Tag: fumat

  • Comisia Europeană a recomandat măsuri mai stricte pentru fumat în statele membre

    Comisia Europeană a recomandat măsuri mai stricte pentru fumat în statele membre

    În acest caz, Comisia Europeană poate face doar recomandări, pentru că decizia finală le aparţine ţărilor, Uniunea neavând competențe în politicile de sănătate. Astfel, dacă un stat membru ignoră recomandările, el nu poate fi sancționat.

    Printre zonele recomandate de executivul comunitar pentru interzicerea fumatului se numără cele de recreere în aer liber, parcurile de distracții, ștrandurile, spaţiile din apropierea spitalelor și școlilor, a clădirilor publice şi stațiilor pentru transportul în comun. Recomandarea se referă şi la produsele din tutun încălzit și țigările electronice.

    Propunerea vine după ce Organizația Mondială a Sănătății a subliniat efectele negative ale expunerii pasive la emisiile acestor produse, printre care probleme respiratorii și cardiovasculare semnificative.

    Planul european de luptă împotriva cancerului a stabilit obiectivul de a crea o „generație fără tutun” până în 2040, în care mai puțin de 5% din populația Uniunii Europene să consume tutun.

    Tutunul este principalul factor de risc pentru cancer, mai mult de un sfert din decesele cauzate de această maladie fiind atribuite fumatului în ţările Uniunii, dar şi în Islanda și Norvegia.

    Experții spun că limitarea fumatului în zonele în aer liber, cum ar fi plajele, parcurile și terasele restaurantelor, ar putea fi următoarea mișcare pentru multe țări care vor să combată fumatul.

    Suedia este singura țară europeană care a interzis complet fumatul pe terasele restaurantelor și barurilor, potrivit Smoke Free Partnership, o coaliție. a ONG-urilor europene.

    Aproape un sfert dintre europeni fumează, conform unui sondaj Eurobarometru din 2022, cifra variind de la aproximativ 8% în Suedia la 37% în Bulgaria.

    Adulții cu studii mai puține fumează mai mult, atrag atenţia specialiştii în sănătate publică, iar noile produse cu nicotină precum țigările electronice sau dispozitivele pentru vape îi atrag mai mult pe tineri.

    Chiar dacă statele sunt cele care îşi decid propria politică în privinţa restricţionării fumatului, există directive europene care le cer să aibă o cotă minimă de impozitare pe tutun, interzicerea produselor aromate și anumite reguli comune de ambalare.

  • Jurnal românesc – 31.03.2016

    Jurnal românesc – 31.03.2016

    Fostul comandant al
    coloniei de muncă de la Periprava, Ion Ficior, a fost condamnat la 20 de ani de
    închisoare pentru crime împotriva umanităţii. Totodată, instanţa a mai dispus
    degradarea militară a acestuia şi obligarea lui la plata, în solidar cu statul
    român, a sumei totale de 310.000 euro daune morale către opt părţi civile din
    dosar. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată. Ion Ficior a fost trimis
    în judecată în 2014, fiind acuzat că în cei cinci ani în care a condus colonia
    de muncă de la Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie
    represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici, care a
    dus la moartea a peste 100 de persoane. Potrivit anchetatorilor, între 1958 şi
    1963, aceşti deţinuţi nu beneficiau de asistenţă medicală şi medicamente, erau
    lipsiţi de hrană şi încălzire şi erau supuşi la numeroase pedepse, fiind
    torturaţi fizic şi psihic. Într-un caz similar, fostul comandant al
    Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, a fost condamnat definitiv,
    luna trecută, de Instanţa Supremă, la 20 de ani de închisoare pentru
    infracţiuni împotriva umanităţii pentru abuzurile exercitate asupra deţinuţilor
    politici.




    În România, spaţiul în care este
    permis fumatul ar putea fi redefinit, după ce, miercuri, senatorii jurişti au avizat favorabil
    modificarea mai multor articole din Legea antifumat, în vigoare din 16 martie.
    Astfel, potrivit propunerii, prin spaţiu public închis se înţelege orice loc cu
    acoperiş sau tavan, încadrat de pereţi de jur împrejur, spre deosebire de forma
    actuală care prevede un tavan şi cel puţin doi pereţi. De asemenea, spaţiul
    închis de la locul de muncă este redefinit ca fiind orice loc cu plafon şi
    încadrat de pereţi de jur împrejur, indiferent de natura acestora. Totodată,
    fumătorii se pot constitui în asociaţii sau cluburi care pot amenaja spaţii
    speciale dedicate exclusiv fumatului şi activităţilor asociate fumatului.
    Iniţiativa legislativă va intra în dezbaterea Senatului, care este prima Cameră
    sesizată.






