Radio România Internațional

Tag: functionari

  • Români la Karlsbad

    Români la Karlsbad

    Ideea de
    concediu și de timp liber, de a petrece una sau două săptămâni de vacanță, este
    destul de recentă în istorie. Începând din secolul al 19-lea, odată cu apariția
    drepturilor colective, turismul devine accesibil și altor clase sociale, nu
    numai elitelor. Iar stațiunile turistice nu întârzie să apară și ele. Se
    dezvoltă mai ales pe lângă locurile cunoscute anterior pentru beneficiile
    apelor, aerului sau altor proprietăți ale mediului asupra organismului. Una
    dintre cele mai cunoscute stațiuni balneoclimaterice din Europa era Karlsbad,
    actualul Karlovy Vary din Cehia, de la granița de vest a țării cu Germania.
    Cunoscută încă din Evul Mediu pentru apele sale termale cu proprietăți curative
    pentru mai multe afecțiuni, stațiunea primea un mare aflux de turiști. Printre
    numele celebre care au vizitat băile de la Karlsbad se numără împăratul Rusiei
    Petru cel Mare, Mustapha Kemal Ataturk, primul președinte al Turciei,
    scriitorul Johann Wolfgang Goethe, muzicianul Ludwig van Beethoven.


    La Karlsbad au ajuns însă și românii,
    o istorie a prezenței lor acolo fiind scrisă de istoricul Radu Mârza în volumul Călători și pacienți români
    la Karlsbad. Istoria Karlsbadului ca stațiune balneară începe în
    epoca medievală, prin secolul al 14-lea. Dar istoria Karlsbadului așa cum îl
    știm noi, cu rezonanța pe care o are astăzi numele, începe de prin secolul al
    18-lea. Avem menționate și documentate câteva nume de persoane care provin din
    spațiul românesc. Primul personaj despre care știm chiar foarte multe lucruri
    este un boier numit Barbu Știrbei, un boier oltean care călătorește la Karlsbad
    la sfârșitul secolului al 18-lea.



    Studiile științifice confirmau acțiunea
    benefică a stațiunii asupra sănătății corpului și a redării capacității de
    muncă, iar medicii își intră în rol și o recomandă. În egală măsură datorită
    apelor termale, peisajul natural superb făcea din Karlsbad una dintre primele
    cinci stațiuni ale Europei. La acestea se vor adăuga arhitectura construcțiilor
    ridicate aici. Asemenea celorlalți turiști, și românii vin atrași de
    proprietățile miraculoase ale locului și de frumusețea împrejurimilor. Radu
    Mârza. Am descoperit că
    acești vizitatori sau călători români care merg acolo nu sunt cu nimic diferiți
    de alți vizitatori care provin din alte spații. În sensul că ei se încadrează
    perfect în această, să zicem, modă a mersului la băi. Și nu e doar moda de a
    merge la Karlsbad, ci sunt și multe alte stațiuni din spațiul european, dar
    chiar și din cele din spațiul românesc. Evident, acestea din spațiul românesc
    au o dimensiune, un prestigiu și niște posibilități mult mai reduse decât
    Karlsbad. Dar fenomenul este același.



    Care sunt celebritățile române care
    au vizitat stațiunea din Cehia? Radu Mârza a răspuns ca pe listă sunt nume de
    politicieni, însă există informații mai multe sau mai puțin și despre alte
    nume. Alexandru Vaida-Voevod
    a fost medic acolo și el în sine este o personalitate, nu numai în calitate de
    medic merită reținută figura lui. Ar mai fi, de exemplu, Ionel Brătianu, Regina
    Maria, diferiți prim-miniștri, inclusiv Iuliu Maniu, Nicolae Titulescu a trecut
    pe acolo, Constantin Argetoianu sau alte figuri publice. Și despre unele
    personalități sunt mai multe surse, sunt mai multe informații documentare,
    altele s-ar putea să fi trecut pe acolo, dar mai în anonimat ca să spun așa. Și
    atunci nu știm exact despre prezența lor, dar prezența unora este foarte bine
    documentată.



