Practic, începând cu luna martie vom putea călători cu avionul fără ca documentele de identitate să fie consulate. Mărfurile vor putea circula pe căile maritime fără filtre suplimentare. Și România urmează să emită vize Schengen. Italia, Austria și Grecia au intrat și ele tot în două etape, fiind parte din procesul decizional al zonei de liberă circulație. 

    România intră astfel într-un proces ireversibil de aderare la Spațiul Schengen. Solicit partenerilor europeni continuare a eforturilor comune pentru ca aderarea totală a României la Spațiul Schengen să fie realizată conform celor agreate în cel mai scurt timp. 

    Salut eforturile făcute de premierul Marcel Ciolacu pentru realizarea acestui obiectiv și le mulțumesc colegilor mei din presa, activiști România pentru tot ce au făcut în ultimii ani pentru a convinge statele membre că românii merită în Schengen.”

  • Frontex și EUAM Ucraina își consolidează cooperarea

    Frontex și EUAM Ucraina își consolidează cooperarea

    Frontex, Agenția Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă, sprijină statele membre ale Uniunii Europene și țările asociate Schengen în gestionarea frontierelor externe ale Uniunii și în lupta împotriva criminalității transfrontaliere, precum şi a migraţiei ilegale. Frontex împărtășeşte informații și expertiză cu toate statele membre și cu țările învecinate din afara Uniunii.

    În anul 2014, pe fondul aşa-numitei “Revoluţii a Demnităţii” de la Kiev, a fost creată Misiunea de consiliere a Uniunii Europene pentru reforma sectorului de securitate civilă din Ucraina (EUAM Ucraina). De atunci, această misiune a lucrat îndeaproape cu omologii ucraineni pentru a accelera reformele sectorului de securitate civilă, oferind consiliere strategică și sprijin practic, în conformitate cu standardele Uniunii Europene și principiile internaționale de bună guvernare și drepturile omului.

    Sectorul de securitate civilă cuprinde instituții responsabile cu aplicarea legii și statul de drept, precum Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Poliția, Procuratura, Serviciul de Securitate, Serviciul Grănicerilor, instanțele locale şi organele Anticorupție. Societatea civilă şi Parlamentul Ucrainei joacă, de asemenea, un rol important.

    Acum, Frontex şi misiunea europeană în Ucraina au convenit să își consolideze cooperarea, fapt care va contribui la combaterea criminalității transfrontaliere și a migraţiei ilegale la frontierele de est ale Uniunii Europene.

    Se vor concentra pe promovarea standardelor europene de gestionare a frontierelor, precum și pe extinderea cooperării în domeniul conștientizării și monitorizării evoluţiilor din teren.

    Acest acord subliniază angajamentul comun de îmbunătățire a securităţii și gestionării frontierelor. Misiunea de consiliere a Uniunii Europene pentru reforma sectorului de securitate civilă din Ucraina este una din misiunile prioritare ale Politicii Comune de Securitate și Apărare a forului comunitar, alături de cele din Republica Moldova, cu care Frontex își propune să dezvolte o cooperare pe termen lung.