    Camera Deputaţilor de
    la Bucureşti, în calitate de for decizional, a adoptat proiectul de lege prin
    care se elimină plafonul maxim al indemnizaţiei lunare pentru creşterea
    copilului. Astfel, indemnizaţia va fi de 85% din media veniturilor nete
    realizate pe ultimele 12 luni, anterior datei naşterii copilului. Indemnizaţia
    minimă nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut garantat
    (1050 lei de la 1 iulie), iar plafonul maxim, de 3.400 de lei, pentru
    indemnizaţia pentru creşterea copilului a fost eliminat. Totodată, mamele pot
    sta acasă până când copilul împlineşte doi ani. Persoanele care se întorc la
    muncă înainte de perioada la care au dreptul la concediu pentru creşterea
    copilului beneficiază, în afară de salariu, şi de un ‘stimulent de inserţie’,
    în cuantum lunar de 50% din indemnizaţia minimă garantată. Dacă va fi promovată de preşedintele
    Klaus Iohannis, legea intră în vigoare pe 1 iulie.






    Rata şomajului
    a crescut uşor în România, în trimestrul
    patru de anul trecut, la 6,6%, faţă de 6,5% în trimestrul anterior, cel mai
    ridicat nivel fiind în rândul tinerilor cu vârste de 15-24 de ani, potrivit
    Institutului Naţional de Statistică. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a
    fost de 1,3 puncte procentuale (7,2% pentru bărbaţi faţă de 5,9% pentru femei),
    iar pe medii rezidenţiale, de 0,3 puncte procentuale (6,5% pentru mediul urban,
    faţă de 6,8% pentru mediul rural). Gradul de ocupare era mai mare pentru
    bărbaţi (69,7%, faţă de 52,9% pentru femei) şi pentru persoanele rezidente din
    mediul urban (62,2% faţă de 60,4% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor
    (15-24 ani) a fost de 23,5%. Pe segmentul 20-64 de ani, rata de ocupare a fost
    de 66,1% în ultimul trimestru din 2015, populaţia activă totalizând 9,08 milioane
    persoane, din care 8,48 milioane erau ocupate şi 602.000 de şomeri.

  • Cum să abordăm riscurile adolescenţei

    Cum să abordăm riscurile adolescenţei

    Din 2013, biroul UNICEF
    din România se concentrează asupra adolescenţilor, grup de vârstă ale cărui
    probleme şi identitate sunt considerate neglijate de politicile publice şi
    educaţionale. În cazul lor, riscul dezvoltării unor comportament periculoase e
    mare. Potrivit statisticilor din 2013, 42% dintre adolescenţi au consumat
    băuturi alcoolice cel puţin o dată, 23% dintre ei au fumat cel puţin o ţigară
    în viaţă, procentul adolescenţilor de 16 ani care au consumat droguri cel puţin
    o dată în viaţă este de 10%, iar un sfert din adolescenţii de peste 14 ani
    şi-au început viaţa sexuală. Condiţiile
    sociale, dar şi transformările psihice care-i conduc pe adolescenţi la acest
    gen de comportament, au constituit subiectul unui alt studiu lansat de UNICEF.
    Sandie Blanchet, reprezentant UNICEF în România, ne detaliază rezultatele
    acestei cercetări: Creierul adolescenţilor
    este încă destul de imatur. Unele zone sunt destul de bine dezvoltate, iar
    adolescenţii încă au o capacitate mare de a învaţă multe lucruri. Acesta este
    motivul pentru care atunci când vorbim despre adolescenţi, vorbim şi despre cea
    de-a doua şansă: dacă sunt lucruri pe care nu le-au învăţat în copilărie, încă
    le mai pot învăţa în adolescenţă. Cu toate acestea, creierul adolescenţilor nu
    este pe deplin dezvoltat şi de aceea, unele zone, cele răspunzătoare de
    formularea unor judecăţi şi de autodisciplină, nu sunt maturizate pe deplin,
    astfel încât ei să poată lua decizii adulte.