    Însă mersul la băi la Karlsbad capătă
    și o dimensiune socială, nu numai curativă, așa cum a spus și Radu Mârza. Karlsbad are această faimă și în
    spațiul românesc. Și, la un moment dat, chiar am găsit o sursă foarte
    interesantă din anii 20, un articolaș într-o revistă românească din care
    rezulta că e de prost gust să întrebi în București, vara sau la începutul verii,
    unde îți vei petrece sezonul estival? Pentru că era evident că te vei duce la Karlsbad.
    Era cumva o obligație socială, nu exista să nu te duci. Nu erai valid din punct
    de vedere social dacă nu te duceai la Karlsbad. Evident că acest enunț nu se
    aplică în totalitate, acea opinie nu era o teză o generală, dar multă lume gândea în
    felul acesta. De aceea, Karlsbad e un loc în care te duci și pentru a-ți
    petrece concediul, pentru a urma anumite tratamente, dar și pentru a fi văzut
    și pentru a vedea, pentru a te întâlni cu diferite persoane din anturajul tău.



    Totuși, Karlsbad era o stațiune
    balneară scumpă pentru clasele de la baza societății, dar clasa medie
    românească își putea permite. Profesori, funcționari, personal bancar, mici
    comercianți își făceau concediile acolo. După 1945, după instalarea regimului
    comunist și a naționalizării și în România și în Cehoslovacia, o parte a muncitorimii
    și țărănimii își poate permite să viziteze Karlsbad. Însă nici atunci nu devine
    un fenomen de masă din cauza frontierelor tari și a veniturilor mici ale
    populației.


  • Regatul Belgiei – Greva sindicatelor funcționarilor la data de 02 octombrie 2018

    Regatul Belgiei – Greva sindicatelor funcționarilor la data de 02 octombrie 2018

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Regatul Belgiei că sindicatele funcționarilor au anunțat o manifestație de protest în capitala Bruxelles, la data de 02 octombrie 2018, acțiune ce va avea ca rezultat perturbări ale circulației rutiere și ale rețelei de transport în comun.

    Se recomandă cetățenilor români să obţină informaţii de actualitate privind condiţiile de transport, consultând paginile web ale operatorilor de transport public: STIB (www.stib-mivb.be ), TEC (www.infotec.be ), SNCB (www.belgianrail.be ), să solicite informații prin telefon la Contact Center +32 (0)70.23.20.00, care va fi deschis începând cu ora 06:00-ora locală, precum și din paginile de Facebook (facebook.com/lastib) și Twitter (@stibmivb), unde personalul specializat va răspunde tuturor solicitărilor.

    Cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Bruxelles: 0032 (0)2 347 5338, 0032 (0)2 345 0040 și 0032 (0)2 344 1658, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Regatul Belgiei: 0032(0)23440854.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet http://bruxelles.mae.ro, www.mae.ro

  • Reacţii internaţionale la modificarea Codului Penal

    Reacţii internaţionale la modificarea Codului Penal

    Modificarile aduse, marti, de parlamentarii romani Codului Penal suscita o serie de reactii interne si internationale, cele mai multe cu caracter critic.



    Intre schimbarile operate in lege se numara excluderea sefului statului, a parlamentarilor si a celor care exercita profesii liberale din categoria functionarilor publici. Acestia nu vor mai putea fi cercetaţi şi pedepsiţi pentru fapte asociate corupţiei – abuzul în serviciu, luarea de mită sau traficul de influenţă – sau pentru conflict de interese.



    Chiar daca in numeroase state cu traditie democratica, parlamentarii nu sunt functionari publici, in cazul Romaniei care intampina dificultati in recunoasterea, la nivelul UE, a progreselor in domeniul reformei justitiei si a eradicarii coruptiei, scoaterea lor din randul functionarilor publici ridica o serie de intrebari. Exista temeri ca activitatea DNA si a ANI, principalele organisme de urmarire a delictelor din sfera publica, va fi franata.



    Criticand modificarile la Codul Penal, facute fara dezbatere publica, preşedintele Traian Băsescu a atras atenţia că România a ratat şansa de a intra în spaţiul Schengen, întrucât raportul din ianuarie al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei va fi unul negativ, din cauza schimbarilor introduse in lege.



