Tag: functionari publici

  • Comisia sprijină proiecte pentru consolidarea rezilienţei şi competitivităţii

    Comisia sprijină proiecte pentru consolidarea rezilienţei şi competitivităţii

    Comisia Europeană a aprobat o
    nouă rundă de proiecte în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic (IST) pentru
    a ajuta toate statele membre în pregătirea, conceperea și punerea în aplicare a
    reformelor de ultimă oră în 2023. Proiectele sprijinite răspund unei nevoi de reformă exprimate de
    statele membre, fiind în același timp puternic aliniate la prioritățile Uniunii
    Europene în ceea ce privește administrațiile publice moderne și eficiente,
    strategiile de creștere durabilă și economiile reziliente. În această nouă rundă de proiecte, IST va continua să
    se concentreze în mod deosebit pe îmbunătățirea capacității operaționale și a
    eficienței administrațiilor publice din statele membre. În acest context, va fi
    lansată o nouă inițiativă – Bursa de Cooperare între Administrațiile Publice
    (PACE) – pentru a promova învățarea reciprocă și cele mai bune practici între
    funcționarii publici din diferite state membre, în vederea consolidării
    capacității administrative, precum și a competențelor de elaborare și punere în
    aplicare a politicilor.

    Comisarul pentru coeziune si reforme, Elisa Ferreira, a oferit mai multe amănune: De acum trei ani, Instrumentul de sprijin tehnic a sprijinit
    773 de proiecte repartizate în toate cele 27 de state membre. Aceasta include o
    nouă rundă de 151 de proiecte care vor fi susținute acum în anul 2023 și pe
    care sunt foarte bucuroasă să le anunț. Unul dintre ele este o descoperire și
    consider că este crucială pentru reformele succesive din noul program. Este
    vorba despre cooperare și schimb în cadrul administrației publice. Acest nou proiect
    va permite funcționarilor publici din statele membre să lucreze timp de câteva
    săptămâni în alte state membre pentru a face schimb de experiență și pentru a
    învăța unii de la alții cele mai bune practici, abilități și metode.

    Comisia Europeană va sprijini
    statele membre în abordarea provocărilor comune, prin promovarea învățării
    reciproce și prin dezvoltarea unor abordări comune, oferind în același timp un
    sprijin personalizat pentru fiecare stat membru sau regiune. Proiectele din
    cadrul STI 2023 vor continua să ajute statele membre în elaborarea și punerea
    în aplicare a reformelor în vederea realizării tranziției ecologice și
    digitale. Astfel, 32 % dintre ele se concentrează pe punerea în aplicare a
    obiectivelor privind Pactul verde european, iar circa 40 % pe tranziția
    digitală și pe inovare. În contextul Anului european al competențelor,
    IST ajută, de asemenea, mai multe state membre în
    elaborarea strategiei naționale pentru a depăși deficitul de competențe și
    inadecvarea acestora.








  • Jurnal românesc – 6.07.2016

    Jurnal românesc – 6.07.2016

    Noul ministru delegat pentru relaţia cu românii de pretutindeni
    trebuie să accelereze informarea românilor din diaspora privind viitoarele
    alegeri, dar şi să-i reconecteze mai bine cu ţara – a declarat, marţi,
    premierul Dacian Cioloş, după ce a nominalizat-o pentru acest portofoliu pe ambasadoarea
    României în Canada, Maria Ligor. Diplomat de
    carieră cu stagii în Belgia şi Luxemburg şi fost ambasador în Spania, în perioada 2006-2011, doamna
    Ligor cunoaşte bine, a precizat şeful Guvernului, atât diaspora românească din
    Uniunea Europeană, cât şi pe cea de peste Ocean. Predecesorul ei în fruntea
    departamentului pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a declarat că pentru el a fost o plăcere să facă parte dintr-o echipă de
    profesionişti şi i-a mulţumit premierului pentru încrederea pe care i-a
    acordat-o. Odată cu Stoenescu, au fost remaniaţi titularii de la Transporturi,
    Dan Costescu, Comunicaţii, Marius Bostan, şi Educaţie, Adrian Curaj. Acesta
    este cea mai amplă remaniere operată în Guvernul tehnocrat de la Bucureşti, instalat
    în noiembrie 2015.




    Bucureştiul şi Sofia au anunţat că nu vor ratifica acordul
    comercial Uniunea Europeană-Canada până când autorităţile de la Ottawa nu vor reglementa
    regimul de vize pentru cetăţenii români şi bulgari. Oficialii români şi bulgari
    califică drept discriminatoriu tratamentul aplicat de Canada cetăţenilor lor în
    materie de vize. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, declarase
    că, după cinci ani de negocieri, documentul trebuie ratificat în octombrie.
    Executivul comunitar a asigurat Bulgaria şi România, singurele ţări membre ale
    Uniunii ai căror cetăţeni au nevoie de vize canadiene, că depune eforturi
    pentru a rezolva problema, însă a afirmat că aceste state nu ar trebui să
    amestece disputa legată de vize de acordul comercial.




    Membri ai Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie au
    fost, marţi, în grevă timp de o oră, la începutul programului de lucru. Acţiunea
    a fost susţinută de circa 30 de mii de funcţionari publici din primării şi consilii
    judeţene din toată ţara, care cer mărirea salariilor cu 25%, acordarea de
    tichete de masă şi vouchere de vacanţă. Protestatarii atenţionează că, dacă
    revendicările nu le vor fi soluţionate, vor face grevă de o zi săptămâna
    viitoare şi vor declanşa o grevă generală pe termen nelimitat din 19 iulie.




    Taxele vamale impuse de Rusia produselor agricole din Republica
    Moldova după ce aceasta a semnat Acordul de asociere cu Uniunea Europeană,
    posibilitatea reluării exporturilor şi cooperarea în domeniul energetic au
    figurat pe agenda discuţiilor pe care vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, le-a
    purtat, marţi, cu oficiali de la Chişinău. Ministrul Economiei, Octavian
    Calmîc, a deplâns faptul că relaţiile comerciale bilaterale au fost în declin
    în ultimii ani şi şi-a exprimat speranţa că acestea se vor revigora după
    semnarea unei aşa-numite foi de parcurs în acest sens. De la Chişinău, Rogozin
    a plecat la Tiraspol, pentru a se întâlni cu liderii separatişti din
    Transnistria. El revine, astfel, în locul în care, în
    1992, a luptat cu arma în mână de partea rebelilor secesionişti. Cooptat,
    ulterior, în anturajul liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, Rogozin a
    devenit celebru pentru declaraţiile sale vehement anti-occidentale şi anti-româneşti. El i-a etichetat drept fascişti pe
    cetăţenii României şi Republicii Moldova şi a ameninţat cufolosirea unui bombardier
    strategic rusesc după ce Bucureştiul şi-a închis spaţiul aerian pentru avionul
    său.