    Aşadar,
    deşi mintea adolescenţilor este capabilă de performanţe intelectuale mature,
    auto-controlul şi instinctele lor sunt încă imature. Iar părinţii şi educatorii
    trebuie să ţină cont de modul în care creierul lor funcţionează. Daniela
    Dumulescu, psiholog la Universitatea
    Babeş-Bolyai: Spre deosebire de adulţi, adolescenţii nu au
    încă pe deplin formate structurile cerebrale responsabile de control. De aceea
    sunt mai impulsivi, mai predispuşi la riscuri, mai instinctivi şi mai puţin
    raţionali. Sunt atitudini tipice pentru adolescenţi. În plus, sunt mai
    sensibili la emoţii şi vor ca totul să se întâmple acum şi aici. De aici vine
    şi propensiunea lor de a experimenta lucruri noi. De aceea, adultul trebuie să
    ţină cont de această înclinaţie şi să încerce să-l direcţioneze pe adolescent
    să experimenteze lucruri noi într-un mediu sigur. Adolescentul înţelege că are
    un comportament negativ, dar nu are încă dezvoltate acele structuri cerebrale
    care să-i permită să-şi inhibe comportamente. Le percepe ca periculoase, dar nu
    poate să le inhibe.



    Pe
    lângă înclinaţie spre noutate şi senzaţii tari, adolescenţii sunt foarte
    influenţaţi de grupul de prieteni. Aici, în interiorul acestei mini comunităţi,
    ei îşi dezvoltă aşa-numitele norme şi credinţe sociale despre consumul de
    alcool, fumat, consumul de droguri şi viaţa sexuală. Fidelie Kalambay,
    sociolog: Adolescenţii consideră că toate aceste
    practici de risc sunt nesănătoase, nu sunt necesare şi pot afecta imaginea
    socială a unui adolescent sau a unei persoane în general. Dar, deşi majoritatea
    are această credinţă, ei punctează nişte detalii. De pildă, a gusta alcool
    este, totuşi, acceptabil. Fac, deci, o diferenţă între a bea şi a gusta. În
    plus, dat fiind faptul că a fuma şi a consuma alcool sunt obiceiuri răspândite
    în societate, şi adolescenţii le consideră devianţe tolerate. Sunt
    comportamente pe care ei le consideră negative, dar care pot fi tolerate. Îţi
    afectează imaginea de sine, dar nu atât încât să fii exclus din societate
    pentru asta.


    Acest
    gen de raportare atât de la grupul de prieteni, cât şi la societate în general
    – văzută însă tot prin prisma grupului – este valabilă şi în cazul începerii
    vieţii sexuale sau a consumului de droguri. Fidelie Kalambay: În cazul adolescenţilor pe care i-am cercetat, am aflat că ei au
    credinţa empirică predominantă că majoritatea adolescenţilor fumează, consumă
    alcool şi au început viaţa sexuală. Prin
    urmare, zic ei, dacă toată lumea face lucrurile astea, atunci eu nu am nici un
    motiv să nu o fac. Dar, de cele mai multe ori, această supraestimare este
    falsă. În realitate, fumatul, alcoolul şi
    activitatea sexuală timpurie sunt mai puţin răspândite decât cred cei pe care
    i-am intervievat eu. De asemenea, am
    identificat un lucru la care nu ne aşteptam este prezenţa unei alte credinţe
    normative: ei cred că foarte puţini dintre prietenii lor sau, mai degrabă, nici
    unul nu consumă droguri. Noi credem că una din explicaţiile acestei credinţe este
    criminalizarea consumului de droguri. Cei mai mulţi oameni nu recunosc că au
    experimentat diverse droguri. Un alt motiv formulat de noi ca ipoteză este
    nivelul lor scăzut de cunoştinţe despre droguri.