    Reactiilor critice interne li se adauga unele din strainatate. Purtătorul de cuvânt al executivului european, Mark Gray, a reafirmat poziţia Comisei în privinţa regulilor legate de corupţie şi conflictul de interese pe care orice demnitar trebuie să le respecte. În aceste cazuri, a precizat Gray, este obligatorie respectarea principiului potrivit căruia toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii.



    La rândul său, Ambasada americană la Bucureşti susţine că amendamentele la Codul penal sunt un pas înapoi pentru România, iar acţiunea parlamentului este un semnal descurajator pentru investitori, afectand negativ economia ţării.



    Şi ambasadorul Marii Britanii în România, Martin Harris, se declară îngrijorat. El consideră că ANI şi DNA sunt motorul reformei în viaţa publică în România şi că e important să fie sprijinite, inclusiv de politicieni.



    Misiunile diplomatice ale Germaniei si Olandei au facut cunoscut, si ele, ca urmaresc cu ingrijorare amendamentele aduse Codului Penal, afirmand ca activitatea institutiilor care protejeaza statul de drept trebuie sa se desfasoare fara presiune politica.

  • Discuţii privind salarizarea bugetarilor

    Discuţii privind salarizarea bugetarilor

    In urma cu trei ani, guvernul de la Bucuresti a redactat o lege-cadru a salarizarii unitare, care stabilea un raport intre salariul de baza minim si cel maxim de 1 la 15, limita numarul de clase de salarizare la 110 si plafona primele si sporurile la maximum 30% din salariul de baza. Din cauza constrângerilor financiare, salariile bugetarilor nu au mai putut fi stabilite insa conform acelei legi, astfel că au rămas aceleaşi dezechilibre, cu un raport între salariul de bază minim şi cel maxim de 1 la 35, cu peste 400 clase de salarizare şi o pondere a sporurilor şi primelor de 51% din câştigul salarial.



    Guvernul lucreaza acum la o noua lege a salarizării din sectorul public. Ea prevede ca salariile bugetarilor să includă o sumă fixă, dar şi o parte variabilă, care va depinde de performanţele profesionale individuale ale angajaţilor si de incadrarea in cheltuielile de personal alocate fiecarui ordonator principal de credite.



    In Romania, numărul angajaţilor din sectorul bugetar se ridică la 1,2 milioane de persoane. Prin noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice, lefurile de bază pentru fiecare clasă de salarizare vor fi determinate ca valori nominale folosind un coeficient de 800 lei, corespunzător salariului minim brut pe ţară, la 1 iulie, iar diferenţa dintre două clase de salarizare succesive va fi păstrată la 2,5%. Totodata, cuantumul sporurilor, primelor, compensaţiilor şi indemnizaţiilor va fi stabilit astfel încât, împreună cu salariile de bază să nu depăşească creşterile salariale prevăzute pentru fiecare an în parte prin legile anuale speciale.



    Guvernantii considera ca noua lege va fi mai buna decat precedenta, in timp ce altii sunt de parere ca aceasta urmăreşte tăieri de salarii.



    Fostul ministru al muncii, Sulfina Barbu, vicepresedinte al PDL, in opozitie, cere explicaţii cu privire la modul în care poate fi aplicată legea. Sulfina Barbu: “Trebuie să explice guvernul actual cum va declasifica un funcţionar care astăzi ocupă o anumită funcţie, are un statut, are o vechime, are o clasificare deja în listă. Noi considerăm că este ilegal să declasifici un funcţionar şi să-l duci la o categorie inferioară.”



    Nemulţumite de acest proiect sunt şi cadrele didactice care au depus la guvern sute de petiţii cu zeci de mii de semnături, pentru deblocarea posturilor şi modificarea grilei de salarizare în învăţământ, astfel încât sporul de vechime să nu mai fie inclus în salariul de încadrare. De asemenea, cadrele medicale considera noua oferta a guvernului inutila pentru sectorul sanitar si anunta declansarea unor actiuni sindicale de protest, in luna septembrie. România are circa 40 de mii de medici, dar, din cauza salariilor mici, numai în primele trei luni ale anului au plecat din ţară aproape 600 de cadre.