Radio România Internațional

Tag: funciar

  • Jurnal românesc – 7.11.2014

    Jurnal românesc – 7.11.2014

    Preşedintele Autorităţii Naţionale Române pentru Restituirea Proprietăţilor, George Băeşu, afirmă că punerea în aplicare a Legilor fondului funciar se va încheia în următorii trei ani, în timp ce soluţionarea problemelor legate de aplicarea Legii 10 privind retrocedarile va dura încă şase-şapte ani, din cauza numărului mare de dosare, peste 40.000. În ce priveste Legea 290 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Tinutul Herţa, Băeşu a spus că şi aplicarea acesteia se va încheia în cel mult trei ani.




    România domină Topul celor mai mari 100 de companii din Europa de Sud-Est, realizat de SeeNews. Anul trecut, numărul companiilor româneşti prezente a fost de 53, în creştere faţă de 2012. Firmele româneşti şi-au consolidat poziţia şi în ierarhia celor mai profitabile companii din Europa de Sud-Est, ocupând patru din primele cinci locuri. Companiile din sectorul petrolului şi gazelor naturale continuă să domine acest clasament, 29 de firme din sector fiind incluse în top.




    Toate maşinile produse în acest moment în Europa, chiar şi automobilele de lux au cel puţin o piesă produsă în una din cele mai mari şi vechi fabrici din Sibiu, aflată printre primii cinci exportatori ai României. Fabrica produce componente auto pentru piaţa europeană şi internaţională, care se regăsesc, fără excepţie, în fiecare din maşinile care se produc în Europa, în acest moment. Firma din Sibiu, sută la sută românească, produce aproape exclusiv pentru export, deşi înainte de 1990 producea doar pentru piaţa internă. Produsele ei ajung în 23 de ţări, de pe trei continente. Cifra de afaceri a companiei a atins 105 milioane de euro, din care exportul reprezintă 75%.



    În urma succesului celei de-a doua ediţii, desfăşurată în februarie 2014, Asociaţia Romanian Union of Students din Marea Britanie continuă proiectul de mentorat “RBC Mentorship Scheme”. Evenimentul va avea loc pe 22 noiembrie, la sediul Ambasadei României din Londra. Ediţia din februarie a reunit peste 140 de studenţi, mentori şi voluntari români. Spre deosebire de ediţia trecută, în noiembrie anul acesta studenţii români vor avea ocazia să se informeze cu privire la oportunităţile disponibile atât în Marea Britanie cât şi în România, fie că sunt sub formă de internship-uri, funcţii permanente sau antreprenoriat şi start-up.Evenimentul va consta în trei sesiuni având ca scop să inspire, să încurajeze şi să îndrume studenţii români pe calea spre o carieră reuşită.




    Cu binecuvantarea Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Voievodul Moldovei, Ştefan cel Mare şi Sfânt va fi introdus în calendarul Bisericii Ortodoxe din Ucraina. Dupa cum informeaza deputatul Ion Popescu, Presedintele Uniunii Interregionale “Comunitatea Romaneasca din Ucraina”, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene şi-a dat acordul introducerii în calendarul Bisericii Ortodoxe canonice din Ucraina (supusa, canonic, Patriarhiei Moscovei) incepand cu anul 2015, a pomenirii Sfantului Stefan cel Mare pe 2 iulie ,stil vechi , respective 15 iulie, stil nou. Acest fapt aduce o mare bucurie in sufletele romanilor ortodocsi din Ucraina, care in aceste timpuri grele raman alaturi de biserica canonica, pastrand credinta stramoseasca si limba materna, mentinand vie si memoria etno-confesionala ca Neam Crestin » afirma deputatatul citat de Romanian Global News.

  • Informaţii despre piaţă funciară

    Informaţii despre piaţă funciară

    Guvernul României a aprobat, de curând, un proiect de lege care stabileşte că arendaşii, vecinii vânzătorilor de terenuri agricole, tinerii fermieri de până în 40 de ani şi statul vor avea drept de preempţiune la cumpărarea terenurilor agricole în faţa persoanelor fizice străine, începând cu 1 ianuarie 2014.



    Conform Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, România s-a angajat ca, la 1 ianuarie 2014, să liberalizeze piaţa funciară, astfel încât cetăţenii străini, persoane fizice, din Uniunea Europeană să poată cumpăra fără restricţii terenuri agricole.



    Ministrul român al agriculturii, Daniel Constantin, a arătat că proiectul de lege are în vedere importanţa terenurilor pentru viitorul agriculturii româneşti, dar nu impune restricţii la vânzarea acestora, ci doar anumite condiţii care se regăsesc deja, sub anumite forme, în Codul Civil.