    Pentru UNICEF, ca şi pentru alte organizaţii similare,
    este important ca societatea şi instituţiile să înţeleagă mecanismul psihologic
    al adolescenţilor pentru ca, pornind de aici, să încerce să prevină
    comportamentele periculoase. În acest sens, UNICEF implementează un model nou de intervenţie, în
    cinci oraşe: Bucureşti, Iaşi, Constanţa, Bacău şi Cluj. Este vorba de centrele
    de resurse pentru adolescenţi, înfiinţate împreună cu autorităţile locale şi
    destinate, mai ales, tinerilor din zonele defavorizate. Aici ei pot beneficia de consiliere psihologică, intervenţii în situaţii de criză,
    consiliere educaţională, orientare vocaţională şi profesională şi evaluare
    psiho-socială. În plus, site-ul www.adolescenteen.ro le vine în ajutor prin
    informaţii, dar şi crearea unei grup de sprijin on line.

  • 30 Days Smoke Free Challenge

    30 Days Smoke Free Challenge

    Galantom.ro, platformă de strângere de fonduri, de care am mai vorbit spre sfârşitul anului trecut, începe anul în forţă cu o campanie 2 în 1: 30 de zile în care să vă lăsaţi de fumat şi să susţineţi şi să strângeţi în acelaşi timp fonduri pentru o cauză caritabilă.



    Galantom s-a născut la iniţiativa unor tineri pasionaţi de programe sociale şi IT care au ales să dezvolte proiecte generatoare de schimbare cu impact în societatea românească.



    Adevărată provocare, “30 Day Smoke Free Challenge(30 de zile în care să te laşi de fumat) îmbină renunţarea la fumat cu ideea de strângere de fonduri individual, voluntar, urmărind atât reducerea numărului de persoane care fumează în România, cât şi creşterea nivelului de implicare socială a oamenilor şi susţinerea proiectelor organizaţiilor nonprofit cu impact în comunitate.



    Ne spune care este intenţia acestei campanii, Andrei Chirtoc, cofondator al platformei Galantom:


    Vrem să arătăm că există o viaţă şi fără ţigări şi chiar o viaţă bună, cel puţin din punctul de vedere al tonusului, mai pozitiv şi fizic. Ideea noastră, în colaborare cu centrul pentru consiliere pentru renunţare la fumat din cadrul institutului Marius Nasta, este să lansăm o provocare pentru fumători. Desigur că toţi ştiu motivele pentru care ar fi bine să se lase de fumat, însă noi încercăm să le oferim o motivaţie în plus şi anume aceea de a susţine o cauză caritabilă. Concret cum funcţionează: poţi să te înscri în campanie, avem şi un site dedicat, se numeşte galantom.rosmokefreechallenge. Mai întâi alegi o cauză pe care vrei să o susţii, apoi îţi faci o pagină de strângere de fonduri pe Galantom şi donezi în fiecare zi banii pe care i-ai da pe ţigări timp de 30 de zile şi, în plus, îţi antrenezi colegii, prietenii, mediu social, să facă şi ei o donaţie şi să te susţină. Practic tu susţii cauza, dar şi susţinerea celor din jur te motivează. După 30 de zile fără fumat, ai de 5 ori mai multe şanse să renunţi definitiv. Dacă vrei să renunţi, e bine, ai foarte multe avantaje şi dacă nu vei să renunţi, ai arătat prietenilor că oricând poţi să te laşi, că este şi pentru tine şi mai mult decât atât, ai susţinut o cauză importantă, care aduce schimbare în comunitate.



    În România, cele mai frecvente boli cauzate de fumat sunt cele cardiovasculare: infarct miocardic şi accident vascular cerebral, boli care nu se soldează obligatoriu cu deces imediat. În schimb, afectarea calităţii vieţii este mereu prezentă. Iar specialiştii afirmă că renunţarea la fumat scade la jumătate riscul de boli cardiovasculare după doar 1 an.



    Chiar dacă toţi fumătorii ştiu deja pe dinafară motivele pentru care fumatul este rău pentru organismul lor, dar şi beneficiile pe care le au dacă se vor opri, Galantom.ro le oferă un motiv suplimentar, de a susţine o acţiune caritabilă, contribuind la schimbarea în bine a comunităţii.


    L-am întrebat pe Andrei Chirtoc dacă acest angajament pe care îl iei în faţa altora, în cadrul unei campanii, mobilizează diferit: Sigur că mobilizează diferit. Avem experienţa evenimentelor sportive, în care cei care se implică în strângerea de fonduri, oameni care îşi propun să alerge primul maraton din viaţa lor, şi faptul că susţin o cauză şi au mai mulţi oameni care cred în ei, îi determină să nu se oprească, să aibă mai multă motivaţie. Sperăm că acelaşi principiu o să fie valabil şi în cazul 30 Day Smoke Free Challenge. Mizăm oarecum şi pe cuvântul dat prietenilor sau celor apropiaţi, pentru că, până la urmă, conflictul cu fumatul intervine între cei apropiaţi, frate, soră, iubită, mamă, tată, care te tot bat la cap să te laşi de fumat, că nu-ţi face bine. În momentul în care intervin un cuvânt dat şi o campanie publică, o să-l determine pe cel care intră în campanie să renunţe la fumat.



    Pagina de strângere de fonduri este personalizată cu o galerie foto, descrierea motivaţiei iniţiatorului campaniei şi este legată de un modul de donaţii online pentru cauza pe care o susţine. Astfel, cel care participă la campanie donează pe pagina sa, zilnic sau la sfârşitul celor 30 de zile, banii pe care i-ar fi cheltuit pe ţigări. De asemenea, acesta promovează online şi offline demersul său şi îi încurajează pe cei din cercul lui social să susţină cu donaţii, la rândul lor, cauza caritabilă aleasă şi efortul său.



    L-am întrebat pe Andrei Chirtoc dacă sunt mulţi aceia care se încumetă să intre în acest maraton al renunţării la fumat: Am lansat campania săptămâna trecută, avem patru aplicanţi, cu care suntem în legătură şi sperăm că vor şi concretiza. Credem că noutatea şi creativitatea campaniei sau ideii ar putea să atragă atenţia şi să-i determine pe oameni să încerce.



    Donaţiile se fac simplu şi în deplină siguranţă prin plata online cu cardul direct pe pagina de strângere de fonduri de pe Galantom.ro. Din august 2013 Galantom a reuşit să aducă împreună pe platformă peste 50 de organizaţii, 738 de fundraiseri voluntari şi peste 6000 de donatori care au strâns peste 760.000 de lei pentru proiecte cu impact în comunitate, în domeniul sănătăţii, educaţiei, mediului, dezvoltării comunitare, incluziunii sociale şi sportului.

  • Fumatul şi efectele sale economice

    Fumatul şi efectele sale economice

    Vinovat de moartea a 700 de mii de persoane anual în UE, fumatul continuă să fie o problemă serioasă în toate statele-membre, România nefăcând excepţie. Aici fumatul este principala cauză de boală şi deces. Mai mult de 42 de mii de persoane mor anual din cauza fumatului, iar două treimi din acestea au vârste între 35 şi 69 ani, în condiţiile în care în 2011, de pildă, aproape 27% din populaţia fuma. Bolilele asociate fumatului sunt, de asemenea, foarte grave şi se împart în cinci categorii: bolile cardio-vasculare, bolile cerebro-vasculare, tuberculoza, cancerul şi bolile respiratorii. Dar nu doar sănătatea are de suferit de pe urma fumatului, ci şi economia, după cum evidenţiază şi recentul Studiu de Impact Economic al Consumului de Tutun asupra Sistemului Public de Sănătate din România”. Pentru a afla exact cât a cheltuit statul român, în 2012, pentru tratarea bolilor provocate de fumat, au fost evaluate cheltuilile efectuate pentru internarea persoanelor care au avut cele cinci categorii de afecţiuni şi, de asemenea, cheltuielile efectuate prin programele naţionale de sănătate care acoperă tratamentele noi ale unor dintre aceste boli. Dr Magdalena Ciobanu, expert în Ministerul Sănătăţii pentru controlul fumatului, ne detaliază în continuare rezultatele studiului: Medicamentele compensate, consultaţiile la medicul specialist sau la medicul de familie, precum şi toate investigaţiile paraclinice necesare diagnosticării acestor boli nu au putut fi calculate. De aceea, suma cuprinsă în studiu este mai mică decât ce s-a cheltuit în mod real. Chiar şi aşa, cheltuielile cu aceste boli depăşesc încasările din aşa-numită taxă pe viciu aplicată produselor din tutun. Prin urmare, pentru tratamentul bolilor luate în calcul, în 2012, s-a cheltuit o sumă mai mare de 4 miliarde de lei. Din această sumă, strict pentru tratamentul fumatului s-a cheltuit o sumă de 1,2 miliarde de lei. Suma încasată în urma taxei pe viciu a fost de 1,1 miliarde. De aici a rezultat un deficit de 100 de milioane de lei în 2012. Acest deficit e, de fapt, mult mai mare, dar nu a putut fi aflat cu precizie din cauza lipsei datelor menţionate anterior.