    Astfel, dreptul de preempţiune la cumpărarea unui teren agricol, existent în prezent doar pentru cei care arendează suprafaţa respectivă, a fost extins la vecinii vânzătorilor de terenuri, pentru a încuraja formarea de suprafeţe agricole mari, la tinerii fermieri de până în 40 de ani, în vederea întineririi mediului rural, şi la stat, reprezentat prin Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare. Această autoritate va fi formată în urma reorganizării şi extinderii atribuţiilor Agenţiei Domeniilor Statului, însă proiectul de lege nu stabileşte situaţiile în care statul ar putea exercita dreptul de preempţiune la vânzarea unui teren agricol către un cetăţean străin.



    Întrebat care sunt aceste situaţii, ministrul Daniel Constantin a afirmat că ele nu sunt specificate, dar că, de exemplu, la un moment dat statul ar putea decide să cumpere suprafeţe mici şi să vândă suprafeţe mari. Potrivit ministrului agriculturii, persoanele care vor dori să vândă terenuri agricole vor face un singur drum la primărie, unde vor informa că au o ofertă de cumpărare, iar în termen de 30 de zile autorităţile locale vor trebui să afişeze această ofertă şi să ceară celor cu drept de preempţiune un aviz de vânzare. După expirarea celor 30 de zile, în lipsa unor avize, se consideră că e vorba de o aprobare tacită, iar tranzacţia va putea avea loc.



    Ministrul agriculturii a arătat că primăriile vor putea stabili o taxă pentru administrarea acestor cereri, taxa urmând a fi decisă de consiliile locale. El a precizat că nu este stabilită o limită a suprafeţelor pe care le poate cumpăra un cetăţean străin, Guvernul renunţând, totodată, la introducerea în proiectul de lege a obligativităţii cumpărătorului de a deţine cunoştinţe minime în domeniul agricol. Proiectul de act normativ mai stabileşte că cetăţenii din afara Uniunii Europene vor putea dobândi terenuri în România în situaţia în care deţin drept de reşedinţă într-un stat comunitar sau dacă între Uniunea Europeană şi ţara lor de origine există tratate de reciprocitate în domeniu sau acorduri de liber schimb.

  • Preţurile terenurilor

    Preţurile terenurilor

    Conform Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, piaţa funciară din România va fi liberalizată de la 1 ianuarie 2014. Cu alte cuvinte, de la această dată, persoanele fizice din străinătate pot achiziţiona suprafeţe de teren în ţara noastră. Până atunci, acest lucru poate fi făcut doar de către cetăţenii străini acţionari ai unor societăţi comerciale cu sediul în România sau de către cetăţenii străini care au reşedinţa în ţara noastră. Potrivit unui proiect de lege, persoanele fizice nu vor putea deţine mai mult de 100 de hectare de teren agricol extravilan şi, pentru a cumpăra, cetăţenii români sau cei din Uniunea Europeană vor trebui să îndeplinească mai multe condiţii, respectiv să dovedescă faptul că au cunoştinţe în domeniul agricol sau că au activat cel puţin 5 ani în acest sector. După aprobarea proiectului de lege, în România va fi înfiinţată Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, finanţată din surse proprii şi bugetare, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Autoritatea va asigura publicarea ofertelor de vânzare-cumpărare pe site-ul propriu, va verifica îndeplinirea condiţiilor legale de vânzare-cumpărare de către potenţialul cumpărător, va emite avizul prealabil încheierii contractului de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă. Totodată, autoritatea va înfiinţa, gestiona şi administa o bază de date a terenurilor agricole din România situate în extravilan.



    În medie, în România, un hectar de pământ agricol se vinde cu 2.000 – 2.500 de euro, cu mult mai ieftin decât media europeană, de 15.000 de euro. Unele terenuri agricole din România pot ajunge, însă, şi la preţul de 5.000 de euro pentru un hectar.



    În ceea ce priveşte terenurile intravilane din Bucureşti, cele cu suprafeţe de 500 – 600 de metri pătraţi din zone foarte bune ale capitalei României sunt cele mai căutate de către investitori. Aceste terenuri au în general autorizaţii de construcţie, iar preţurile de tranzacţionare sunt de 1.500 – 2.000 de euro pe metru pătrat. În prezent, preţurile la care sunt scoase la vânzare terenurile în Bucureşti variază de la 400 – 500 de euro pe metru pătrat în zonele Timpuri Noi, Lujerului şi Bucureştii Noi, la 500 — 600 de euro în zona Progresului şi la 900 – 1.100 de euro pe metru pătrat în zona Calea Floreasca — Barbu Văcărescu.



    Vă amintim şi că Legea actualizată şi republicată a notarilor publici şi a activităţii notariale aduce noutăţi importante, iar una dintre acestea este faptul că actul autentic încheiat la notar se întocmeşte într-un singur exemplar original, care este păstrat în arhiva notarului public, iar părţile implicate în actul de vânzare – cumpărare primesc câte un duplicat care are forţa probantă prevăzută de lege, ca şi originalul actului.