    Aşadar, circa 28% din suma totală de peste 4 miliarde de lei cheltuită pentru tratarea celor cinci categorii de boli reprezintă factura” atribuită fumatului. Dr Magdalena Ciobanu ne precizează: Când spunem că fumatul provoacă, de pildă, cancerul pulmonar sau produce infarct miocardic, partea atribuibilă fumatului este variabilă de la o boală la alta. El poate provoca şi una şi alta dintre aceste boli, dar nu toate cazurile de infarct sau de cancer pulmonar sunt cauzate de fumat. În cazul infarctului miocardic, doar un sfert dintre îmbolnăviri sunt cauzate de fumat. În cazul cancerului pulmonar, 86% din cazuri sunt cauzate de fumat. De aceea apar două sume în acest studiu. Una e suma totală, cheltuită pentru tratamentul tuturor bolilor, şi suma cheltuită strict din cauza fumatului.



    Instituită în 2006 Monitorizarea consumului de tutun, protejarea oamenilor faţă de consecinţele consumului de tutu, oferirea de ajutor celor care doresc să renunţe la fumat, avertizarea cu privire la pericolul consumului de tutun, interzicerea promovării produselor din tutun, creşterea taxării tutunului. Sunt aceste măsuri aplicate în România? Ne răspunde tot Magdalena Ciobanu: Toate cele şase măsuri sunt aplicate, dar nu la maximul lor. S-au făcut paşi importanţi în 2007-2008 odată cu aderarea României la UE. După 2008 s-au progrese doar în două domenii, în cel al creşterii taxării produselor din tutun şi cel al oferirii de sprijin celor care vor să renunţe la fumat. Restul au stagnat, deşi este vorba strict de măsuri legislative. Sunt măsuri care nu presupun o investiţie materială din partea statului, ci doar o investiţie în bunăvoinţă din partea Parlamentului. Cel mai bun exemplu e legea privind interzicerea fumatului în locurile publice închise. Proiectul de lege se află în Parlament din 2011 şi nici până azi nu a fost supus la vot în Camera Deputaţilor.



    Un sprijin în lupta contra fumatului poate veni chiar de la instituţiile UE prin revizuirea, în aprilie anul acesta, a Directivei asupra tutunului. Eurodeputatul Cristian Buşoi, membru în Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară, ne prezintă conţinutul noii directive: Directiva revizuită a tutunului a reprezentat un subiect sensibil şi extrem de dezbătut în PE. Abia în decembrie anul trecut s-a ajuns la un compromis între Parlament şi Consiliul UE. Aşa că în aprilie a putut fi publicată în jurnalul oficial noua directivă revizuită. Statele-membre au doi ani la dispoziţie pentru a implementa această directivă care, în mare, impune ca avertismentele de sănătate să acopere 65% din partea din faţă şi din spate a pachetului de ţigări sau de tutun pentru pipă. Se interzic produsele din tutun aromate, se interzic anumiţi aditivi, ingrediente precum cafeina, vitaminele, aditivii de culoare şi cei care facilitează inhalarea sau absorbţia nicotinei. De asemenea, sunt cerinţe suplimentare privind forma şi conţinutul pachetului, se interzic elementele de pe pachet care induc în eroare consumatorul.



    Instituţiile europene speră ca prin aceste măsuri să scadă atractivitatea fumatului, mai ales în rândul tinerilor.

  • Europa noastră – 12.10.2013

    Europa noastră – 12.10.2013

    Legea împotriva fumatului a fost votată marţi în Parlamentul European. După luni de negocieri, s-a decis adoptarea unor norme noi pentru stoparea acestui fenomen tot mai răspândit, care afectează sănătatea a sute de mii de cetăţeni europeni.



    Tragedia navală din Italia, în care mai mult de trei sute de migranţi în Uniunea Europeană şi-au pierdut viaţa în urma unui naufragiu, a adus problema migraţiei printre cele mai importante teme din agenda instituţiilor europene.